490 matches
-
Iordachescu Ionut Laszlo Borbely participă zilele acestea la Conferința Interparlamentară privind Politica de Securitate și Apărare Comună, de la Vilnius, în calitate de șef al Delegației parlamentare a Camerei Deputaților. Borbely i-a adresat două întrebări Înaltei Reprezentante a UE pentru Politica de Apărare și Afaceri Externe, Catherine Ashton. Prima întrebare a deputatului
Ce i-a răspuns şefa diplomaţiei UE lui Borbely, la Vilnius by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35455_a_36780]
-
din partea PP-DD. Neagu Murgu este vicepreședinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților și membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, deputatul este membru al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Neagu Mugur a absolvit Institutul Militar de Ofițeri Activi de Aviație, ca subinginer transporturi auto și transporturi aeriene. Anterior alegerii sale în Parlamentul României, a deținut funcția de consilier județean în Consiliul Județean Vrancea.
PP-DD mai pierde un deputat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33477_a_34802]
-
politice: ministru al Artelor în guvernul Petru Groza, ministru al României la Washington (din 1946 până în 1948 ), vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, apoi primește însărcinări din ce în ce mai decorative: președinte al Comisiei Naționale pentru UNESCO, președinte al grupului român pentru Uniunea Interparlamentară. A sprijinit prin declarații și chiar implicându-se activ în politică, instaurarea comunismului în România. Din acest motiv și-a atras adesea critica și dezaprobarea intelectualilor care nu aveau vederi comuniste, mulți dintre ei închiși, pe motive evident politice, de
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
introduce, în prelucrarea resurselor, Clasificarea Zecimală Universală - septembrie 1903. Fondatorul ei, V.A. Urechia, a fost primul român menționat pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Pace, din 1901, susținut fiind de cel mai influent organism european la acea vreme, Uniunea Interparlamentară (UIP), în promovarea de personalități eligibile...” Toate aceste înscrisuri și „întâmplări” relatate anterior, sunt suficiente argumente să mă determine a-mi exprima admirația pentru toți slujitorii ce au călcat, în decursul timpului, de la înființare și până azi, pragul Bibliotecii „V.
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
din Tratatul Uniunii Europene; ... c) dialogul politic cu instituțiile europene, în special cu Comisia Europeană; ... d) implicarea în elaborarea mecanismelor de evaluare a politicilor europene în domeniile libertăților, securității și justiției, controlul politic al Europol și evaluarea Eurojust; ... e) cooperarea interparlamentară în probleme europene. ... Articolul 2 Documentele europene supuse examinării sunt următoarele: a) proiecte de acte legislative provenite de la instituțiile europene inițiatoare; acestea includ regulamentele, directivele, deciziile și procedurile legislative speciale prevăzute la art. 289 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
priorităților stabilite în baza programului, împreună cu lista documentelor selectate pentru examinare cu prioritate. (2) Biroul permanent decide includerea acestora în proiectul ordinii de zi a Senatului. Articolul 12 Lista adoptată este comunicată celorlalte parlamente naționale, prin corespondentul IPEX (schimbul interparlamentar de informații) al Senatului din cadrul Serviciului pentru afaceri europene. Articolul 13 Comisiile competente sunt notificate de către Serviciul pentru afaceri europene cu documentele ce le revin în responsabilitate spre examinare cu prioritate din lista adoptată. Articolul 14 Lista rămâne
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților și Senatului; ... e) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte; ... f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
din Tratatul Uniunii Europene; ... c) dialogul politic cu instituțiile europene, în special cu Comisia Europeană; ... d) implicarea în elaborarea mecanismelor de evaluare a politicilor europene în domeniile libertăților, securității și justiției, controlul politic al Europol și evaluarea Eurojust; ... e) cooperarea interparlamentară în probleme europene. ... Articolul 2 Documentele europene supuse examinării sunt următoarele: a) proiecte de acte legislative provenite de la instituțiile europene inițiatoare; acestea includ regulamentele, directivele, deciziile și procedurile legislative speciale prevăzute la art. 289 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
priorităților stabilite în baza programului, împreună cu lista documentelor selectate pentru examinare cu prioritate. (2) Biroul permanent decide includerea acestora în proiectul ordinii de zi a Senatului. Articolul 12 Lista adoptată este comunicată celorlalte parlamente naționale, prin corespondentul IPEX (schimbul interparlamentar de informații) al Senatului din cadrul Serviciului pentru afaceri europene. Articolul 13 Comisiile competente sunt notificate de către Serviciul pentru afaceri europene cu documentele ce le revin în responsabilitate spre examinare cu prioritate din lista adoptată. Articolul 14 Lista rămâne
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților și Senatului; ... e) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte; ... f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]
-
permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților și Senatului; ... e) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte; ... f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
de primari de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți duminică la Palatul Parlamentului din București în cadrul Conferinței Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republică Moldova, au votat eliminarea granițelor birocratice între cele două state românești. Evenimentul a fost organizat de Grupul Interparlamentar „Prietenii Unirii”, Institutul pentru Cultură și Drepturi Europene, Platforma Unionista Acțiunea 2012. Această acțiune a avut loc pe data de 9 aprilie la Ploiești și pe 10 aprilie 2016 la București. La invitația Bucureștiului primarii din regiunea Orhei au fost
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
de primari de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți duminică la Palatul Parlamentului din București în cadrul Conferinței Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republică Moldova, au votat eliminarea granițelor birocratice între cele două state românești. Evenimentul a fost organizat de Grupul Interparlamentar „Prietenii Unirii”, Institutul pentru Cultură și Drepturi Europene, Platforma Unionista Acțiunea 2012. Această acțiune a avut loc pe data de 9 aprilie la Ploiești și pe 10 aprilie 2016 la București. La invitația Bucureștiului primarii din regiunea Orhei au fost
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
de primari de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți duminică la Palatul Parlamentului din București în cadrul Conferinței Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republică Moldova, au votat eliminarea granițelor birocratice între cele două state românești. Evenimentul a fost organizat de Grupul Interparlamentar „Prietenii Unirii”, Institutul pentru Cultură și Drepturi Europene, Platforma Unionista Acțiunea 2012. Această acțiune a avut loc pe data de 9 aprilie la Ploiești și pe 10 aprilie 2016 la București. La invitația Bucureștiului primarii din regiunea Orhei au fost
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
se poate face și la adresa "tacticii" autorităților politice de decizie, "tactică" pe care, din păcate, președintele Nicolae Ceaușescu, deși informat, nu a reușit să o înțeleagă niciodată. În luna octombrie 1983, a avut loc la Seul, o Conferință a Uniunii Interparlamentare la care urma să participe și o delegație română. Cu puțin timp înaintea Conferinței, președintele Kim Ir Sen a trimis la București un mesager special, în persoana lui Park Song Chol, vicepremier, cu misiunea de a determina partea română să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
misiunea de a determina partea română să nu participe la Conferință. Nicolae Ceaușescu l-a primit pe demnitarul coreean și i-a explicat că o contramandare a participării delegației române ar putea avea urmări deosebit de grave: excluderea României din Uniunea Interparlamentară; interdicția de a organiza Conferințe ale Uniunii Interparlamentare la București; scindarea Uniunii Interparlamentare etc. În urma insistențelor, Nicolae Ceaușescu a cedat totuși și a contramandat participarea delegației române la Conferința de la Seul. El nu a ezitat însă să sublinieze mesagerului nord-coreean
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
participe la Conferință. Nicolae Ceaușescu l-a primit pe demnitarul coreean și i-a explicat că o contramandare a participării delegației române ar putea avea urmări deosebit de grave: excluderea României din Uniunea Interparlamentară; interdicția de a organiza Conferințe ale Uniunii Interparlamentare la București; scindarea Uniunii Interparlamentare etc. În urma insistențelor, Nicolae Ceaușescu a cedat totuși și a contramandat participarea delegației române la Conferința de la Seul. El nu a ezitat însă să sublinieze mesagerului nord-coreean că este pentru prima dată în viață când
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
l-a primit pe demnitarul coreean și i-a explicat că o contramandare a participării delegației române ar putea avea urmări deosebit de grave: excluderea României din Uniunea Interparlamentară; interdicția de a organiza Conferințe ale Uniunii Interparlamentare la București; scindarea Uniunii Interparlamentare etc. În urma insistențelor, Nicolae Ceaușescu a cedat totuși și a contramandat participarea delegației române la Conferința de la Seul. El nu a ezitat însă să sublinieze mesagerului nord-coreean că este pentru prima dată în viață când este pus în situația de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
publicații, săptămânale și cotidiane, îndeplinând funcția de redactor-șef al ziarului România Liberă și director general al Agenției Române de Presă. A fost deputat, îndeplinind funcțiile de secretar al Comisiei de politică externă și vicepreședinte al Grupului Român din Uniunea Interparlamentară. Din 1983, după revenirea de la post, a fost numit ambassador cu însărcinări speciale în cadrul MAE și șef al Departamentului de cooperare balcanică. Dincolo de activitatea profesională, a scris scenarii pentru Radio Difuziunea Română și Televiziunea Română, precum și povestiri apărute în România Literară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politice: ministru al Artelor în guvernul Petru Groza, ministru al României la Washington (din 1946 până în 1948), vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, apoi primește însărcinări din ce în ce mai decorative: președinte al Comisiei Naționale pentru UNESCO, președinte al grupului român pentru Uniunea Interparlamentară. Membru al Academiei RPR (1948), devine director al Institutului de Psihologie al Academiei și șeful Catedrei de psihologie la Universitatea din București. R. debutează în revista „Convorbiri literare” cu studiul Importanța sociologică a lui G. Tarde (1916), apoi publică în
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
chiar față de Rusia țaristă. De mult mă preocupă nedreptatea ce se face semenelor noastre și am considerat regimul juridic al femeii măritate ca o pată pe conștiința noastră, a oamenilor de drept: legislatori și juriști. De aceea, când la conferința interparlamentară, am văzut seriozitatea, competența și inteligența fină, cu care erau înzestrate femeile, ce s-au perindat la tribună, mi-am dat și atunci seama cât de profundă este greșală și ce nedreptate facem mamelor, soțiilor și fiicelor noastre, ținându-le
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
refereau în scris sau verbal la cele întâmplate în vizita în Indonezia, Birmania și India sau despre cele ce au avut loc după plecarea din India spre țară nu cunoșteau decât în parte adevărul. Astfel, spre exemplu, la reuniunea Uniunii Interparlamentare de la Viena, din anul 1978, Guvernul austriac organizase pentru participanți o deplasare pe Dunăre, cu o navă proprie. Într-o convorbire cu un parlamentar român, pe atunci prim-secretar al organizației P.C.R. Ilfov (și mai înainte, redactor-șef al ziarului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care parlamentele naționale se implică în monitorizarea și aplicarea principiului subsidiarității 14. Prevederile Tratatului Constituțional au stimulat discuțiile în cadrul Conferinței președinților parlamentelor din statele U.E. care a adoptat, la reuniunea de la Haga din iulie 2004, primele Linii directoare privind cooperarea interparlamentară între parlamentele din U.E. Conform Liniilor directoare, cooperarea interparlamentară urmărește, în esență, trei obiective: să întărească controlul de către parlamente (parliamentary scrutiny) a tuturor domeniilor de competența U.E.; să furnizeze parlamentelor informații privind problemele U.E.; să asigure exercitarea eficientă a competențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiului subsidiarității 14. Prevederile Tratatului Constituțional au stimulat discuțiile în cadrul Conferinței președinților parlamentelor din statele U.E. care a adoptat, la reuniunea de la Haga din iulie 2004, primele Linii directoare privind cooperarea interparlamentară între parlamentele din U.E. Conform Liniilor directoare, cooperarea interparlamentară urmărește, în esență, trei obiective: să întărească controlul de către parlamente (parliamentary scrutiny) a tuturor domeniilor de competența U.E.; să furnizeze parlamentelor informații privind problemele U.E.; să asigure exercitarea eficientă a competențelor parlamentare în problemele U.E., în special în domeniul controlului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]