154 matches
-
arterială; • insuficiență renală cronică. Ecografia, urografia intravenoasă și uretrocistografia retrogradă stabilesc diagnosticul. 11.5.5. Tratament La copil - profilaxia și terapia precoce a infecției, eventual terapie chirurgicală funcție de gradul refluxului. La adult - terapia chirurgicală este justificată numai de infecțiile urinare intratabile medicamentos. Tratamentul preventiv vizează reducerea incidenței nefropatiei ascendente. Diagnosticul și tratamentul precoce al infecției implică un bilanț urologic sistematic, ancheta familială și sfatul genetic. 11.6. Nefrita interstițială cronică prin expunere la plumb (Pb) Intoxicația cronică cu Pb poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă copilul la școală, mama lui Nică oferea exemplul personal: "Și când învățam eu la școală, mama învăța cu mine acasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
raționalistă, carteziană în marginile esteticului.”2 Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: „Cu trecerea timpului, marginea „raționalistă” a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult la culoare, în sensul unui misionarism logic intratabil, de o unilateralitate inchizitorială aproape fascinantă.”3 Ni se dă și modelul acestei implacabile atitudini justițiare: „excesivul pamflet, camuflat în eseu, „Tremuricii 4”. Iată acum și cea de-a doua axă: „în aplicațiile datorate fiecărui scriitor în parte, fiecărui univers
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
militanților, așa cum "lâna de aur" arătase chipul degradat și setea de putere a lui Iason, alegorie a dictatorilor sângeroși; tot astfel insula fericirii se va metamorfoza în Insula Pustie, Cheală, a Morților, Goli Otok. Fiecare personaj este unic, rigid și intratabil sub umbrela propriilor principii, dar în același timp pare a fi suma celorlalte, pare a fi dobândit ceva de la celelalte care îl preced și îl generează prin însumare în lunga narație. Oficial Salvatore este protagonistul, deoarece din haotica lui povestire
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili, bănuitori, fără obsesia istoriei. Câțiva inși se duc la vlădica de la Blaj să ceară „alt popă” - anume unul care să nu le interzică „vinarsul la îngropăciuni” -, dar în sala monumentală a castelului mitropolitan, „mai mult din basme decât din lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
mai scapă, dar cu sau fără el să nu mai încercăm a înșela școala căci ne înșelăm pe noi. A sunat pentru noi ca o profeție. Din cei nouă copii (dintre care trei au murit la vârsta copilăriei de boli intratabile la acea vreme), doar cel din urmă a rămas continuator al tradiției țărănești, ceilalți au ținut drumul drept al școlii, atât de dorit de tata și secundat cu totală înțelegere de către mama. Munca manuală era considerată pentru tata, ca pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sângele se scurge prea încet, este dusă într-o baie supraîncălzită 18: Și această copilă - îi citi el rar, gesticulând și plimbându-se de colo-colo prin salonul de zi dominat de pendula monumentală a doctorului Merișor și de funcționarii feudali intratabili din Plata Dijmei [...]19. Referința ekphrastică este inclusă într-o construcție incidentă și evocă nu un detaliu decorativ al tabloului, ci o categorie a personajelor ce compun scena - funcționarii feudali. Adjectivul ce îi califică (intratabili) reiterează conflictul dominant al pânzei
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Merișor și de funcționarii feudali intratabili din Plata Dijmei [...]19. Referința ekphrastică este inclusă într-o construcție incidentă și evocă nu un detaliu decorativ al tabloului, ci o categorie a personajelor ce compun scena - funcționarii feudali. Adjectivul ce îi califică (intratabili) reiterează conflictul dominant al pânzei dintre plătitorii taxelor și cei care le impun, dar și poziția inflexibilă a celor din urmă. În economia secvenței, asocierea tabloului flamand și a pasajului din Analele lui Tacitus despre moartea crudă a Octaviei dă
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din urmă. În economia secvenței, asocierea tabloului flamand și a pasajului din Analele lui Tacitus despre moartea crudă a Octaviei dă referinței ekphrastice încă o dimensiune anticipativă a destinului personajului, care se va confrunta la rândul lui cu niște funcționari intratabili, de data aceasta ai regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate specifică și istoriei contemporane lui Chiril. Salonul de zi din casa doctorului Merișor, dominat
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sale. Avid după cărți care angajează idei și tentat mai ales de argumentele analitice, detașat de lumea specialiștilor academici și angajat responsabil în dezbaterea civică („politică”), aspirând la idealurile vieții creștine („a fi ortodox”) fără să abandoneze un aer cosmopolit intratabil, H.-R. Patapievici are o identitate vizibilă incertă. Ca autor conservator, el a știut să fructifice geniul inconsecvenței. Țintind dialogul cu un public foarte variat, Patapievici și-a păstrat o remarcabilă popularitate pe piața cărții. Faptul a fost confirmat și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
însuflețită de „spirit leninist“. Luându-se după astfel de intervenții, și numai după ele, unii judecători actuali ai stărilor de lucruri de atunci îl fixează pe Paul Georgescu în același insectar cu N. Moraru, Traian Șelmaru și M. Novicov, clasicii intratabili ai dogmatismului, spre a-i numi astfel, ceea ce totuși nu corespunde realității. Nici în epocă, și cu atât mai puțin mai târziu, Paul Georgescu nu a fost asemănător în toate acestora, lucru care trebuie spus neapărat, dacă dorim să nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe un traseu cu „acci dentări“, cu „defecțiuni“ care l-au expus, din timp în timp, unor măsuri punitive. Nedreptatea cea mai mare care i se face și lui, și lui Paul Georgescu, este punerea în același rând cu dogmaticii intratabili din categoria M. Novicov, N. Moraru, Tr. Șelmaru, S. Fărcășan ș.a. Era și o diferență mare de nivel intelectual între el și aceștia, oameni rudimentari și cu instrucție sumară, incapabili de evoluție, cum s-au dovedit. Sunt însă des tule
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
le îmbrățișează cu aceeași fervoare. Nu sunt câtuși de puțin imuni - cum s-ar crede - față de ele. Ei doar le „argumentează” cu mai multă iscusință, făcându-le, în ultimă instanță, mai solide, mai rezistente. Nemuritoare. Prejudecățile au un singur dușman (intratabil): pe omul pentru care cultura a devenit o a doua natură (nu pe omul care știe multe, nici chiar pe erudit, ci exclusiv pe omul căruia cultura i-a intrat în sânge) ( După o discuție, care m-a dezamăgit, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
făcut pentru ca o valoare să se poată afirma și menține. Valoarea poate fi în speță viața ta proprie - nu e în principiu nimic infamant în asta, depinde doar de natura și prețul compromisului. Uneori, cea mai oportună soluție e intransigența intratabilă. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzacțiilor abile. Intransigența nu trebuie să fie căpoasă, îndărătnică, ci lucidă, degajată, curajoasă și demnă. Maleabilitatea să nu fie lașă, complezentă, defetistă. Trebuie să rămâi arbitrul compromisurilor tale, simțul oportunității să nu te
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acele criterii, e limpede că a rupt comunitatea esențială a prieteniei și că aceasta nu mai poate dăinui. Încetarea ei, explicit sau implicit declarată, are un caracter expres și inflexibil. Nu însă și ireversibil în mod absolut. Trebuie să fim intratabili în asemenea situație, dar nu absolut și necondiționat intratabili. La Rochefoucauld spunea că oricât de mare ar fi rușinea pe care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a prieteniei și că aceasta nu mai poate dăinui. Încetarea ei, explicit sau implicit declarată, are un caracter expres și inflexibil. Nu însă și ireversibil în mod absolut. Trebuie să fim intratabili în asemenea situație, dar nu absolut și necondiționat intratabili. La Rochefoucauld spunea că oricât de mare ar fi rușinea pe care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur, trebuie să fie, omenește vorbind, neînchipuit de greu de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
recitirea Sufletelor tari. (Dacă ei au avut dreptate totuși ?)”, (Note zilnice, 1927-1940, Ed. C.R., București, 1975, p. 93). Relev detaliul acesta pentru a contraria imaginea acreditată a unui Camil Petrescu suferind de o hipertrofie a conștiinței de sine, încăpățânat și intratabil în susținerea propriilor erori. Era un lucid, dar un lucid de un tip special, mereu încordat de o perpetuă voință de luciditate, febril, un om pentru care cunoașterea e criteriu de acțiune, iar voința o funcție a inteligenței. Am aerul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Matriona, cea căreia i se ia totul, care lasă să i se ia totul, rămâne ființă tare și biruitoare. Am mai aflat și că blândul doctor Voiculescu, tămăduitorul fără onorarii, alinătorul, era capabil uneori de indignări sublime, de mânii auguste, intratabile. Cultura lui imensă, asimilată profund în opera lui târzie, e azi evidentă pentru toată lumea, dar în trecut nu i-o cunoșteau decât puțini. Nimic nu-i era mai străin decât ostentația și fala. Cu el s-a întâmplat un miracol
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
formidabil contraargument. La fel stau lucrurile și cu ereticii. Indiferent de Învățăturile false pe care le proclamă Împotriva Duhului, dacă la un moment dat ei revin pe făgașul ortodoxiei, păcatul le este iertat. Altă ipoteză respinsă: unii, maximaliștii, rigoriștii, fundamentaliștii intratabili, pretind că păcatul Împotriva Duhului este păcatul comis după botez. Te-ai botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, pe de altă parte, capacitatea harului de a lucra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
spus, atât Heraclit, pentru care toate „curg”, cât și Parmenide, cel care afirma neostenit Unul și ceea ce este fix, au și au avut Întotdeauna dreptate. Astfel, trebuie să acceptăm, spre dezolarea, mereu, a unor spirite pedante, că adevărul este duplice, intratabil și, aș zice, creator duplice! Și, din această neostenită, eternă duplicitate Își trage el ceea ce numim adevărul, vigoarea sa inextinguibilă. Da, moartea, luciditatea ei trăită cu un anume calm curajos, nu ne face vii, dar, e drept, Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și simplu sarcina să strângă șurubul. Se face un mult și gălăgios caz de acest verb, a „colabora”, mai ales de către generațiile care pătrund acum În literatură și-și Închipuie că ei, „ În locul nostru” ar fi fost mai viteji, mai intratabili. Sau de unii frustrați care nu au făcut cariera pe care o doreau și pe care, poate pe bună dreptate, o meritau, cum e cazul criticului și eseistului Gh. Grigurcu. Dânsul Îl acuză cu o anume vehemență pe Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a bucurat de o aproape unanimă critică pozitivă În presă, țăranul sărac, Cupșa, pe care actrivistul de partid Chilian vrea să-l ajute În sensul Îndoctrinării sale cu noile valori, În ultimele pagini ale cărții se arată un ins profund intratabil și refractar noilor principii, amenințând „că va dansa pe capul lor, al tuturor”! Al noii oficialități, al noilor cerberi, al acelor „mici șefi cu șapcă de responsabili pe cap”! Nu a fost numai uimirea unor personalități literare „cum de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poporului !... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume,... de-ți venea amețeală nu altceva.” O altă „revuluție” se transformă în Boborul într-un chef cu cârnați, vin și lăutari, așa cum revoluția cu năbădăi a intratabilei ploieș- tence, Mița Baston, în D’ale carnavalului este pe punctul de a deveni un act amoros. Cum se poate observa, violența potențială în opera lui Caragiale se convertește fie libi- dinal, fie carnavalesc. La rândul său, Leonida asociază grandoarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
limbajul îl înregistrează. De fapt, este vorba de două dimensiuni ale excesului. Într-o primă instanță avem chiar excesul de cuvinte, incontinența ver- bală, verbigerația. Personajul caragialian se prezintă adesea sub specia vorbărețului, a limbutului, cel care are limbariță, flecarul intratabil pentru care a vorbi nu importă ce, nu importă cu cine devine o necesitate. Cealaltă dimensiune a excesului ne pune în prezența unei deformări, unei torsiuni specifice a limbajului, care provine uneori dintr-o formulă retorică degradată sau din vocabularul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]