283 matches
-
Mama-Patrie, Mama-Cuvânt / Logos, Mama-Libertate, Mama-Demnitate-Națională, Mama-zeitate-protectoare, Mama-jertfă-a-zidirii, Mama-Dor etc.) s-au ivit în creația poetică a lui Grigore Vieru, în ciuda aprigei cenzuri staliniste din R. S. S. Moldovenească, deoarece poetul a avut iscusința de a valorifica subtilitățile adânci ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
au hărăzit lungi stagii în străinătate, sau poate tocmai de aceea, dl. Zamfir se manifestă că un convingător apologet al dragostei pentru ținuturile natale. Scrise într-un limbaj straightahead, limpede, fără turnuri argotice sau intelectualiste, paginile sale sunt totuși aproape intraductibile. Asta fiindcă preferă să rețină, cu aviditate, ba chiar cu posesivitate, toate detaliile de care ne-a fost năpădita viața în ultimele decenii. Pas de-i explică unui cititor străin, fie el și dintr-o țară vecină ex-socialistă, ce vrea
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
locul, dar nici nu vreau să mă mai gîndesc. în acest caz nu știu dacă întrebarea care ar fi urmat mai are rost: sînt genuri sau autori față de care aveți rezerve? întrebarea are rost. Eu cred că unii autori sînt intraductibili și eu la tipul acesta de autori nu m-aș hazarda. Adică autori care au o dominantă argotică foarte marcată, deși asta încă s-ar mai rezolva. Apoi autori cu o dominantă, cum s-o numesc, dialectal-țărănească, adică romane scrise
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
graiul ardelenesc, moldovenesc, atunci nu mai sînt în Franța. Apoi mai sînt texte de care nu m-am putut apropia cu jocuri de cuvinte excesiv de multe, care necesită virtuozități legate de prozodie, sau de forme fixe. Acestea nu le consider intraductibile, dar n-am fost atrasă de ele pînă acum și cred că e prea tîrziu, din punctul meu de vedere, pentru astfel de experiențe. Spuneați undeva că traducerea lui Proust este o piatră de încercare pentru orice mare traducător, o
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
unei asemenea tehnici. Da, da. Eu cred că există și e una dintre ideile mele obsedante, pentru că, de exemplu, după mine, Eminescu e un astfel de autor. El n-a putut intra în circuitul marii literaturi pentru că este un autor intraductibil. Sadoveanu e un alt caz. Iau acum cazurile din română în franceză. Gîndiți-vă cum ar putea fi tradus Sorescu cu La Lilieci, sau Cărtărescu cu Levantul. Sînt texte intraductibile. Eu spun așa că sînt autori care au avut șansa să aibă
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
a putut intra în circuitul marii literaturi pentru că este un autor intraductibil. Sadoveanu e un alt caz. Iau acum cazurile din română în franceză. Gîndiți-vă cum ar putea fi tradus Sorescu cu La Lilieci, sau Cărtărescu cu Levantul. Sînt texte intraductibile. Eu spun așa că sînt autori care au avut șansa să aibă o limbă, în mod spontan, translucidă cum e Dan Laurențiu; Dan Laurențiu e un autor traductibil, el poate să treacă în altă limbă cu toate valorile lui, inclusiv cu
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
sînt contemporane. Problema contemporaneității propriu-zise o maschează însă pe aceea a limbii, care mi se pare cu mult mai importantă. în multe din studiile consacrate specificului național, literatura română e privită ca fiind tradiționalistă și relativ conservatoare, preponderent idiomatică, așadar intraductibilă, condamnată la necunoaștere în afară. Și totuși puține literaturi au dat dovadă de un spirit mai liber și mai novator decît literatura noastră. Avangardismul european din anii '20, apoi acela din anii '40 ai secolului XX, ca să nu vorbim de
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
se instituie: între altele e cazul unei mari literaturi care se regăsește tot pe sine în comparația cu un teren de influențe. Incomparabilul din domeniul lingvistic are în centru conținuturile unor termeni analogi până la un punct, dar încărcate de specific intraductibil (și în acest caz cuvântul nu se poate traduce, trebuie citat ca atare), iar ireductibilitatea istorică se referă mai degrabă la acea incomprehensiune a noilor veniți pentru opere din vechime mai mult decât pentru texte din alte spații. Cred că
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
chiar pentru literatura română în special. Spun asta după experiența traducerilor anterioare, foarte bine primite în Spania: Panait Istrati, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Mircea Cărtărescu. Cît de greu este să traduci Levantul? S-a spus adesea că este o carte intraductibilă. Poți să ne dai câteva exemple, să auzim cum sună aventurile lui Manoil și Zotalis în spaniolă? Toată opera lui Cărtărescu e greu de tradus. Nici măcar operele considerate „mai ușoare” nu sunt ușoare: eu m-am luptat și cu Frumoasele
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
de-al doilea, în sensul contrar, al unei maxime rezerve față de gestul amplu (căreia i se adaugă întreaga pletoră de trăsături, marcate de aceeași delicatețe, de aceeași discreție; nu le mai reiau, ele fiindu-le oricum familiare cunoscătorilor și complet „intraductibile” celor nu îndeajuns de familiarizați cu poezia). Cistelecan o spune memorabil: „Nichita Stănescu a devenit numaidecât și - ceea ce este și mai important - a rămas un mit (chiar și în timpul contestației optzeciste), în vreme ce Mircea Ivănescu nici n-a fost și nici
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
unei scriituri deja consacrate și binecunoscute, o rețetă cu succes asigurat... doar că de la început, spectatorul este invitat să gândească altfel, deoarece Dan Dediu aspiră să-l universalizeze pe Caragiale, pe acest Caragiale despre care unii critici afirmă că este „intraductibil” - personal ne surprinde afirmația, fiindcă dacă au existat interpreți, adevărați „virtuozi” care să-l tălmăcească pe Frédéric Dard, nu vedem nici un impediment pentru un viceversa de mare forță. Așadar fiecărui personaj al piesei, Dan Dediu îi atașează o alcătuire vecină
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
receptării genurilor populare). Scrierea după formula romanului popular și receptarea propriu-zisă depersonalizează factorul uman (scriitorul și cititorul) - o caracteristică a industriei de entertainement care, volens-nolens, predomină în Occident. Ca o consecință, genul literary fiction (în această accepție, termenul este aproape intraductibil!) este relativizat în grila genurilor romanului de mare popularitate. Pe bună dreptate, critica literară elitistă este nemulțumită de acest tratament simplificator al industriei de entertainement față de literatura originală. Romanele lui Petru Popescu din SUA au fost analizate de critica românească
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
poezia, toată toamna trecută, în română și în spaniolă, și iar în spaniolă, și iar în română. Și cred că traducerea Cătălinei Iliescu-Gheorghiu, o traducere fidelă, plastică și dinăuntrul celor două literaturi, a reușit să recreeze mai multe universuri poetice intraductibile, cum le considerăm adesea, atunci cînd vorbim despre poezie. Ar trebui să-i fim, cu toții, recunoscători. (Simona Sora) Dragă Cătălina, a cui a fost ideea acestei minunate antologii, Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea (Vaso Roto Ediciones, 2013), publicată
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
strălucește zăpada, Și mai sus încă sălășluiește deasupra luminii curate Dumnezeu Preafericit încântat de jocul razelor sacre, În pace locuiește singur și prealumină este arătarea chipului său. (Întoarcerea acasă) La Eminescu factorul unificator cosmic este acea simțire-gândire de nuanță autohtonă, intraductibilă semantic și fără suprapunere psihică dorul. Iar cel de al doilea factor este armonia, modelaj exercitat, pe de o parte, de desăvârșita orân duire ca în tabloul unui maestru al picturii a peisajului țării iar pe de altă parte, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a întrebării... Mi-e foarte greu să completez lista cu alte nume de scriitori. M-am gândit la acest lucru, de îndată ce am văzut numele noastre în ziar. L-aș propune pe Livius Ciocârlie, dar el - asemenea mie - scrie o proză intraductibilă. Dacă ar fi trăit Leonid Dimov, l-aș fi nominalizat fără reținere. Nu știu ce să spun! S-ar putea să avem surpriza ca, peste douăzeci de ani, un scriitor la care nici nu ne gândim acum să iasă în prim-plan
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
există o ambivalență portugheză în raport cu Franța, ce nu corespunde francofiliei fără rezerve a românilor." Popoare creștine de rituri diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă orizontul terestru orientându-se în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca marinari, românii ca păstori transhumanți." Dacă în cele două culturi supuse comparației funcționează mitul poetului-simbol, în schimb ele nu au dat
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
vorba de lipsa unei idei pe care să o pot transgresa dintr-un limbaj în altul. Trebuie așadar să deosebim între gînditorii de idei și gînditorii de cuvinte. Pe alt plan, dar în aceeași logică, poezia tocmai de aceea e intraductibilă: fiindcă în ea ideile nu au ce căuta. Poezia nu poate fi povestită fără a o acoperi de deriziune. Așadar, poate fi Lévinas povestit într-o carte a cărei limbă să fie citită fără noduri în gît? Cum nu sînt
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
mai frumoase ale filmului, cea care se dispensează de cuvinte pentru a apela la imagini sensibile, e oferită de chipul tînărului Labă de Jaguar, actorul Rudy Youngblood, una din descoperirile lui Mel Gibson. Chipul său reușește să imprime o inocență intraductibilă, amestecul de sentimente nelămurite, teama, curiozitatea, o viziune fulgurantă a ceea ce suntem. Regizorul nu l-a transformat într-un războinic, ci într-un supraviețuitor. În definitiv, povestea lui este și povestea umanității căreia i se oferă o nouă șansă, șansa
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
o altă dimensiune importantă a filmului care face diferența, iar pentru spectatorul român care a apucat vremurile epocii de aur, umorul acesta nu poate decît să-l facă să-și reamintească. Sunt experiențe care nu pot fi traduse, și acest intraductibil răzbate prin umor, rețetă de supraviețuire și pact înșelător cu "teribila ușurătate a ființei". Surprinzător cît de multe din experiențele de exil pe care le reconstruiește excelent în romanele sale Milan Kundera se regăsesc în acest film tratate cu un
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
destul de repede, în schimb, ghidul moral al fetei îl reprezintă bunica ei care-și pune seara în sutien flori de iasomie, iar dimineața o ploaie de flori veștede împrăștie mireasma. Am menționat acest detaliu pentru că face parte din acele lucruri intraductibile ca și parfumul, de neînlocuit, mai puternice decît orice partizanat. Decisă să-și trăiască viața în patrie, Marjan trece printr-un moment de apatie, apoi peste unul de hiperactivism pentru a reveni la un echilibru relativ. Se înscrie la facultate
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
reținut din perspectiva unui român aflat departe de țară, dar interesat de tot ce se petrecea dincolo de cortina de fier. Cuvântul din cuvinte (transpunere românească interesantă oferită de redutabilul traducător Emanoil Marcu unui joc de cuvinte în limba franceză, aproape intraductibil, "mots a mot") este un roman care, astăzi, nu mai poate fi înțeles în absența contextualizării. Din excelenta prezentare a Ioanei Pârvulescu aflăm că acest roman a fost propus Editurii Denoël din Paris în anul 1955, unde a primit un
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
distins cu Premiul Criticii (Paris, 1982) și Prix des Belles Lettres (1986), iar în 1995 primește Marele Premiu Ramuz pentru întreaga operă. Bolnav de cancer, moare în 1998. Despre L'Usage du monde - titlu al cărui joc de cuvinte rămâne intraductibil în românește - s-a spus că este cartea-cult a generațiilor succesive de globe-trotteri, dar și de exploratori care nu-și părăsesc odaia proprie; că este capodopera literaturii francofone de călătorie din ultima jumătate a secolului trecut, dar și o capodoperă
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
dintre temele importante ale filmului și poate chiar miza lui secretă, pentru că mai toate personajele sunt lost in translation. Fiul liderului sindical, Andrei (Alex Mărgineanu) joacă rolul de translator în love story-ul provincial dintre sergentul David McLaren (Jamie Elman) și intraductibila fiică a primarului, Monica (Maria Dinulescu), care se lasă purtată de California Dream dincolo de marginea izlazului. Un rol cheie este jucat și de traducătorul improvizat, private Marian (Andi Vasluianu), deghizat pișicherește cu o uniformă americană și care face pe americanul
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
Ensemble batissons votre quotidien“. Maică-mea e profesoară de franceză și ar fi trebuit să știu să traduc. Nu știu. Și nici într-un dicționar nu am chef să mă uit. Oricum, cele mai reușite chestii dintr-o limbă sunt intraductibile. Uite, mai zilele trecute discutam cu cineva despre un vers al lui Jimi Hendrix. „Communication is coming on strong.” Nici pe ăsta nu știu să-l traduc. De fapt, nimeni n-a reușit. Și respectivul zicea că în asta stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
avut sentimentul că am scris eu însumi această carte. Nu e visul oricărui traducător? Limba română, atât de încercată în confruntările cu atâtea texte „sacre“ ale umanității, a ieșit, sperăm, biruitoare. Textul persan s-a lăsat asimilat, chiar dacă e aproape intraductibil! Ce rău îmi pare, domnule Hedayat, nu poți afla că Bufnița oarbă e primul roman iranian în echivalențe lingvistice românești!... Mulțumesc cerului că m-a eliberat... GHEORGHE IORGA În viață sunt răni care, precum lepra, rod încet în singurătate sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]