428 matches
-
femeile sunt primii cultivatori, și dacă a cultiva dă seama de instituirea proiectului, a rațiunii instrumentale, atunci femeile sunt responsabile de tot ce a urmat, iar noi ne aflăm în plină gândire feminină. A fi autor înseamnă a crea în "intertextul" țesut de toate lecturile anterioare suprapuse (sau concomitente) cu ceea ce numim generic experiență de viață; astfel, creatorul umple golul ivit prin evoluțiile creatoare ale altor autori, ca și cum ar umple de culoare o carte de colorat. Abia geniul este cel care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care studiul de față contribuie substanțial. Specia nobilă a celor fascinați de "scriptura lui Mateiu" și-a pierdut ireversibil aerul genuin. Între Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în evidență de Ov. S. Crohmălniceanu. Și - nu în cele din urmă - relecturi inteligente puse în pagină de Matei Călinescu. Un protocol actualizat ar trebui să includă - pe lângă Craii..., Remember sau
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
a mersului generațiilor, literatura congeneră te predispune la critică, cea de-abia trecută, la ură, cea trecută bine la empatie. Așadar, simpaticul Topârceanu, cu poezia lui de serbări, de radio din alte vremuri, ar fi putut să aibă succes ca intertext. Nu-l are, n-am auzit prea multă lume citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
spînzurați, Underground etc., dar și, pe platouri mai mari, bucăți din Fanfara Ciocîrlia, Ștefan de la Bărbulești, din fericire nu și Hora Stacatto, obținîndu-se astfel cunoscuta specialitate "Original Music" avîndu-l drept DJ pe Erran Baron Cohen. Peste toate acestea se adaugă "intertexte" filmice răsfoite în grabă cu telecomanda, soap-opera, un sit-co-m precum Familia Bundy, ceva melancolic cu Arnold Schwartzeneger și o picătură voluptoasă de Baywatch, Borat îndrăgostindu-se iremediabil de eroina siliconată CJ (Pamela Anderson) etc. Așa cum ne declară și reporterul kazah
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
dintre o cafteală între cei doi kazahi goi pușcă și o posibilă scenă homoerotică. Mi-am amintit cu nostalgie de gagurile inteligente și candide ale lui Benny Hill pe această temă. Altfel, teoreticienii pot admira scenariul postmodern al întregii construcții, "intertext" filmic și muzical, scene care amintesc de Kusturica înainte de a fi toxifiate de intervenția regizorului, țigănii care se vor trimiteri către același regizor, și filmul obosește repede pentru a reveni la scatologicul originar, cu alte cuvinte în Glod-ul de
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
mie. Pentru Cu ou și cu oțet mi-am citit colegii romancieri și am încercat să dau alt suflu epic unor idei din cărțile lor și, de ce nu, să amuz cititorii ce-i vor fi citit, cu pastișe stilistice și intertext. Pentru Cărțile vieții, romanul abia scos pe piață, am studiat cronicarii munteni, mai ales pe Stolnicul Canatacuzino. Dar nu asta e important. Cărțile vieții au un model... intuitiv, Biblia. Din Biblie am luat ideea de Carte (o Carte este esența
Dan Perșa: „Singurul limbaj universal e omul.“ by Mădălina Roșioru () [Corola-journal/Journalistic/7390_a_8715]
-
ca reper, ca pretext); b) arhitextul (ca încadrare/înrămare Ťteoreticăť: roman, satiră, jurnal); c) contextul (social, estetic etc.); d) paratextul (indicațiile "tehnice": titlul, prefața, glosarul etc.); e) hipertextul (elementul transdisciplinar, capacitatea unui text de a deriva din altul etc.); f) intertextul (relațiile intertextuale, de co-prezență a textelor în texte); g) metatextul (referințele la text, relația critică etc.)". Analiza operei literare trebuie să țină seama de toate aceste elemente ceea ce presupune combinarea mai multor metode critice și adaptarea lor la realitatea textului
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
din deceniile 7-9 ale secolului XX un gen literar nou. Necunoscut înainte, acest organism amfibiu a reușit să recondiționeze forme de expresie anterioare ori chiar să dea naștere unora noi, cele mai multe de tip indirect și insidios, cum ar fi aluzia, intertextul, sugestia, alegoria esopică, parabola, precum și unor noi moduri de lectură. Proteică și cameleonică, având, ca Ianus, două fețe, această literatură pune astăzi o mare problemă: ea a avut, în chipul cel mai inextricabil, doi autori, unul, romancier, poet sau dramaturg
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
Cronicar Ce este un plagiat? In INTERTEXT, Revistă științifică, nr. 1 -2, 2009, care apare la Chișinău, sub egida Universității Libere Internaționale și a Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din Republica Moldova, Pierre Morel publică un articol de aspect didactic despre plagiat. Interesul articolului ar fi putut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6071_a_7396]
-
de manuscris care îl ilustrează este o propunere de dialog între arte și creatori. Titlurile dialogurilor - „Despre creație”, „Despre prietenie”, „Despre frază”, „Despre spațiu” - dau o idee despre vastitatea și profunzimea temelor abordate. În același spirit merită remarcată partea de intertext a cărții: fiecare dintre cele șase părți are drept titlu un citat din Quignard, fie din Butes, fie din Scrieri despre efemer, sau din Paradisiace. Pentru publicul românesc, beneficiar al unor recente și intense întîlniri cu Jordi Savall, ne gîndim
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
irealului, în care voiajul eroului capătă o dimensiune mentală, reflecțiile sale trimit la lecturi sau rememorări de texte literare ale unor autori cunoscuți, între care și cele ce inspiră titlul romanului, precum poemul Dublinescă al scriitorului britanic Philip Larkin, sau intertextul care inspiră desfășurarea ceremonialului la cimitirul catolic din Glasnevin, și anume capitolul șase din romanul Ulise al lui Joyce. În Dublinesca, Enrique Vila-Matas rămîne în sfera sa tematică de predilecție, literatura, cu tot ceea ce presupune ea ca tradiție, act creator
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
celebre afirmații despre intertextualitate pot fi considerate fundamentale și pentru intratextualitate, reprezentând un punct de plecare pentru analiza de față. Una îi aparține lui Charles Grivel (Thčse préparatoire sur les intertextes, 1982), care susține că nu există texte, ci doar intertexte, ceea ce presupune că nu putem găsi niciun text izolat, ci doar texte care aparțin unui 'univers de texte'. Uneori, însă, acest univers mai larg al intertextualității, unde autorii citează, copiază, parodiază, împrumută sau fac aluzii la alți scriitori, se reduce
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
de notorietate indiscutabilă. Dar aceasta e numai varianta demo, pentru marele public. În fapt, sita livrescă are ochiuri mai mici. Și presupune mai mult decât un simplu dialog complice (și, în definitiv, mecanicist) între autor și cititor. De fapt, rolul intertextului, în accepția lui Traian T. Coșovei (și, cam în aceeași perioadă, și a lui Mircea Cărtărescu), este acela de a pune în relație mai multe tipuri de sensibilități. Un exemplu, cred, grăitor: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
observații personale. S-au admis, în cazul Levantului, trei posibile trasee de înțelegere, dintre care numai două au și fost explorate. Primul e cel așa-zicând tehnic, în lumina căruia cartea e un imens inventar de aluzii culturale și de intertexte, o imensă „comedie a literaturii” (Nicolae Manolescu). Următorul, cel politic, la care se oprește pe larg Ion Bogdan Lefter decriptează zecile de esopisme disimulate în versuri (și mai ales în bonusul dramatizat care e varianta cântului al unsprezecelea). Despre acest
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
Târgu Neamț) rămâne, până acum, autorul unui singur volum, poate și din cauza acestei formule „bazice”, minimale și pesimiste, presărate pe alocuri cu un umor negru, dar pigmentate cel mai adesea de o blazare în siajul bacovian (autor prezent deseori în intertextul poemelor, prin teme, secvențe, sintagme reluate): provincialismul sau dezolarea târgului de provincie, moartea, descompunerea materiei (a corpului, a gunoaielor din oraș), „marșul funebru”, crâșma, alcoolul, iubirea ratată ș.a. Actul însuși de a scrie poezie e un gest pus în paranteză
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
de grup cu generația 80, empatie stilistică. Ca să-i poată comenta cum trebuie, Mihail Vakulovski le învață, optzeciștilor, codurile. Despre acest curs practic de limbi străine depun mărturie titlurile secțiunilor din care e alcătuită cartea. Cazul Alexandru Mușina sau despre intertextul cu viitorul sau, la Mircea Cărtărescu, poezia rock baroc sunt doar două exemple. Memorabile. Mai mult ca sigur, astfel de sintagme ar fi făcut vogă la Cenaclul de Luni, cu treizeci de ani în urmă. Dar nu-i timpul pierdut
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
poeziei pure și avangardiste din prima jumătate a secolului XX, ilustrate de poeții generației de la 27, din așa-numita Epocă de Argint. Este o tradiție care, absorbită în substanța intimă a poemelor scrise de Antonio Gamoneda - de unde răzbate adesea în intertexte sugestive -, atinge maxima valorificare numai în complementaritate cu inovația. „Pentru mine, spunea poetul într-un interviu, singura manieră de a te afla cu seriozitate în tradiție este să te situezi în vârful ei, făcând-o să avanseze, nu dând-o
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
continuă, continuă să învelească sîmburele inițial în straturi de imaginii și aluzii culturale, într-o scenografie complicată, dar centrată. Verbiajul acesta e o formă de compensare a vidului, iar nu, ca la postmoderni, o plăcere a rulării de text și intertext. E motivul pentru care poeziile mai scurte cad sub ștacheta valorică: fiindcă ele ar presupune un criteriu de sugestivitate, nu unul de „explicitare”. Ion Mureșan nu poate exprima prin puțin material verbal ceea ce e obligat să exprime prin mult. Nu
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
pentru a da formă poetică unei viziuni apropiate de cea kafkiană, asupra condiției tragice a individului în societate, victimă a alienării și degradării, a incomprehensiunii față de cei diferiți, adică artiștii, indivizi înzestrați cu harul artei. Au fost recunoscute aici numeroase intertexte cu povestirea kafkiană Josephine cântăreața sau poporul șoarecilor din 1924, mai ales că există și un indiciu explicit: polițistul Pepe el Tira este unul dintre nepoții miticei cântărețe Josefina. Substanțială este prezența lui Kafka în opera scriitorului spaniol invocat la
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
unor "culturi minore", humuleșteanul al uneia rurale, autorul Momentelor al uneia de tîrgoveți balcanici, cei doi fundamentali autori ai noștri se văd proiectați pe un orizont al "culturii majore". E îndreptățită o astfel de abordare" M. Riffaterre vorbea despre un ":intertext" cu înțelesul de ansamblu de texte asociabile unei creații date, dl. Ion Vartic, în calitate de cercetător al lui I. L. Caragiale, socotește, la rîndul d-sale, că un critic e îndrituit a proceda asemenea chimistului din Afinitățile elective ale lui Goethe, comportîndu-se
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
teorie postmodernă, autoarea vede, de pildă, în romanul lui Gib Mihăescu o ilustrare a conceptului de arhetext, ce presupune o interacțiune deliberată și declarată a romanului cu alte texte ficționale. În Cel mai iubit dintre pământeni, discuția pornește de la problema intertextului: autoarea purcede la o analiză naratorială a celor două voci ale textului în încercarea de a elucida sursa atitudinii critice față de scriitorul rus. Capitolul de poetică a fantasticului cuprins în această carte se referă exclusiv la literatura rusă, relevând, pe
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
și licențiat al Facultății de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, cu lucrarea "Natură și eros la Eminescu". Este căsătorit și are cinci copii: doi băieți și trei fete. Publică: poezii, aforisme, epigrame și altele în revistele Colloquium, Convorbiri Literare, Intertext, Poezia, Hyperion, Timpul, Absolut Cultural. A debutat editorial pe 18 decembrie 2005, cu volumul "Hiperbole blitz", la Editura Axa, Botoșani. A mai publicat "Cezeisme" în 2008. Pe 11 octombrie 2012 a publicat online volumul de versuri "Gravitația sufletului". 21 august
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
amintește deloc Rănile mă fac mai puternic Continuați Așa grăit-a Zarathustra Așa tăcut-am eu Derutat de silogismele urii politice Eul liric face întoarceri dezordonate la stângă și la dreapta Deși i-ar condamna pe toți la dreapta-mprejur Intertext Dacă nu mă sinucid astăzi Mâine se va naște sigur primul supraom Vai de mama mea Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA SUPRAOMULUI COTIDIAN / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21
EREZIA SUPRAOMULUI COTIDIAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343490_a_344819]
-
Nostalgie” - mi-am dat seama, fără urmă de îndoială, că nu reprezintă un element auxiliar al paratextului, ci se constituie mai degrabă într-un element care descifrează sau încifrează semnificații importante ale poemului, anunțând jocuri stilistice ori semantice încorporate în intertext (și metatext). Astfel, titlul devine centrul poetic al poeziei, determinând cititorul să-și explice conținutul poemului, mai degrabă prin titlul acesteia decât invers. Dar, mergând mai departe, dincolo de secretele titlului, într-un poem dedicat iubirii, așa cum ne-a obișnuit autorul
UN TEMPLU CU MUZICĂ DIN CUVINTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343048_a_344377]
-
om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1. Un text (sau set de texte) care este citat, rescris, preluat, sau în genere transformat de un alt text, și care-i oferă acestuia din urmă un înțeles. Odiseea lui Homer e unul din intertextele pentru Ulise de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]