1,905 matches
-
locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun; proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta. Patru din zece fumători care au participat la
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună. Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
sale, referințele critice asupra operei, cu și despre scriitorul Antonie Plămădeală, ilustrațiile foto și copiile acelor documente ce i-au aparținut fiind însoțite ulterior de o legendă enunțiativă și explicativă a conținutului acestora. De semnalat și acuratețea datelor despre persoanele intervievate (date biografice, opera etc.) În final, cartea se încheie cu o cugetare având valoare de simbol, exprimată de marele prelat cu privire la ființa trecătoare a omului și relațiile sale cu semenii: „Existăm în lume prin prietenii pe care ni-i facem
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
Chivu, care i-a citit dlui Ciocârlie cărțile. (Precizarea nu e chiar inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să se destăinuiască: modest, sincer și pesimist, cum îl știm. * Al doilea intervievat, dl Ștefan Agopian, profită și el de profesionalismul întrebărilor și se confesează. Doar că singura obsesie temeinică (în interviu, nu în cărți, unde obsesia este alta!) este dacă și cum a fost înțeles de cei care i-au comentat cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
trebuie înțeleasă ca fidelitate. Nespuse, alte povești se citesc în carte: „Poate cîndva - mărturisește autoarea - voi reuși, trecînd peste prejudecăți deontologice, să aștern pe hîrtie acele povestiri pe care le-am dăruit gazdelor și povestitorilor mei... Sau, poate, dintre cei intervievați, cineva din satul băcăuan, va deveni din observat observator, ori colaboratorul meu privilegiat, exegetul povestirilor mele.“ Nu cu alte cărți de istorie orală o să compar Transcrierile infidele. Mă gîndesc la un roman, la Povestașul lui Llosa. Acolo, amintirile naratorului se
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
foc că n-ar plictisi. l În ZIUA LITERAR| nr. 135, 18-24 dec. 2004, un interviu luat lui Andrei Pleșu de Iolanda Malamen, cu răspunsuri tranșante, cu opinii convingătoare și cu formule memorabile al căror secret de fabricație îl deține intervievatul. Cîteva exemple. Despre presă: "Mă irită schizofrenia multor gazetari care trec prea ușor de la principialitate la compromis, dar lucrul care mă irită mai mult decît orice este incultura generală și martirajul la care este supusă zilnic limba română. Se scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
din cauza vederilor sale radicale de stânga care-i permează și filmele, și cărțile) face uz de o adevărată epopee vizuală pentru a convinge folosind nu doar interviul - și, uneori, tehnici de guerilla pentru a-i prinde pe unii dintre cei intervievați ca Dick Clark, Charlton Heston) - ci și colajul de imagini documentare din război peste care defilează statistici, material filmat de camerele de supraveghere din Liceul Columbine, peste care se juxtapun auditiv înregistrări telefonice din apelurile la 911, ori desene animate
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]
-
o culegere de interviuri a lui George Arion: Caracterizîndu-și, printr-un personaj, opera romanescă, Dinu Săraru vorbește de nedreptățile întîmplătoare ale revoluției, cuvîntul de ordine fiind că, în socialismul roșu, altfel de nedreptăți nici nu s-ar putea produce. Cel intervievat se supune astfel, nemijlocit, judecății cititorului și tot astfel cînd îl consideră pe Iuliu Maniu Ťunul dintre cei mai lași politicieni ai istoriei noastre moderneť, oferind contrastul: ŤDar ce tragedie a trăit Lucrețiu Pătrășcanuť. Victimă, în logica sărăriană, a purei
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
College Radio" rămâne cea mai frecventă formă de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de carieră de la Berkeley (accesibilă pe Internet), un intervievat afirmă: "nu cunosc pe nimeni în jurnalismul muzical care să fi urmat cursurile unei școli de jurnalism spre a se pregăti pentru această carieră." Ancheta citată continuă să enumere provocările principale pentru cel ce susține o rubrică muzicală radiofonică: vor
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
mică lângă soclu și eșuând cu întrebările ei prea lungi și saturate de informație. Lucru care-l inhibă ciudat pe celălalt, în elanul lui de a se confesa, dar nu și în elanul de a se da mare. Proceduri inadecvate Intervievatul, căruia i-ar fi priit cu siguranță o ambianță amicală, o abordare ca de la egal la egal, se pierde și el, dar în felul lui, trișând cu delicii, și nici nu bagă de seamă într-atâta grandoare insuflată, cum i
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
Cronicar O revelație, un fasung, o pasiune Dialogurile cu scriitori ale Iolandei Malamen din ZIUA LITERAR| sînt întotdeauna centrul de greutate al suplimentului. Fiindcă ea știe bine bibliografia și biografia celui intervievat, știe și ce să-l întrebe, spre deosebire de mulți alți jurnaliști care pun întrebări standard stupide, dovedind că habar n-au cu cine stau de vorbă și nici nu-i interesează. (Unei asemenea tinere �inocente", venite la redacție să-i ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de îngrijitorul ediției (Mircea Vasilescu), trei epoci: interbelicul, perioada comunistă și cea de dupa 1990. Dintre cei intervievați: I. Igiroșianu, Ioan Comșa, Gică Petrescu, Ioana Cantacuzino, Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
și cea de dupa 1990. Dintre cei intervievați: I. Igiroșianu, Ioan Comșa, Gică Petrescu, Ioana Cantacuzino, Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru (Urania). Meseriile celor intervievați sînt precizate din titlu și acoperă toată gamă imaginabila: diplomat, preot, arhitect, poet, politician, gazetar, student, pensionar, croitor, consilier prezidențial. De la baroana Emma Nicholson of Winterbourne pînă la Gianina lui Manșonică din Sinești nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
trebuiau trosniți urgent, nu faci politețe cu ei, deloc, îi tratezi cu înjurături, atunci bagă de seamă ' asta le știe' și, imediat își vin în fire: 'să trăiți, vă respect'." În final, un text-surpriză: Țîța Chiper, de data aceasta că intervievata de către Iaromira Popovici și Eugen Istodor. Andrei Pleșu propune în prefață cărții că Facultatea de Jurnalistică a Universității din București să aibă, cîndva, "o catedră care să poarte numele Țiței Chiper". Așteptăm să vedem cine va lua în seamă ideea
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
oral ale unor interviuri cu deținuți, condamnați la închisoare pe viață, cuprinde material autentic, cules dintr-un mediu puțin cercetat, specific argoului. Cine se așteaptă însă la un pitoresc lingvistic masiv, în genul memorialisticii voit argotice, va fi dezamăgit: deținuții intervievați nu recurg decît sporadic la argou, în primul rînd pentru că nu le-o cere situația de comunicare: dialogul cu un reporter cult, pe teme în genere grave, care îi implică existențial. Argoul nu e o limbă maternă unică, ci un
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
trecut CNSAS, de la proiectul legii Ticu pînă la proiectul Stan. * Remarcabil interviul cu Vasile Dîncu, șeful Agenției Naționale pentru Informații, apărut în EVENIMENTUL ZILEI. Cu întrebări bine documentate și precise, autoarea interviului l-a pus în serioasă dificultate pe cel intervievat, încît chiar dacă Vasile Dâncu s-a străduit să ofere o imagine roz a libertății de la Radioul public, de la TVR și de la anumite posturi de televiziune private, tirul întrebărilor ziaristei a făcut ca această imagine să nu fie deloc convingătoare. * Tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod curent cu acest sens; că revenirea la un uz arhaic și regional se poate totuși produce am putut constata acum cîțiva ani, într-o anchetă de televiziune glumeață, în care subiecții intervievați se arătau foarte dispuși „să facă de petrecanie” celor apropiați, cu ocazia aniversării. Chef - în DEX: „petrecere zgomotoasă cu mîncare, băutură (și cîntec)” - rămîne marcat de apartenența sa la registrul colocvial, fiind greu compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
-Da, aceea agonisită prin transpirație, au nu furată, cum se obișnuiește acum. Încerc să închei dialogul cu insuportabilul plin de șarm - george Filip, lăsînd nerostite o bună chită de întrebări, fiindcă...” ninge și nu mai e timp...” m-ar înfrunta intervievatul meu - pus pe harță. Nu mi-am prea împănat interviul cu citate din volumul în discuție - ȘAMANUL. Vă reproduc totuși, din memorie, ultima strofă din poezia TESTAMENT, de pe ultima copertă a cărții: „voi vedea, am să-ncerc, cum-necum, să adun
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
Iris, Holograf, Compact, Semnal M, Roșu și Negru, Mondial, Sincron și Cargo, folk cu Dan Andrei Aldea, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Marcela Saftiuc, Valeriu Sterian, Adriana Ausch, Nicu Alifantis, Zoia Alecu, Mircea Florian, Doru Stănculescu, Vasile Șeicaru și mulți alții. Intervievații sunt, de asemnea, nume care au făcut istorie în radio și televiziune: Florian Lungu, Valeriu Lazarov, Horia Moculescu, Titus Andrei, Petre Magdin, Alexandru Bocăneț, Ioana Bogdan, Paul Grigoriu, Carmen Dumitrescu, George Stâncă, Nicoleta Păun. Petrecerea propriu-zisă începe la ora 22
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
Cartea de față este extrem de atractivă prin ineditul ei, în sensul că fiecare idee scoate la lumină un lucru nou, sau altfel spus față de cum l-au spus alții. O carte de convorbiri emană direct din minte și din inimă, intervievatul exprimând gânduri și simțăminte în premieră. Între primele tematici abordate este cea a păcii, concret ilustrată de către Mântuitorul prin Fericirea a șaptea: „Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”(Mt.V, 9). Înaltpreasfințitul Părinte
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva ce ține strict de rigorile scenei. Ea
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
amurg, în care autorul adună schimburi de impresii cu Jorge Amado, Ana Aslan, Corneliu Baba, Lucian Blaga (l-a avut profesor), Șerban Cioculescu, Ilya Ehrenburg, Werner Heisenberg, Grigore Moisil, Marin Preda, M. Șolohov, Sadoveanu, Neruda și alții. Numărul de personalități intervievate e impresionant. Cantitatea de oameni de cultură ruși (sovietici) e și mai impresionantă, copleșitoare în raport cu celelalte nații, pentru că T.G. Maiorescu s-a specializat în 1954 la Moscova. Interviurile datând din perioada sovietică sunt abil cosmetizate, eliminând vocabularul caracteristic perioadei, dar
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
cîtă vreme memoria e, dimpotrivă, teritoriul siguranței, al adevărurilor afective, dar absolute. „Poate fi povestirea vremurilor grele o formă a răzbunării asupra acestor vremuri?", se întreabă, mai mult sau mai puțin retoric, Adrian Cioroianu. Involuntar, lui îi răspunde unul din intervievații Smarandei Vultur din Memoria salvată: „Ce se amînă se răzbună.", spune el, vorbind despre antisemitismul românesc interbelic, niciodată luat în discuție. Ceea ce istoria nu supune criticii e asumat pe cont propriu de memorie. Dacă însă povestirea capătă forma istoriei, asta
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
ortodocși, care-au supraviețuit războiului (lagărelor de concentrare sau deportării în Transnistria) fie au plecat în Israel, Canada, Germania, fie s-au asimilat. Și asta fără să-nceteze să aparțină unei culturi deosebite: nu există analfabeți printre evrei, spun cei intervievați (și mulți vorbesc despre anii ’20, cînd rata analfabetismului era în continuare foarte ridicată în România), orice evreu are cel puțin 4 clase, unii dintre „subiecții" cărții au simțit deja nevoia să-și pună pe hîrtie propria experiență. Probabil această
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
tale și nu ale ei cele ce au determinat-o să fie “normală” ?” 1. Vedetele trăiesc din interviuri, asta e viața lor, asta e meseria lor, dar cu toate astea, câte vedete vezi tu care să se comporte “fără fitze”, intervievate fiind de jurnaliști chiar cu mai mult “hâr” decât Dragoș. Nu știu cât credit îi acorzi tu lui (văd că mult), dar permite-mi să cred că nu doar intervievatorul face interviul, ca să zic așa. 2. Dacă tot ai o părere atât
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]