1,333 matches
-
șters din memorie, faptul este autentic și poate fi verificat, o scurtă notă din "Scânteia" menționa că profesorul Iosif Constantin Drăgan a ținut conferințe în fața unor unități de "securitate"! în 1987 l-am auzit personal cum la Universitatea București a intonat un imn de slavă pentru Nicolae Ceaușescu, subliniind cât de democratic, cât de liberal, cât de deschis pentru cultură este acesta. în 1988 generalul Ilie Ceaușescu a organizat un congres internațional de istorie la care au participar doar doi străini
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un ochi de sticlă naște cu trudă o noapte de sticlă cît tălpile-mi sîngerează pe podul de fier în geamurile sparte de arlechini plîngăcioși (care înjură
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
permută un număr restrâns de sunete, intensa disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității cu care ele au loc în cadrul măsurilor. Totuși, detaliul nu se pierde în favoarea generalului. Saxofonul sopranino și percutanța cu care acesta își intonează linia melodică permite urmărirea clară a filonului melodic, cu atât mai mult cu cât componența lui pornește de la un grup de doar trei sunete (do#, re, sib în măs. 152-155). Amplificarea ambitusului are loc ulterior, finalizat cu instalarea isonului pe
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
tradițional specific. Comportament și tehnici performative Diferite tehnici performative sunt încă în uz pe teritoriul Africii de Nord și ne putem imagina că existența acestora datează încă din perioada Al-Andalus. Tehnica responsorială între solist și un grup de cântăreți : solistul intonează prima structură melodică, ce este reluată imediat de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către cor poate fi identică și integrală, dar se poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de tip responsorial sunt specifice poemelor cântate de tip muwashshah și zajal - în cadrul noubei această practică este asimilată și transformată în antifonie. Acest procedeu presupune existența a două sau mai multe grupuri - ce pot fi identificate cu coruri - care dialoghează, intonând rând pe rând aceleași fraze melodice. Antifonia specifică Greciei antice prezintă următoarea particularitate : două sau mai multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce un grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
transformată în antifonie. Acest procedeu presupune existența a două sau mai multe grupuri - ce pot fi identificate cu coruri - care dialoghează, intonând rând pe rând aceleași fraze melodice. Antifonia specifică Greciei antice prezintă următoarea particularitate : două sau mai multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce un grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea așa-zis clasică și cea de tip grec - se regăsesc și astăzi în diferitele repertorii din nordul Africii, dar
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
ca o creație originală, în care se regăseau influențe ale diferitelor culturi ce intrau în contact pe teritoriul dominat de arabo-musulmani. Noua muzică oglindea întocmai imaginea noii societăți, multietnică și multiculturală. Muzica, întocmai ca și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă : arabă dialectală, romană sau latina vulgară și ebraică. Comunitățile deschise interacționează liber, iar muzica ce deținea înainte caracteristici specifice numai unei singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Bach, Fr. Liszt, César Franck, a stârnit admirația lui Mozart, iar Hector Berlioz în Simfonia fantastică a apelat la Dies irae, acest cantus pro-defunctis, atunci când a dorit să redea tragismul și disperarea morții. Din punct de vedere muzical cântecul gregorian, intonat de clerici pe o singură voce, a reprezentat o bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Monodia caracterizează atât coralul gregorian cât și coralul luteran, dar cu încărcături emoționale diferite. Distanțate de câteva sute de ani, coralele gregoriene și cele luterane vor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din partea fețelor bisericești, cum se făcea mai înainte, la inaugurarea sărbătorii.”; ,, Îmi amintesc cu nostalgie de anii când răposatul Boris Țapu, parohul Bisericii din Boian, ctitorite de Ion Neculce, și alți preoți veneau cu zeci de enoriași, cu steaguri tricolore, intonând cântări religioase și rugăciuni pentru perenitatea limbii române. Sub îndrumarea lor, tinerii părinți nu-și înstrăinau copiii de limba maternă, temându-se de păcat și de pedeapsa cerului”; ,,Monahia drd. Gabriela Platon ne-a deschis miracolul albastrului de Voroneț, atât
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Ca și sextetele, conversațiile mergeau în tactul și tonul cerut. Elena avea negreșit mult merit pentru aceste armonizări, dar pe drumul lui adevărat e lesne ca omul să meargă bine și Elena avea norocul de a trăi după înclinările ei". Intonată în registru grav și liric, "vocea" Elenei interferă cu alte două, ale căror ritmuri ne transpun într-o lume mult mai terestră. Prima dintre ele ilustrează prezența menajului Lina-Rim, medici cu stare în viața cărora intervine adolescenta Sia, rodul unei
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
cu totul decență și reculegere, lipsea tristețea (...) Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară". în plină ceremonie mortuară, o neașteptată cotitură se produce însă. într-un colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă, dar
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
orfeic; numai forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care, în aparență doar, au fost înzestrate cu putere, dar, în realitate, au fost simple "fantasme", expresia evidentă a neputinței; "legenda vremilor" intonată de cântecul orfeic este dominată de "durere", deoarece trecutul constituie dovada categorică a caducității în universul creat. În ciuda nenumăratelor interpretări poetice conferite de-a lungul a peste două milenii de istorie literară a mitului lui Orfeu, ideea că numai harul
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
casele erau pline de ființe având ochi de cuarț roz, ochi de ametiste și de citrin. Se auzeau porți - deschizându-se și închizându-se brusc. Ascultam vocile - o ceartă izbucnise pe undeva, folosind cele mai tari verbe ale limbii. Se intonau cântece, cu sunete proaspete, spontane. Arhitectura era în gradul cel mai înalt muzică împietrită. Arhitectura îmi amintea perfecțiunea corpului - cu interiorul și exteriorul unor lumi distincte. După clipe de hoinăreală și rătăcire am avut sentimentul că am ajuns pe undeva
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947", dovadă - crede autorul - a premeditării evenimentelor. O logică elementară ne spune că, oricît de premeditată a fost abolirea monarhiei (nimeni nu se îndoiește de asta), cei abilitați s-o înfăptuiască nu
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
cuprinzînd versuri semnate de Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga, Dumitru Corbea, Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate este, evident, un rod al precipitării, ceea ce, de facto, exclude premeditarea. Dacă Zdrobite cătușe ar fi fost intonat (unde?) în seara de 30 decembrie 1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
2002, cu tot ce istoria ne-a învățat între timp, estompînd sau anulînd vechi opacități, îngustimi și aversiuni. Eu însumi consider că Trăiască Patria, cu acordurile lui impresionante și solemne, merită să fie repus în circulație, și chiar l-am intonat public, în cadrul unei emisiuni a postului B1 TV, în seara zilei de 29 octombrie 2002. În forma din articol (transcrisă după V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927), apar două versuri diferite: "Rai dulce, românesc,/ Ce poart-un
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
vesel, pămîntesc" și insatisfacția față de versul "Ce poartă-un mare nume" (cu nefericita alăturare de silabe "tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma oficială a imnului, intonată pînă în 1947, versurile sunau în conformitate cu voința poetului: "Rai vesel, pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit pe coperta posterioară a carnetului meu de note din anul școlar 1941-1942. Pledoaria din România literară se încheie paradoxal, printr-o
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se intonează la sfîrșitul ședințelor, spre a-i pedepsi astfel pe cei care au plecat mai devreme. Este singura comisie parlamentară din lume care practică un asemenea ritual. Calitatea de membru al Comisiei juridice i-a permis ,venerabilului" să vegheze în continuare
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
intonarea Imnului Național și luările de cuvânt ale gazdelor și oaspeților, a fost dezvelit portretul în ulei al Reginei Elena, realizat de pictorul Valentin Tănase. Portretul va fi plasat în holul de intrare al școlii. După dezvelirea tabloului a fost intonat Imnul Regal al României. Familia Regală a vizitat câteva dintre clasele școlii, cancelaria profesorilor și a luat parte la adunarea elevilor și profesorilor, din curtea interioară a instituției de învățământ. Școala Gimnazială Regina-mamă Elena este declarată “Școală europeană” și are
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]
-
Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului s-a transmis și în tranșeele britano-franceze și au început la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite. A urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au ieșit neînarmați și s-au îndreptat spre pozițiile inamice cântând și ducând cu ei brăduți sau crengi de brad purtând podoabe și lumini de Crăciun
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
dosarele cu acte ale tuturor. Pe scenă, grefiera a anunțat programul ceremoniei, ofițerul armatei canadiene a intrat cu pas de defilare, urmat de doi judecători. S-a rostit jurământul solemn În cele două limbi oficiale, franceza și engleza, s-a intonat apoi imnul Canadei, iar judecătorii au ținut discursuri emoționante. Printre altele, s-a vorbit despre unitatea și toleranța În diversitate și despre importanța păstrării tradițiilor și limbii materne În fiecare familie, dându-se astfel citire la o listă ce conținea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început să intoneze cântecevesele în formă de „canon muzical”. Și așa trecu vremea mai repede și ne trezirăm în București - bineițeles, morți de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]