79 matches
-
Sonata pentru violoncel și pian, a clarinetistului Cristian Mancaș - prima Rapsodie pentru clarinet și pian, a violistului Marian Movileanu - uimitoarea Sonată pentru flaut, violă și harpă, lucrare ce propulsează în actualitatea începutului de secol XX, în plin Art Nouveau, structuri intonaționale și formule instrumentale proprii climatului muzicii renascentiste, un climat pe care autorul îl comentează, în bună parte îl reinventează, reînnodând marea tradiție a muzicii franceze. În felul său atât de original, Debussy pare a se fi apropiat de viziunea lui
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
căldurii umane. În toate sunt o juruința de sinceritate a coordonării chipului cu inima; exprimarea a tot ce are de spus, cu voioșie și într-o formă neasemănător de plăcută prin rostirea cu nevinovate greșeli a limbii române, căreia efectul intonațional aparte îi dă culoarea veseliei și o anume suzeranitate a nobleței predominate de amabilitate. Câtă plăcere insufla întâlnirea cu distinsa Reiko-san și cât e de lungă neasemănarea dintre ea și multe pretinse doamne care exersează gesturile oneroase, ca virtute! Am
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
stilul de interpretare aparte a horei lungi cu noduri, care este cântată mai ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen muzical. Prin glasul lui Grigore Leșe, doina maramureșeană interpretată cu tehnica guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
formei, se impun pentru vârstă preșcolarității: întrebări valorificând un vocabular adecvat vârstei, pronunțate corect; întrebări reflectând forma literară a limbii române și normele în uz ale acesteia (anumite forme de plural, de feminin, fenomenul acordului etc.); întrebări cu un contur intonațional precis, model pentru copii; formulări simple, de tip propozițional, clare, concise; construcții cu topică preponderent obiectivă etc. ( Selecția tipului/tipurilor de întrebare/întrebări, construcția acestora prin adaptarea din punctul de vedere al conținutului și al formei la particularitățile de vârstă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
împărăția lui Șopticel, Telefonul fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau o telecomandă uriașă, eventual confecționată chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu statut și rol social diferit relație asimetrică (complementară). În această perspectivă, comunicarea devine un sistem cu multiple canale și paliere, la care actorii sociali participă în mod constant, nu doar prin discursul verbal transmis, ci și prin nenumăratele semnale intonaționale, gestuale, posturale etc. Kinezica (gr. kinesis = mișcare) este știința comunicării prin gest (lat. gestus = atitudine, mișcare a corpului) și expresie facială. Studiu al comunicării prin mișcările corpului reprezentate în genere de expresiile feței, gesturi și posturi, kinezica a fost inițiată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opri în mod special asupra lexicului specific Arhipelagului, analizat anterior de destui comentatori ai lui Soljenițîn, Cecilia Maticiuc este interesată în ce măsură acesta poate spune ceva despre modul cum se construiește discursul personajului la nivel tematico-motivațional, la nivel stilistic, sintactic și intonațional. Cu alte cuvinte, în locul inventarierii lexicale, autoarea cărții a ales să investigheze ceea ce Bahtin numește "vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de a se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria colectivă cu o structură muzicală. Acest tip de narativitate nu poate fi analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria colectivă cu o structură muzicală. Acest tip de narativitate nu poate fi analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria colectivă cu o structură muzicală. Acest tip de narativitate nu poate fi analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care cer, conform principiului perechilor de adiacență, producerea de către interlocutor a unui răspuns la stimul); (ii) să dea alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului semnale mimico-gestuale (îl privește fix, îl invită prin mimică și/sau gesturi să preia cuvântul, își relaxează brusc mușchii feței etc.). Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra cuvântul este semnalizată de vorbitorii din Europa Centrală și de Sud printr-un debit verbal mai mare și prin ridicarea tonului, iar de cei din Asia de Sud-Est printr-un contur intonațional ascendent, încetinirea ritmului vorbirii sau prin repetiție. În concluzie, de la o cultură la alta apar diferențe privind competiția pentru cuvânt: prezența sau absența ei, formele particulare de manifestare. 2.5.3. Semnalele de recepție (back-channels) Semnalele de recepție sunt intervenții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interculturală (dintre membrii unor grupuri/culturi diferite): cu cât diferențele de gestionare a spațiului și a timpului - incluzând distanțe, postúri, gesturi, atingeri, priviri etc. - sunt mai mici, cu atât interactanții se adaptează mai ușor. 2.7.1. Elementele paraverbale Contururile intonaționale, debitul verbal, înălțimea tonului sunt părți constitutive ale textului oral, constrânse cultural. Această variație este rezultatul interacțiunilor complexe dintre mai mulți factori, dintre care unii genetici, înnăscuți, alții rezultați în timpul interacțiunilor cu mediu sau între indivizi în cadrul vieții sociale. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de recepție pot fi emfatizate prin mimică și gesturi, prin repetiție (da-da-da), prin marcare intonațională suplimentară. Uneori ele sunt integrate în perechea de adiacență printr-un conector specific (păi). În cadrul interacțiunii, accentul cade nu pe rezolvarea problemei, ci pe negocierea relațiilor interpersonale. Conservarea imaginii publice reciproce este scopul ambilor interlocutori, astfel încât aceștia se concentrează mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arhitectonică (formă muzicală). În aceste condiții, o desfășurare muzicală capătă semnificații datorită fluctuațiilor fiecărui element în parte. Puterea de sugestie a muzicii nu se rezumă numai la aceste fluctuări ci și la raportarea desfășurării muzicale la un sistem de referință - intonațional (tonal, modal, atonal) și ritmico-metric. Limbajul muzical s-a constituit într-un lung proces istoric. La fel cu limbajul vorbit, limbajul muzical este o creație a omului, care și-a făurit formulele melodice pentru a fi interpretate cu glasul sau
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
creația clasică. Diversitatea exprimării muzicale începută în Preclasicism, va culmina cu stabilirea cadrului sonor tonal-temperat. Formele și genurile muzicale încep să aibă un contur clar, reprezentând un mod de gândire organizat odată cu Clasicismul. Dar în secolul al XIX-lea, structurile intonaționale și cele arhitectonice vor cunoaște treptat o disoluție radicală concomitent cu o atitudine conservatoare. Romantismul ca și Secolul al XX-lea prezintă fenomene sonore contrastante care dau mai multă expresivitate lumii muzicale. Coexistența intonațiilor tonale, atonale, modalfolclorice ca și modificarea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o singură voce, prin organizarea artistică a sunetelor, din punct de vedere intonațional. De fapt, raporturile ce se creează între sunete au impus organizarea și sistematizarea intervalelor muzicale. Sistemele muzicale intonaționale sunt alcătuite din scări modale, tonale, atonale, ce exprimă într-o formă abstractă relațiile ce se stabilesc pe planul înălțimilor sonore. Aceasta
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o singură voce, prin organizarea artistică a sunetelor, din punct de vedere intonațional. De fapt, raporturile ce se creează între sunete au impus organizarea și sistematizarea intervalelor muzicale. Sistemele muzicale intonaționale sunt alcătuite din scări modale, tonale, atonale, ce exprimă într-o formă abstractă relațiile ce se stabilesc pe planul înălțimilor sonore. Aceasta caracterizează creația populară, religioasă și cultă. Diatonice sau cromatice, majore sau minore, infraoctaviante sau octaviante, alcătuite din intervale
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în modul lidian pe fa. În Renaștere, când sunt utilizate modurile apusene diatonice, compozitorii au realizat melodii simple, expresive. Un element important pentru creația muzicală de până acum îl reprezintă cuvântul, deoarece muzica este vocală. Textul a influențat structura intervalic intonațională a liniei melodice fie în lucrări religioase, fie în lucrări laice (Josquin des Près, Orlando di Lasso, Hans Leo Hassler, Giovanni Pierluigi da Palestrina). Exemplul din creația lui Giovanni Pierluigi da Palestrina, - Misse, Moscova: Editura „Muzica”, 1973, pagina 3, dovedește
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
progresii cromatice ascendente sau descendente. În exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 215 este evidentă desfășurarea melodică simetrică a celor două fraze, construite prin alternanța dintre salturi ascendente și mers treptat descendent. Interpretarea instrumentală oferă posibilități intonaționale mai mari, având ca rezultat modificarea conturului melodic prin intervalică bogată, sinuoasă, cu cromatizări din ce în ce mai dese, evidente mai ales în Romantism. Creațiile unor compozitori ca Franz Schubert, Robert Schumann, Frederic Chopin, Piotr Ilici Ceaikovski, Franz Liszt, Edward Grieg, Giuseppe Verdi
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ocurențe), ăștia vs aceștia (12/0 ocurențe), asta vs aceasta (92/14 ocurențe), astea vs acestea (38/10 ocurențe). Unele adjective demonstrative capătă, în uz, valori pragmatice suplimentare. Adjectivele asta și ăsta pot exprima un sens depreciativ și în funcție de conturul intonațional cu care este rostită secvența care le conține: Eu sunt cam reticent cu modelingul ăsta (Verba). Însoțind un nume propriu, demonstrativul de apropiere poate primi interpretări diferite 6. În unele contexte exprimă o atitudine de distanțare dintre locutor și referent
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
și enunțul care o conține) capătă un caracter deschis 17 (se sugerează că am putea alege și entități nemenționate, cărora li s-ar aplica aceeași predicație). Pentru a produce același efect, conectarea copulativă reclamă fie absența conectorului și un contur intonațional special, "de suspensie" (Au venit părinții, frații, prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața, dar n-a convins-o; Am plecat cu mama
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nemenționate, cărora li s-ar aplica aceeași predicație). Pentru a produce același efect, conectarea copulativă reclamă fie absența conectorului și un contur intonațional special, "de suspensie" (Au venit părinții, frații, prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața, dar n-a convins-o; Am plecat cu mama și tata și cățelul și purcelul și tanti Mărioara și spune tu dac-a mai rămas careva); tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]