481 matches
-
vancomicină se pot folosi linezolid, daptomycin sau quinupristin/dalfopristin. Peritonita cu Staphylococcus epidermidis se tratează cu cefalosporină I, iar în caz de rezistență sau recădere (50 % din cazuri), cu vancomicină sau clindamicină. Peritonitele repetate cu S. epidermidis sugerează colonizarea porțiunii intraabdominale a cateterului de dializă peritoneală și necesită, de regulă, înlocuirea cateterului. Peritonitele cu E. coli, Klebsiella sau Proteus se tratează cu ceftazidimă, dacă antibiograma indică sensibilitate. Peritonitele cu Pseudomonas și cu Stenotrophomonas (Xanthomonas) necesită asocierea ceftazidimei cu (cel puțin) un
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
necesită asocierea ceftazidimei cu (cel puțin) un al doilea antibiotic: piperacilina, ciprofloxacina, aztreonam, aminoglicozid sau trimetoprim-sulfametoxazol. Tratamentul peritonitelor fungice se inițiază cu flucitozină în asociere cu fluconazol sau voriconazol sau caspofungin sau amfotericina B. Peritonitele plurimicrobiene au, de regulă, cauze intraabdominale, chirurgicale. Ablația cateterului de DP este indicată în următoarele situații: peritonite asociate cu infecții ale orificiului de ieșire și ale tunelului cutanat, refractare la tratament, peritonite cu Pseudomonas rezistent la tratament, peritonitele fungice și tuberculoase, peritonitele secundare (chirurgicale), peritonitele recidivante
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
manifestă prin reducerea drenajului, ce poate fi greșit interpretată ca insuficiență de ultrafiltrare. Tratamentul este același ca în cazul scurgerilor precoce. Dacă tratamentul conservator nu este suficient, cateterul va trebui ândepărtat. Herniile și eventrațiile sunt provocate sau agravate de presiunea intraabdominală crescută, în special la pacienții cu defecte congenitale sau dobândite ale peretelui abdominal. Cel mai frecvent se întâlnesc herniile ombilicale, inghinale, la nivelul liniei de incizie sau al orificiului de ieșire a cateterului. Factorii favorizanți sunt: tehnica incorectă de implantare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
secundar, prin luxații congenitale bilaterale ale șoldurilor, rahitism Hoffa; b) neurologice - paralitice, prin paralizia extensorilor gâtului, paralizia musculaturii abdominale, displazia lordotică Oppenheim (postencefalitică), siringomielie; c) prin dezechilibru abdominal - inegalitate de tonus între grupele musculare extensoare și flexoare, mărirea volumului organelor intraabdominale. După Marcu (1983), lordozele pot fi: 1) funcționale, când nu se constată modificări structurale la nivelul coloanei vertebrale și care pot lua următoarele forme: lordoză habituală sau obișnuită, datorită lipsei de control voluntar; lordoză profesională, consecința unor profesiuni cu poziție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
transplantați mai ales în primele 2 săptămâni posttransplant. Transmiterea se face de cele mai multe ori prin mâinile personalului mendical, fiind o infecție nozocomială. Factorii de risc pentru infecție sunt: antibioterapia cu spectru larg, spitalizările prelungite, vârsta tânără, sexul feminin, plasarea grefonului intraabdominal tratament cu anticorpi monoclonali. Cele mai frecvente sindroame asociate infecției cu C dificile sunt: portajul asimptomatic, diaree, colită pseudomembranoasă, obstrucție, rar abcese intestinale, rar bacteriemie. De asemenea asociază tulburări hidroelectrolitice importante și malabsorție inclusiv pentru medicația imunosupresoare. Tratamentul constă în
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de imunosupresoare din această perioadă. Sursa cea mai frecventă de infecție o constituie focarele endogene, dar poate fi contactată și de pe mâinile personalului. Spectrul de forme clinice include forme mucocutanate, esofagite, infecții ale plăgii operatorii, cistite, pielonefrite, obstrucții ureterale, infecții intraabdominale (peritonite, abcese). Forme mai rare: pneumonie, endovasculită a vaselor grefonului, diseminări hematogene cu endoftalmite. Consecința acestor infecții o reprezintă laparatomiilor exploratorii repetate și riscul de pierdere a grefonului. Mortalitatea asociată acestor infecții este de peste 20%. Pneumocystis carinii: este o infecție
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
colonul ascendent, mai ușor pe colonul transvers și foarte ușor pe colonul descendent. Vibrația se execută manual, cu presiune moderată, pe epigastru, subcostal dreapta și stânga și suprapubian. Masajul conținutului abdominal se încheie cu neteziri ușoare, liniștitoare. Masajul principalelor organe intraabdominale Corespondența zonelor abdominale (figura nr. 1) cu organele intraabdominale este următoarea: Hipocondrul drept = ficat și vezică biliară; Epigastru = stomac; Hipocondrul stâng = splină; Flancul drept = colon ascendent și unghiul hepatic; Mezogastru = colon transvers, intestin subțire și o parte a stomacului; Flancul
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
ușor pe colonul descendent. Vibrația se execută manual, cu presiune moderată, pe epigastru, subcostal dreapta și stânga și suprapubian. Masajul conținutului abdominal se încheie cu neteziri ușoare, liniștitoare. Masajul principalelor organe intraabdominale Corespondența zonelor abdominale (figura nr. 1) cu organele intraabdominale este următoarea: Hipocondrul drept = ficat și vezică biliară; Epigastru = stomac; Hipocondrul stâng = splină; Flancul drept = colon ascendent și unghiul hepatic; Mezogastru = colon transvers, intestin subțire și o parte a stomacului; Flancul stâng = colon descendent, unghiul splenic, o parte a colonului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
acompaniata de greață, vărsături și transpirații. Deși efortul fizic face parte dintre factorii declanșatori ai colicii biliare, se consideră că practicarea regulată a exercițiilor fizice scade riscul de apariție a litiazei biliare deoarece contracția mușchilor abdominali duce la creșterea presiunii intraabdominale, ceea ce ajută la drenarea bilei. În cadrul sindromului de malabsorbție (diaree grăsoasă, scădere ponderală, edeme la nivelul membrelor inferioare) pot fi prezente și tulburări ale echilibrului fosfocalcic cu decalcifieri osoase manifestate clinic prin dureri și deformări ale scheletului. Constipația, definită prin
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt tehnici acceptate drept standard pentru explorarea noninvazivă a arterei renale, cu valoare superioară ecografiei Doppler vascular (30). Angiografia tridimensională prin rezonanță magnetică nucleară are o bună sensibilitate și specificitate în diagnosticarea stenozei de arteră renală, permițând și vizualizarea vaselor intraabdominale și având avantajul nefrotoxicității reduse a substanței de contrast. Tomografia computerizată spirală este o metodă la fel de sensibilă ca și angio-RMN în detecția stenozei arterei renale, cu avantajul de a identifica restenozele la subiecții care prezintă implantat un stent metalic la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
iar masele voluminoase prezintă adesea conținut hemoragic sau arii chistice. Masa tumorii variază adesea între 1 g și câteva kilograme, cu o greutate medie de 40 g. Sediul extradrenal este prezent în 10% din tumori, iar 90% din feocromocitoame sunt intraabdominale, cele mai multe derivând din celulele cromafine din vecinătatea bifurcației aortice, în organul Zuckerkandl sau în vecinătatea rinichiului. Alte sedii includ ganglionii paravertebrali simpatici (celiaci, mezenterici superiori sau inferiori), localizarea toracică (incluzând mediastinul posterior, inima și regiunile paracardiace) și la nivelul gâtului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din față”, forța respectivă numindu-se “vis a fronte”. b) Aspirația toracică. În cursul inspirației presiunea intratoracică scade ceea ce produce distensia venelor mari și implicit scăderea presiunii intravenoase, contribuind la aspirați sângelui spre cord. Coborârea diafragmului provoacă și creșterea presiunii intraabdominale, realizându-se împingerea sângelui spre inimă. c) Presiunea sângelui din capilare realizează o împingere a sângelui din venule spre venele mari. Tonusul capilar acționează doar atunci când este crescut. d) Forța gravitațională favorizează circulația spre inimă a sângelui doar pentru venele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eliminat la exterior. În cursul efortului fizic sau în unele ipostaze fiziopatologice procesul expirator poate deveni activ prin contracția mușchilor intercostali interni care produce tracțiunea coastelor în jos, dar și a mușchilor abdominali anteriori (drepți, oblici, transverși) care crește presiunea intraabdominală și deci împinge diafragmul în sus. Elasticitatea pulmonară se datorează fibrelor de elastină din structura acestor organe dar și surfactantului pulmonar, substanță tensioactivă secretată de pneumocite ce se opune atât colabării cât și supradistensiei (menține forma alveolelor pulmonare). La adult
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează trecerea conținutului fecal în rect și declanșează reflexul. La adult, obiceiurile și factorii culturali au rol însemnat în determinarea momentului apariției reflexului de defecație. Constipația Eliminarea întârziată a materiilor fecale la intervale de peste 48 de ore reprezintă constipația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]