288 matches
-
Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o valoare care o depășește pe cea intraatrială și ca urmare se închid valvele atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui din aortă și din vena pulmonară, ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
două faze. Evacuarea sângelui din ventricul se face la început mai rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea din arterele mari. Apoi presiunea intraventriculară scade până devine inferioară celei din arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea din arterele mari. Apoi presiunea intraventriculară scade până devine inferioară celei din arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară se deschid valvele atrioventriculare și sângele pătrunde din atrii în ventricule. Acest proces are loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează aceasta și volumul sangvin: cu cât presiunea este mai mare cu atât viteza de golire a ventriculilor este mai mică iar cu cât volumul sângelui intraventricular inițial este mai mare cu atât forța de contracție a miocardului este mai crescută. De aceea debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzată în timpul sistolei) este direct proporțional cu umplerea cardiacă în diastolă. Aceste relații condiționează adaptarea inimii la efort. Debitul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tumori: V.1. TUMORI EXPANSIVE V.2. TUMORI INFILTRATIVE V.1. TUMORILE EXPANSIVE La rândul lor, se împart în: V.1.1. TUMORI EXPANSIVE ÎNCAPSULATE V.1.1.1. Schwannoamele V.1.1.2. Meningioamele V.1.1.3. Ependimoamele intraventriculare V.1.1.4. Tumorile pineale. V.1.2. TUMORI EXPANSIVE NECAPSULATE V.1.2.1. Glioamele V.1.2.2. Sarcoamele. V.2. TUMORILE INFILTRATIVE Se subîmpart în: V.2.1. TUMORI INFILTRATIVE CIRCUMSCRISE V.2.2. TUMORI INFILTRATIVE
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
se constată, adesea, în zona de proiecție a tumorii; - este constatată mai frecvent în localizările tumorale din fosa posterioară (76, 75, 73, 72); - debutul precoce și crizele cefalalgice violente declanșate de mișcări ale capului sunt aproape patognomonice pentru tumorile localizate intraventricular și se explică prin obstrucția temporală a orificiilor de scurgere a lichidului cefalorahidian de către tumoare; - dispare odată cu instalarea atrofiei optice, fapt explicat prin atrofia concomitentă a plexurilor coroide, care, nemaisecretând L.C.R, determină scăderea gradului de H.I.C. În ceea ce privește patogenia cefaleei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu participarea atât a vasopresinei, cât și a unor tropi hipofizari (Benetato și colab., 1963-1964). Una din primele dovezi experimentale în favoarea existenței unui factor umoral activator în hipofiză a fost adusă de Gr. T. Popa și colab. în 1938. Injectând intraventricular LCR recoltat din ventriculul III, autorii suscitați au obținut la diferite animale fenomene de excitație reprezentate de contractura spasmodică a musculaturii, extensia labelor și agitație motorie, urmate de o stare de inhibiție cataleptică. Pe această bază, Popa a făcut presupunerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stres, anestezie, febră etc. Funcțiile sistemului histaminergic cerebral. Pe plan funcțional, rolul de neurotransmițător cerebro-spinal al histaminei este insuficient cunoscut. Prezența acesteia la nivelul unor terminații neuronale, turnoverul crescut din timpul stării de veghe și efectele desincronizante ale administrării sale intraventriculare, întregite de proprietățile sedative ale antihistaminelor H1 pledează însă în favoarea participării la inducerea veghei și somnului. În timp ce administrarea histaminei perturbă somnul lent și împiedică instalarea somnului paradoxal, unele antihistaminice scad performanțele psihomotorii. Ca și celelalte monoamine, histamina hipotalamică stimulează eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Neuronii neurotensinergici au fost identificați în cortexul cerebral, amigdală, talamus, ganglionii bazali, trunchiul cerebral și substanța gelatinoasă din măduva spinării. Atât la nivel central, cât și în cazul tractului gastro-intestinal, neurotensina exercită efecte modulatoare asupra neuronilor colinergici și adrenergici. Injectată intraventricular provoacă analgezie, hipotermie și eliberare de hormoni hipofizari. Extranevraxial, neurotensina produce, ca și substanța P, vasodilatație locală, hipotensiune și creștere a permeabilității vasculare. Peptidul vasoactiv intestinal (VIP). Format din 28 de aminoacizi are distribuție centrală și periferică difuză. La nivel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandelor paratiroide. Steroidogeneza suprarenală stimulată de ACTH este, de asemenea, prostaglandin-dependentă. La nivelul complexului hipotalamo-hipofizar s-au găsit mari cantități de prostaglandine din seriile A și E, cu rol modulator fie asupra transmisiei sinaptice, fie în eliberarea hormonilor hipofizari. Injectate intraventricular, prostaglandinele produc eliberare de ACTH, STH, LH și prolactină, însoțite de efecte neuro-sedative și piretogene generale. Atribuindu-li-se un oarecare rol în modularea reglării termice, s-a presupus că antipireticele interferează cu eliberarea de prostaglandine hipotalamice. S-a constatat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiovasculare. Cardiomiopatia hipertrofică apare la femei la vârste mai înaintate și are o simptomatologie mult mai zgomotoasă decât la bărbați [15]. O altă particularitate este faptul că la sexul feminin diametrele ventriculare stângi sunt mult mai mici, cu un gradient intraventricular semnificativ crescut [16]. Totodată, decesele induse de această patologie apar în special ca urmare a unui accident vascular cerebral [16]. Există anumite particularități fiziopatologice ale insuficienței cardiace la femei. Femeile prezintă o activare a simpaticului mai redusă, existența unei interacțiuni
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
preced tulburările hemodinamice): Tahicardie sinusală > 120/min (sau bradiaritmie cu complexe largi ce precede asistola !) Tulburări de repolarizare (constant prezente): alungirea QT, inversarea T, subdenivelări ST ce pot mima infarct miocardic sau sdr. Brugada. 68 Blocuri atrio-ventriculare. Tulburări de conducere intraventriculară: QRS > 0,12 +/aspect de bloc de ramură (situațiile cele mai frecvente). Tulburări de ritm ventriculare: torsada vârfurilor (rar). * Aspectele electrocardiografice s-au dovedit a fi predictive pentru evoluția clinică și ghidează abordarea terapeutică a intoxicației cu ADT: a) Durata
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
reduse la doze terapeutice, la dozele mari din intoxicațiile acute cardioselectivitatea se pierde. Confirmarea paraclinică 1. ECG: bradicardie sinusală; tulburări de conducere intrasinusală; dispariția undelor P; tulburări de conducere atrioventriculară cu alungirea intervalului PR sau blocuri de grad ridicat; blocuri intraventriculare cu prelungirea QRS; lărgirea QRS și tulburări de repolarizare ventriculară, cu alungirea intervalului QT (prin efect stabilizant de membrană); 2. Radiografia toracică - pentru cazurile cu edem pulmonar acut. 3. Laborator: hipoglicemie; hiperpotasemie; creșterea creatininei serice; creșterea transaminazelor; determinarea enzimelor cardiace
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]