255 matches
-
precum și însoțitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare. (5) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei. (6) Personalul didactic are dreptul la suspendarea activității didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
Agenda Uniunii Europene - Balcanii de Vest pentru inovare, cercetare, educație, cultură, tineret și sport. Părțile contractante au decis următoarele: Articolul 1 1) Cooperarea dintre părțile contractante în domeniul învățământului superior și al cercetării asociate acestuia, în special cooperarea și mobilitatea interuniversitară, va fi promovată în conformitate cu prezentul acord. ... 2) Cooperarea menționată la paragraful 1 , cu excepția mobilităților menționate la art. 2 paragrafele 6 și 7 , se va realiza în cadrul rețelelor de universități din Programul de schimburi pentru studii universitare
ACORD din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291032]
-
cu programul de lucru CEEPUS respectiv. ... 4) Programul CEEPUS IV va sprijini și mobilitatea cadrelor didactice, adică a personalului didactic, de cercetare și/sau artistic al unei instituții de învățământ superior, prin acordarea de burse CEEPUS IV în scopul promovării cooperării interuniversitare transnaționale și pentru a consolida dimensiunea central-europeană a programelor universitare, așa cum este definit în programul de lucru CEEPUS. ... 5) Bursele CEEPUS IV pot fi acordate și personalului universitar al unei instituții de învățământ superior care participă la o rețea
ACORD din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291032]
-
decizie a comandantului (rectorului) acestor instituții de învățământ superior militar. (2) Pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților, Academia Tehnică Militară «Ferdinand I», Academia Forțelor Terestre «Nicolae Bălcescu», Academia Forțelor Aeriene «Henri Coandă» și Academia Navală «Mircea cel Bătrân» încheie parteneriate interuniversitare cu instituțiile civile de învățământ superior în care sunt înmatriculați studenții militari, în care sunt prevăzute toate aspectele referitoare la modalitatea de participare a studenților militari la activitățile didactice și la cele extracurriculare, modalitatea de informare asupra situației școlare și
ORDIN nr. M.112 din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283792]
-
securitate națională prevăd posibilitatea luării în evidență, în instituțiile de învățământ superior militar din rețeaua respectivului minister, a studenților școlarizați în instituții civile de învățământ superior; ... b) instituțiile de învățământ superior militar din rețeaua Ministerului Apărării Naționale au încheiate parteneriate interuniversitare cu instituțiile civile de învățământ superior, iar în cadrul acestora sunt sau urmează să fie înmatriculați studenți școlarizați pentru nevoile acestui minister. ... (2) Prin excepție de la art. 3 , studenții menționați la alin. (1) încheie cu Academia Tehnică Militară «Ferdinand
ORDIN nr. M.112 din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283792]
-
dobândirii de competențe; ... h) diversitatea, prin garantarea respectului pentru varietate și a unui mediu tolerant în procesul de formare; ... i) transparența, prin utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste; ... j) colaborarea, prin dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau private, cu operatorii economici publici sau privați, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare, precum și pentru orice alte tipuri de proiecte; ... k) consultarea, prin implicarea actorilor interesați în proiectarea și
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
corelarea cu cerințele pieței muncii și cocrearea de curriculum pentru microcertificări împreună cu reprezentanții mediului privat; ... l) identificarea unor zone geografice și domenii de studiu strategice pentru atragerea cu prioritate a studenților internaționali și pentru a facilita dezvoltarea de parteneriate interuniversitare strategice; ... m) implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolvenți de a rămâne în România după finalizarea studiilor; ... n) susținerea cooperării cu alte instituții relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pentru eficientizarea și
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
de învățământ superior. (9) Personalului didactic/de cercetare titular pe un post didactic/de cercetare din instituțiile de învățământ superior, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri ori convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic/de cercetare pentru perioada respectivă. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic/de cercetare din instituțiile de învățământ superior, care, din proprie inițiativă, solicită să se specializeze sau să participe
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
universitară a promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de acreditare și evaluare, consiliul de finanțare a învățământului și a celui de finanțare a cercetării, consilii naționale realizate, de asemenea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teorie literară și de literatură comparată, printre care Istoria comparată a literaturilor din Europa de Est și Centrală. Literatura română a fost pentru S. un obiect de interes permanent, în special în cadrul unor cursuri despre ficțiunea est- și central-europeană, susținute la centrele interuniversitare de studii avansate de la Dubrovnik (Aspects of Romanian Postmodernist Fiction, 1989, History, Ethnicity and Inner Being: Rebreanu’s Forest of the Hanged, 1990) și Praga (Exile and Utopia in Romanian Fiction, 1991). În 1969, după ce dăduse două mici texte din
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
interes pentru reflecția asupra dezvoltării sociale și a rolului sociologiei în acest proces, a investiga germenii paradigmei dezvoltării sociale. Cartea este produsul unui program prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții și, mai nou, a unui program de cercetare interuniversitară finanțat de CNCSIS. Prof. dr. Cătălin Zamfir Paradigma dezvoltării sociale: controverse istorice și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Conceptul de dezvoltare socială În sociologie, dar și în limbajul curent, „dezvoltarea socială” a apărut ca un concept-cheie, central
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
supraveghere. Control după două luni. Control după trei luni. Xanax 0,25mg (alprazolam). Acest scor corespunde celui înregistrat la ultima ședință înainte de perioada de supraveghere. Procent de ameliorare = (scor înainte - scor după)÷ scor înainte. ∗ FrșdȘric Fanget Psihiatru, profesor cu diplomă interuniversitară la universitățile Lyon-I și Chambșry, vicepreședinte al asociației AFFORTHECC (Asociația francofonă de formare în terapii comportamentale și cognitive) și membru terapeut practician al asociației AFTCC (Asociația franceză de terapii comportamentale și cognitive). Bernard Rouchouse Psihiatru la Lyon, membru în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
iar cele provenite din surse publice sunt cu totul limitate, astfel că universitățile sunt așteptate să devină corporații centrate pe generarea de profituri pentru realizarea unor bunuri publice. Dacă fiecare universitate-corporație se conformează acestui model, rezultanta firească ia forma competiției interuniversitare pe o piață tot mai cuprinzătoare. Prima configurare a modelului s-a produs în SUA, care încă în urmă cu peste patru decenii au început să consacre un învățământ superior de masă prin universități de stat și private, dar și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi instituții, competiția interuniversitară s-a accentuat atât la nivel național, cât și pe plan internațional. Să ne uităm la noi: din 1990 până acum, nu numai că numărul universităților publice a crescut foarte mult, dar avem universități private, centre de reprezentare a unor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte, au apărut universitățile transnaționale sau transfrontaliere, ce nu mai aparțin nici unui sistem național de învățământ superior, dar furnizează servicii educaționale studenților ce pot aparține oricărei țări. Rezultă astfel o piață globală a învățământului superior, în care cooperarea poate fi interuniversitară (adică mai multe universități din aceeași țară sau din țări diferite oferă împreună programe de studii și calificări) sau corporatist-universitară (adică universitățile se unesc cu companii, firme sau corporații în consorții sau rețele). Considerând aceste premise, constatăm că s-au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pot fi emise de fiecare universitate separat (în funcție de opțiunea studentului) sau de toate universitățile împreună (joint degrees). Variațiile din fiecare tip sunt practic nelimitate. Rezultă un evantai combinatoriu practic nelimitat, care se poate manifesta uneori în aceeași țară prin cooperare interuniversitară sau între universități din țări diferite pentru a oferi programe în alte țări (tabelul 5.5.e.). Tabelul 5.5.e. Relații combinatorii de cooperare interuniversitară în câmpul universitar global Programe comune în aceeași țară (asociații, consorții etc.) U1 U2
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evantai combinatoriu practic nelimitat, care se poate manifesta uneori în aceeași țară prin cooperare interuniversitară sau între universități din țări diferite pentru a oferi programe în alte țări (tabelul 5.5.e.). Tabelul 5.5.e. Relații combinatorii de cooperare interuniversitară în câmpul universitar global Programe comune în aceeași țară (asociații, consorții etc.) U1 U2 . . . Un T (țara de origine) T1 - U1.1 - U1.2 - U1.j T2 - U2.1 - U2.2 - U2.j . . .T3 - Un.1 - Un.2 - Un.j
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
câmpul universitar global Programe comune în aceeași țară (asociații, consorții etc.) U1 U2 . . . Un T (țara de origine) T1 - U1.1 - U1.2 - U1.j T2 - U2.1 - U2.2 - U2.j . . .T3 - Un.1 - Un.2 - Un.j Rețele interuniversitare ce oferă programe comune pentru studenții din țările de origine ale universităților sau pentru studenți din alte țări R1 R2 R3 U - universitate T - țara de origine R - rețea interuniversitară Astfel de combinații includ uneori și companii publice sau private
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
U2.j . . .T3 - Un.1 - Un.2 - Un.j Rețele interuniversitare ce oferă programe comune pentru studenții din țările de origine ale universităților sau pentru studenți din alte țări R1 R2 R3 U - universitate T - țara de origine R - rețea interuniversitară Astfel de combinații includ uneori și companii publice sau private din sistemele media, TIC sau editorial. Împreună, oferă publicații tradiționale și sisteme TV sau online pentru a facilita predarea și învățarea. În sfârșit, universitățile și/sau companiile comerciale pot înființa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale societății sau economiei cunoașterii. Ele sunt universitățile reflexive ale modernității actuale, întrucât flexibilitatea și adaptarea le sunt caracteristice. Adaptarea la context presupune însă schimbări de amploare în organizarea instituțională, în conducerea și gestionarea administrativă, în proiectarea și realizarea cooperării interuniversitare și cu companii comerciale. Denaționalizarea universităților consacrate și implicarea în proiecte regionale sau globale merg mână în mână și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în a doua jumătate a secolului trecut au fost traduse și publicate peste 50 de titluri. Schimburi importante de valori au avut loc și în alte domenii ale creației spirituale: muzică, arte plastice, film, teatru, radio-televiziune, sport, știință etc. Schimburile interuniversitare au cunoscut, după 1989, o intensificare fără precedent, multe dintre universitățile din România inițiind acțiuni de cooperare și vizite de delegații cu universități braziliene. În anii 2000-2002, Universitatea din Craiova s-a situat pe primul loc în relațiile interuniversitare dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Schimburile interuniversitare au cunoscut, după 1989, o intensificare fără precedent, multe dintre universitățile din România inițiind acțiuni de cooperare și vizite de delegații cu universități braziliene. În anii 2000-2002, Universitatea din Craiova s-a situat pe primul loc în relațiile interuniversitare dintre România și Brazilia. Vizitele delegațiilor Universității din Craiova în Brazilia au favorizat încheierea a șapte documente de cooperare cu universitățile din Brasilia, Sao Paulo, Manaus, Goiania, Anapolis, Foz do Iguaçu, Mackenzie, precum și întâlniri și schimburi de proiecte de acorduri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mixte; valorificarea cercetărilor personale ale profesorilor În predare; valorificarea cercetărilor studenților prin publicații comune sau modalități de evaluare; crearea posibilității de a publica În formă tipărită sau electronică, prin Înființarea de publicații proprii. 10. Lărgirea permanenta a relațiilor de colaborare interuniversitară, regională și comunitară, prin Încheierea de parteneriate strategice cu universități, instituții și organizații naționale și internaționale al căror domeniu de activitate direct sau indirect este similar, pentru a asigura stabilitate si coerență a acțiunilor individuale realizate de membri colectivității universitare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
574 133 de tineri ce au altă cetățenie decât cea italiană 30. Dacă privim numărul de studenți, România, cu 3 501 înscriși este a treia națiune (după Albania și China, dar aceasta din urmă se bucură de o convenție specială interuniversitară) în clasamentul studenților înscriși la universitățile italiene în anul academic 2008-200931. Ne spune deja citatul studiu privitor la "Noii italieni" că, la întrebarea "Te simți italian?", 34 % dintre elevii străini intervievați au răspuns că "Da", în timp ce 37 % au răspuns negativ
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sănătății umane. A vizitat cele mai multe țări europene, din Irlanda în Portugalia și Spania, din Europa Centrală în Finlanda, precum și Italia și Grecia. A predat de asemenea în Balcani, Asia Centrală, America de Nord și Estul îndepărtat. Dr. Hawkins a coordonat multe programe Europene interuniversitare în domeniul psihoterapiei și este co-fondator al Școlii Europene de Psihoterapie. La sugestia colegilor din Grecia a pregătit o introducere în hipnoza clinică care a fost publicată în limba greacă și a fost bine primită de comunitatea științifică din Grecia
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]