308 matches
-
pentru alții. Modelul nu este „mare” prin el Însuși, ci prin ceea ce urmează după ce acesta a Încetat să mai fie... 1.10. Educația - o relație privilegiată Actul educativ se instituie ca o relație privilegiată, ca o formă exemplară de mediere intersubiectivă. Și asta Înseamnă să vorbim, să ne privim, să ne simțim așa cum suntem sau am vrea să fim. Oricât de sofisticate ar fi medierile (mai ales, cele antrenate de tehnica modernă), cele directe, față În față, nu pot fi eliminate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și cele de tip cultural. Spre deosebire de această teoretizare, proiectul mediologic impune o ierarhie a discursurilor sociale, opunînd credințele (les croyances) cunoștințelor (les savoirs), mesajele (les messages) enunțurilor (les enoncés) (sa fie aceasta o cădere într-un ism descalificat anterior?). Universul intersubiectiv este compus din credințe care nu se supun principiului verificabilității, el este domeniul favorit al opiniei, mitului, doctrinei, în timp ce universul obiectiv este atașat descoperirii, demonstrației, verificării și legii. În această manieră, susține Leclerc, Régis Debray expune o construcție ce include
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Există adevăruri științifice și tehnice care odată dobîndite nu se mai discută, dar în ordinea politică, estetică, religioasă ori socială nu putem avea decît certitudini. Adevărurile se impun de la sine. Certitudinile trebuie să fie "propulsate" (îndreptate, asimilate, înfrumusețate etc.). Universul intersubiectiv este dominat de convingeri neverificabile; universul obiectiv, de învățături care pot fi contestate (în general). Primul este domeniul mitului, al tezei, al opiniei, al doctrinei etc.; cel de-al doilea este domeniul rezultatului, al legii, al descoperirii și al demonstrației
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să vreau să vă impun filosofia care le susține. E o filosofie care va fi judecată pe nedrept ca fiind pesimistă. Ea nu conștientizează posibila deplasare a lui certum către verum și nu crede deci în sfîrșitul credinței, în lumea intersubiectivă. Această certitudine nu este subiectivă, ci rațională și logică, fondată pe axioma incompletă care stipulează imposibilitatea unei autofondări a socialului prin el însuși, și deci necesitatea intrinsecă a absurdului în existența unui grup, în cazul în care se pot subscrie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
membri ar fi mai degrabă actualizări decât adiții, iar binele lor nu reprezintă "bine" care vin să se adauge binelui nostru, ci doar noi experiențe ale Binelui comunitar, ce-l include și pe al nostru. Fiecare particularizează Binele comun (Binele intersubiectiv) în binele nostru specific, dar acesta rămâne asemănător cu al celorlalți. Iar faptul că nu ne putem reprezenta acest bine comun nu trebuie să fie o piedică pentru a-l accepta, odată ce propria noastră reprezentare asupra binelui ne face să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi construit. Ceea ce am putea construi ar fi sub-grupuri, dar de fapt nici acestea nu ar fi construcții în sine, ci doar rezultate ale deconstruirii altor grupuri, rezultat al ruperii din acestea. Dar aspectul fundamental al comunității, și anume nexus-ul intersubiectiv, nu poate fi construit. Dar noi privim aceasta ca pe o dinamică. Comunitatea este ceva mai profund, dar care nu poate supraviețui la nesfârșit în forme clasice. Pe de altă parte, nici nu poate dispare. Atunci, apar diverse încercări de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
definiție a creativității. Unii preferă să o considere proces intrapsihic, o experiență inefabilă, un fapt subiectiv care nu trebuie neapărat să lase vreo urmă obiectivă. Dar orice definiție a creativității care se dorește obiectivă și, prin urmare, cere o dimensiune intersubiectivă trebuie să accepte faptul că în structura ei publicul este la fel de important ca individul căruia i se atribuie. Descrierea modelului „ cu sisteme” Prin urmare, pornind de la o perspectivă strict individuală asupra creativității, am fost silit de fapte să adopt o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci o viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și te bucuri în altă parte... XII PHILODEMOS DIN GADARA și comunitatea hedonistă -1- Efectele benefice ale catastrofei. Uneori, cel mai mare mai rău generează cel
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii - mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale - sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului, lumea socială se constituie din înțelesuri intersubiective (sensul pe care membrii unei comunități îl atribuie unui lucru), cunoaștere subiectivă (cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului este că factorii materiali prezenți în relațiile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atunci când sunt analizate perioade îndelungate de timp. State multă vreme inamice tradiționale sunt acum partenere tradiționale autentice, precum Germania și Franța. Dacă în acest caz a fost nevoie de o jumătate de secol pentru „reconstruirea” identităților și recunoașterea lor reciprocă, intersubiectivă - în limbaj constructivist -, în alte situații, reconfigurarea de sensuri, de „etichete” de identificare pe plan internațional se produce mult mai repede: după revoluțiile din 1989 a fost nevoie de mai puțin de un an pentru ca NATO și statele Europei Centrale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
set de interese, ci își construiesc și reconstruiesc interesele și, prin ele, identitatea în procesul de definire a situațiilor în care se află. În limbajul constructiviștilor, înțelesul și existența „reală” a lumii internaționale rezultă din atribuirea, confirmarea, reconfirmarea și contestarea intersubiectivă a identităților și sensurilor de către agenți, acționând în cadrul structurilor. De pildă, un stat este o Mare Putere la nivel global în măsura în care se percepe pe sine ca Mare Putere, își definește interesele și își planifică acțiunile în consecință, iar celelalte state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
recunoscută în interacțiunile cu ceilalți actori internaționali. O altă fațetă a aceluiași principiu al interacțiunilor ca producătoare de sens subliniază că nici un comportament, nici un actor și nici o structură din spațiul social nu are înțeles altfel decât într-un context social intersubiectiv (între mai mulți agenți). Aceeași conduită poate avea un înțeles complet diferit în contexte sociale diferite. Aceeași acțiune internațională a unui actor poate avea o semnificație diferită în contexte internaționale distincte și poate duce, în baza acestor semnificații, la consecințe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt în legătură cu anarhia și principiul autoajutorării (self-help). Anarhia ca structură și politica de putere, bazată pe autoajutorare ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la „construirea” realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt mijloace de construire a înțelesurilor intersubiective. La fel de important, ele au și o dimensiune „ilocuționară”, cuvintele având consecințe practice directe în anumite cazuri. Anunțarea descoperirii unor noi resurse de petrol, de exemplu, va duce imediat la consecințe directe pe piața bursieră internațională și la anumite acțiuni ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
construirea ei ca un „adevăr” acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt așadar o practică socială, alcătuită din fapte sociale, constituite și comunicate, deci existând, prin limbaj, norme, valori, și acceptarea lor intersubiectivă, între părțile participante. Abordarea istorică a internaționalului are și aici rostul ei - generează cunoașterea modului în care s-a construit social, de la o epocă la alta, realitatea internațională, înțelesurile ei și, subsecvent, a evoluat discursul despre ea. Feminismul constructivist nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
activitatea lecturii, incluzând un martor hotărâtor care Îi organizează desfășurarea. E Îndeajuns de clar - am Încercat să arăt asta În partea care s-a Încheiat, pentru un anumit număr de situații concrete - În ce măsură sunt discuțiile despre cărți subordonate unei relații intersubiective, adică unui raport de forțe psihice, În care relația cu Celălalt, oricare ar fi natura ei, se imprimă În cea cu textul, care, ca urmare, nu iese teafăr. Știm că, printre meseriile cel mai adesea confruntate cu obligația de a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
operațiunii de contracarare a insurgenților i-a determinat pe comandanții militari să raporteze cifre exagerate care să le convină superiorilor - pe termen scurt - dar care erau prea puțin conforme situației de pe teren. Scopul este acela de a scăpa de variabilitatea intersubiectivă a celor care efectuează recensămintele sau a codificatorilor, iar acest lucru necesită proceduri mecanice, standardizate, care nu lasă loc evaluărilor personale. Vezi Porter, Trust in Numbers, p. 29. Charles Tilly, Coercion, Capital, and European States, A.D. 990-1992, Blackwell, Oxford, 1990
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aici: 1) pe de o parte, socialitatea, dialogul, reprezintă pentru Humboldt ingrediente indispensabile pentru activitatea spirituală. Nu există individ uman acolo unde nu există comunicare. Dar 2) comunicarea nu trebuie nicidecum Înțeleasă ca transmitere de informație, ci ea este act intersubiectiv de punere-În-comun a semnelor limbii și act intersubiectiv de punere-În-comun a unei lumi. Alteritatea este o componentă indisolubilă a subiectului: iată o idee humboldtiană fundamentală. șCu deja mulți ani În urmă, tineretul românesc a fost vrăjit, o bună bucată de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reprezintă pentru Humboldt ingrediente indispensabile pentru activitatea spirituală. Nu există individ uman acolo unde nu există comunicare. Dar 2) comunicarea nu trebuie nicidecum Înțeleasă ca transmitere de informație, ci ea este act intersubiectiv de punere-În-comun a semnelor limbii și act intersubiectiv de punere-În-comun a unei lumi. Alteritatea este o componentă indisolubilă a subiectului: iată o idee humboldtiană fundamentală. șCu deja mulți ani În urmă, tineretul românesc a fost vrăjit, o bună bucată de vreme, cu o emisiune TV (revoluționară, la timpul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alteritatea precedă și urmează actul lingvistic, act care, cu toate acestea, rămâne În sine guvernat de principiul opus, cel al creativității (al unei imaginații productive). În fine, obiectivitatea, În măsura În care ea mai este, survine Într-un al treilea moment, după confirmarea intersubiectivă a unui produs al imaginației individuale; și ea nu mai e ceva plin, capabil să fundeze prin soliditatea lui de nezdruncinat, ci un dat susceptibil de grade ale realității, care suferă el Însuși nevoia continuă a unei fundări. Treitate (natură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cuprinsul teritoriului dat, rezultat al frecventării ei mai asidue de către protagoniștii experimentului. Dar pe toate hărțile - sau, cel puțin, pe multe dintre ele -, anumite puncte se vor repeta, semnalând astfel că ele sunt repere mai generale pe acea hartă intersubiectivă. O altă metodă constă În prezentarea unor fotografii care panoramează diverse locuri dintr-un teritoriu dat. Subiecții ar trebui, În acest caz, să spună dacă recunosc sau nu zona reprezentată Într-o anumită poză. Rezultatele vor depinde de felul cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sanda Cordoș: Da, dar este o reacție. Horea Poenar: Rezistența nu este Întotdeauna o reacție, nu duce până acolo. Vorbim de reacție atunci când vorbim de nivelul Înalt, eventual, de diferența pe care o aduce activul față de pasiv, de schimbare În intersubiectiv față de simpla supraviețuire În subiectiv. Rezistența poate fi, așa cum o Înțelegi tu, doar supraviețuire. Am rămas oameni, am rămas umani și sănătoși. Foarte bine, dar asta nu duce, ca relevanță și discuție, prea departe. Sanda Cordoș: Da, dar să știi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la teoriile structurale (care urmăreau evidențierea primatului unor dimensiuni societale ale comunicării asupra persoanei văzute în realitatea ei practică), începând cu anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative, cuprind mai multe teorii care s-au aplecat inclusiv asupra fenomenului comunicațional: dintre ele, ne vom opri asupra interacționismului simbolic și etnometodologiei. ¬ Interacționismul simbolic. Curentul interacționist este rezultatul cercetărilor sociologilor reuniți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
limitativ la condiția de „persoană determinată”. Dimensiunea spiritual-metafizică a ființei mele mă deschide către starea de eliberare prin transcendență. În cazul acesta mă voi resimți ca un Eu liber și independent, care se poate bucura de el Însuși, În cadrul raportului intersubiectiv, Întrucât, așa cum spuneam, Eul devine, În acest caz, obiectul propriului său subiect. Neliniștea metafizică este condiția eliberării Eului personal. Ea este un act interior, pe care oricine Îl poate resimți ca pe o separație, ca pe o desprindere. În acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
diferențele sexuale și de practică sexuală le îmbracă în societatea modernă și în postmodernitate: mesajele „academice” pe care le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]