226 matches
-
mușchii planului profund al antebrațului: mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
al antebrațului: mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
Musculus extensor pollicis longus"), mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis"), mușchiul extensor al indexului ("Musculus extensor indicis"), vasele interosoase posterioare: artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și venele interosoase posterioare ("Venae interosseae posteriores") și articulația radiocarpiană ("Articulatio radiocarpalis"). La mână acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"), oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
cea mijlocie, a acesteia pe cea proximală, și indirect (fiind un mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma unui segment de
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
burse seroase. Este un puternic extensor al mâinii pe antebraț și abductor al mâinii. Este sinergic și are aceleași acțiuni cu cele ale mușchiului lung extensor radial al carpului, abducția fiind însă mult mai redusă. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") o ramură profundă a nervului radial (neuromer C7-C8). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
rotat intern 45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul este forțat în varus. Deplasarea medială a calcaneului în raport cu talusul cu > 5 mm indică laxitatea subtalară. Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular. 4) "Probleme de impingement" 5) "Sindromul sinus tarsi" 6) "Afecțiuni cronice tendinoase" 7) "Fracturi de stress" 8) "Traumatisme nervoase" 9) "Distrofia simpatică reflexă" 10) "Tumori" 1) Sindromul de instabilitate cronică laterală a gleznei: La stabilizarea
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
a câte un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare, chiar și pe tendoane (lombricalii). Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele cazuri, poate fi atât de redusă
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
(plural "Musculi interossei palmares", singular "Musculus interosseus palmaris") sunt trei mușchi scurți fusiformi, așezați în porțiunea palmară a ultimelor trei spații interosoase (intermetacarpiene) ale mâinii: spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea. ocupă jumătate din spațiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
(plural "Musculi interossei palmares", singular "Musculus interosseus palmaris") sunt trei mușchi scurți fusiformi, așezați în porțiunea palmară a ultimelor trei spații interosoase (intermetacarpiene) ale mâinii: spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea. ocupă jumătate din spațiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
Musculi interossei palmares", singular "Musculus interosseus palmaris") sunt trei mușchi scurți fusiformi, așezați în porțiunea palmară a ultimelor trei spații interosoase (intermetacarpiene) ale mâinii: spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea. ocupă jumătate din spațiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea. ocupă jumătate din spațiul interosos, se prind numai pe câte un metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
metacarpian și merg distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind, și fiecare mușchi interosos se continuă cu câte un mic tendon care se lățește și se unește cu o formație similară a mușchilor lombricali, prinzându-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus extensor digitorum"), distal de articulația
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]