71 matches
-
fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi. Fragment din brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus pe verticală), iar panouri de pictură (din secolul al XIX-lea), se regăsesc: pe intradosul timpanului pe peretele de vest, ca și la exterior, pe fronton, în înfundătura streșinii. În urma ridicării în primul război mondial a clopotelor de la biserica nouă, clopotul din turnul bisericii vechi de lemn a fost dus la biserica nouă. El poartă
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1876, prin intermediul unei suprafețe înclinate, și care, împreună cu bârna de naștere, se sprijină pe o grindă transversală, ale cărei capete se termină în console. Bolta este compusă din nervuri de lemn ce se sprijină pe grindă și este căptușită în intrados cu fâșii curbe, peste care, ulterior, s-a aplicat pânza ca suport al picturii interioare. Concomitent, s-a procedat și la o extindere a navei cu circa 1,60 m, prin prelungirea pereților navei și mutarea peretelui vestic originar, partea
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
a fost de asemenea împodobit cu pictură, căreia i s-au suprapus câteva inscripții. Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și renascentiste, datate 1694, sunt așezate de-a lungul peretelui de vest; tribunele de lemn, cu balustradele lor pictate, datează din 1717, iar stranele de pe
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
1.4 Lateuri. Țevi din duraluminiu sau PVC cu rolul de a asigura profilul aripii deltaplanului. La deltaplanele de școală sunt numai pe extrados și au un profil ușor curbat sau sunt drepte. Lateurile se introduc în buzunare cusute la intradosul voalurii. Forțele care actioneaza pe țevile deltaplanului sunt: La sol: În zbor: 2. Voalura Voalura este confecționata din pânză de dacron și are rolul de a asigura forță de portanta necesară zborului. 2.1 Extrados. Reprezintă partea de deasupra aripii
Deltaplan () [Corola-website/Science/322998_a_324327]
-
care actioneaza pe țevile deltaplanului sunt: La sol: În zbor: 2. Voalura Voalura este confecționata din pânză de dacron și are rolul de a asigura forță de portanta necesară zborului. 2.1 Extrados. Reprezintă partea de deasupra aripii; 2.2 Intrados. Este partea de dedesubt a aripii; 2.3 Mânecă. Are rolul de asigura prinderea voalurii de chila; 2.4 Buzunare pentru lateuri. Sunt transversale pe voalura, cusute la intradosul acesteia. <br> O caracterisitică a voalurii este suprapunerea intradosului peste extrados
Deltaplan () [Corola-website/Science/322998_a_324327]
-
zborului. 2.1 Extrados. Reprezintă partea de deasupra aripii; 2.2 Intrados. Este partea de dedesubt a aripii; 2.3 Mânecă. Are rolul de asigura prinderea voalurii de chila; 2.4 Buzunare pentru lateuri. Sunt transversale pe voalura, cusute la intradosul acesteia. <br> O caracterisitică a voalurii este suprapunerea intradosului peste extrados, măsurată în procente. Cu cat suprapunerea este mai mare cu atat profilul va fi mai aerodinamic și aripa va avea performanțe mai bune. Deltaplanele de școală au o suprapunere
Deltaplan () [Corola-website/Science/322998_a_324327]
-
2.2 Intrados. Este partea de dedesubt a aripii; 2.3 Mânecă. Are rolul de asigura prinderea voalurii de chila; 2.4 Buzunare pentru lateuri. Sunt transversale pe voalura, cusute la intradosul acesteia. <br> O caracterisitică a voalurii este suprapunerea intradosului peste extrados, măsurată în procente. Cu cat suprapunerea este mai mare cu atat profilul va fi mai aerodinamic și aripa va avea performanțe mai bune. Deltaplanele de școală au o suprapunere cuprinsă între 5-30% în timp ce deltaplanele de performanță pot ajunge
Deltaplan () [Corola-website/Science/322998_a_324327]
-
acoperit cu placaj subțire. Secțiunea fuselajului era triunghiular-rotunjită, având elementele de direcție situate în coadă ce era de forma crucii Sfanțului Andrei. Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales că cel mai bun dintre cele testate. Pe intrados prezenta cuțite aerodinamice ce canalizau curgerea aerului. Tren de aterizare avea două roți și câte o patina în față și în spate Centrul de greutate era plasat sus pentru facilitarea virajelor, iar aripa superioară era deformabila elastic la capete pentru
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
și porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava este deschisă spre cor prin arcul de triumf semicircular, compus din blocuri fațetate de piatră. În timpul lucrărilor conduse de Debreczeni, în 1935, pe intradosul arcului de triumf a fost dezvelit un decor de pictură murală. Nava este acoperită de un tavan casetat, din secolul XVII, care face parte din seria celor mai vechi tavane casetate ale Transilvaniei. Tavanul este format din 7 rânduri, a
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
Profil”, rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema în artă” (semnat S.). - „Despre influențe” (semnat S.) - „Despre clasicism” ("Titu Maiorescu", de E. Lovinescu), recenzie. - „O carte uitată” In numărul IV , 1942 - „Orient-Occident” - „Atitudinea critică a lui André Gide” - „Extrados”, „Intrados”, rubrica „Dicționar” - „Aerofuturismul lui Marinetti explicat de Wolf von Aichelburg” - „V. Beneș - o metodă a criticii” - „Despre personalitatea în artă” - „Despre întrebuințarea unor motive”, In numărul V, 1943 - „Orașe și sate românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Horia Creangă”. - „Un amator
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
al lui Newton. Dat fiind că aerul este un fluid, moleculele sunt libere în mișcare și orice suprafață solidă poate devia curgerea. Pentru o secțiune de aripă - numită "profil aerodinamic" - ambele sale suprafețe, de sus - "extrados" și respectiv de jos - "intrados" contribuie la întoarcerea curgerii. Luând în considerare doar una dintre suprafețe, ajungem la o teorie incorectă a portanței, de aceea ele se abordează împreună. Când două obiecte solide interacționează într-un proces mecanic, forțele sunt transmise sau aplicate într-un
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
forța portantă", iar componenta de-a lungul direcției de curgere se numește "rezistența la înaintare". În realitate există o singură forță, cauzată de variația presiunii în jurul suprafeței corpului sau - vorbind de profile aerodinamice - este cauzată de diferența dintre presiunile de pe intradosul și respectiv extradosul profilului. Forța aerodinamică acționează într-un punct determinat de distribuția presiunilor, punct numit "centrul de presiune". Portanța este o forță mecanică, generată de interacțiunea și contactul dintre un solid și un fluid. Nu este generată de un
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
dimensiuni diferite, suprapuse, iar pe cea mică (superioară) era reprezentată o coroană cu 7 țepi, iar dedesubt reprezentat un copac. Pictura din interiorul bisericii: în altarul de sec.XIV, un crist unicat în iconografia noastră, se desfășoară pe toata suprafața intradosului bolții altarului, sub Crist se află proorocii, iar sub prooroci, îngerii, Sf. Bartolomeu ducându-si pielea pe băț, ierarhi și scena pelicanului, sf. Ierarh Nicolae binecuvântând pocalul în care se află Crist copil. In dreptul capului Cristului este reprezentat mielul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
lonjeroane, nervuri și lise, iar parțial învelișul este frezat. Pe bordul de atac se află amplasați voleți acționați hidraulic, iar pe bordul de fugă flapsuri de tip Fowler modificat. Fiecare aripă are pe extrados câte un cuțit aerodinamic, iar pe intrados câte doi piloni de acroșare. Fuselajul este de tip semimonococă, alcătuit din trei segmente: fuselajul anterior, fuselajul central și fuselajul posterior. Fuselajul anterior conține echipamente de navigație și control, jamba de bot și cabina pilotului amplasată între cele două prize
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
este de tip semimonococă, alcătuit din trei segmente: fuselajul anterior, fuselajul central și fuselajul posterior. Fuselajul anterior conține echipamente de navigație și control, jamba de bot și cabina pilotului amplasată între cele două prize de aer. Fuselajul central prezintă pe intrados două frâne aerodinamice perforate, pilonul central de acroșare și trenul principal de aterizare. Pe extrados, între cabina pilotului și ampenajul vertical, se găseste o coamă profilată aerodinamic care adăpostește trasee ale circuitelor hidraulice și comenzi de zbor. Fuselajul posterior conține
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
două etape, în 1887 și în 1898-1899. Construcția inițială a halei era formată dintr-o structură tipică halelor europene de secol XIX, din oțel nituit, suplă și perforată, acoperită în lateral cu suprafețe mari de sticlă și închideri de lemn. Intradosul acoperișului era format dintr-o astereală din lemn, aparentă, îmbinată cu lambă și uluc. Între anii 1940-1941, halei i-au fost adăugate închiderile din pereți de zidărie, ferestrele cu arcade, basorelieful și în general construcția exterioară care formează aspectul până la
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
sau modificări de faze) pe care marcajul laser le induce ca urmare a inscripționării suprafeței paletelor, s-a ales soluția de a pregăti eșantioane speciale pentru realizarea și testarea marcajului. Profilul paletelor sau diferența razelor de curbură între extradosul și intradosul acestora, dar și diferențele de grosimi ale paletelor în funcție de zona de secționare, pot introduce unele erori în modul de interpretare a datelor de difracție de raze X. Pentru a putea preîntâmpina acest fenomen de eroare de măsurare instrumentală pentru efectul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ie pentru trecere, iluminat, vedere, aerisire etc. Blocaj: Zid?rie din materiale neregulate scufundate �n mortar. Bolț?: Lucrare de zid?rie cintrat?, construit? �ntre pere?i care �i servesc drept sprijin. Suprafa?a curb? inte-rioar? astfel determinat? se nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
motoare Alfa Romeo 115 de 185 CP și opțional cu două mitraliere de 7,7 mm Fuzelajul este construit pe un schelet metalic din lonjeroane și traverse din tuburi de oțel , este învelit în pânză de bumbac pe laterale și intrados . Extradosul este carenat pe un schelet lemnos cu capotaje ușoare din duraluminiu . Osatura fuzelajului formează o singură structură cu aripa centrală , realizată pe structuri de țevi sudate . Aripa centrală pe structură mixtă metal-lemn este acoperită cu placaj . Structura centrală este
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]