66 matches
-
țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește Introducția lui M. Kogălniceanu la „Dacia literară” din 1840 (1/1921), Tr. I. Tănăsescu scrie despre volumul La gura sobei al lui Al. Vlahuță. Din Istoria românilor prin călători de N. Iorga se reproduce un fragment. Articole teoretice semnează D. Munteanu-Râmnic
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
secolului al XVII-lea, a celebrei Querelle des anciens et des modernes. În toate literaturile mișcările novatoare s-au confruntat cu împotrivirea la schimbări a concepțiilor și modurilor expresive consacrate. În literatura română ideea de tradiție apare, hotărât formulată, în Introducția lui Mihail Kogălniceanu la „Dacia literară” (1840), unde se pledează pentru însușirea „duhului național” și, consecutiv, pentru reflectarea în literatură a tot ce ține, în trecut și prezent, de specificul autohton. Ideologia „Daciei literare” a fost reactivată programatic, la începutul
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
noastră ca pe o imitație a celei apusene. În ultimii ani a mai semnat în „Din Moldova” și „Convorbiri literare”. Atât prin creațiile literare, cât și prin opiniile exprimate în diferite împrejurări, el anticipează programul pașoptist conceput de Kogălniceanu în Introducție la „Dacia literară”, crezul său lăsând să se întrevadă însă și nuanțe prejunimiste, mai ales în chestiunea limbii literare. Prin scrierile lui (Muza de la Burdujăni, 1851, ș.a.) combate exagerările latiniste sau italienizante ale lui Heliade, pe care, mai înainte, îl
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
continuare de „Propășirea”, „România literară”, „Steaua Dunării” ș.a., iar în Transilvania de cele două publicații ale lui George Barițiu, „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Denunțând „mania primejdioasă” a imitării literaturilor străine, Mihail Kogălniceanu recomandă în Introducția la „Dacia literară” valorificarea surselor autohtone de inspirație: „Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice, pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
ușă afară. Aspectul nostim al chestiunii este că lucrurile nu se petreceau cu scandal vizibil. Atacul se desfășura în etape și în modul cel mai convenabil. La masă, unul din copii, cel mai mare, care era și mai îndrăzneț, făcea introducția, de pildă, în cazul recent: - Hei, tată, ești în fonduri, construiești cavouri, ia mai dă-ne și nouă ceva, morții cu morții, viii cu viii, suntem copiii dumitale în definitiv. - Zău așa, tată, îi lua vorba din gură fata, aș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad și V. Mălinescu sunt moldoveni și revoluționari. Pe plan literar, o coagulare a ideilor pașoptiste nu s-a produs decât fragmentar prin cele câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de M. Kogălniceanu, fiind cel mai ilustrativ sau, la nivel individual, prin numeroșii teoreticieni ai epocii care transpuneau idealurile generale într-o manieră particularizantă, subiectivizată și, ca urmare, alterată. De altfel, "neodihna" acelei epoci nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
romantic, respectiv o respingere netă a romantismului. Aceste manifestări mai agresive nu sunt, totuși, o notă comună a epocii, majoritatea articolelor teoretice sau a programelor, axându-se pe apologia modelului asumat sau pe dezvoltarea unor principii generale, cum este cazul Introducției la Dacia literară care a fost perceput drept manifest al romantismului românesc, dar care nu-și constituie corpusul ideologic prin raportare polemică directă la clasicism. Făcând o sinteză a variatelor explicații enumerate anterior, putem afirma că fenomenul coexistenței elementelor romantice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
oficial al Moldovei, Iași, nr. 41 din 20 mai 1856, nr. 57 din 17 iulie 1858 și nr. 21 din 12 martie 1859 (adaus nr. 33-34). 25. *** Curierul românesc din 8/20 aprilie 1880. 26. *** Dacia literară, Iași, 1840, cu "Introducție" de M. Kogălniceanu. 27. *** Dispozițiile privitoare de închisorile publicate în Moldova (Dispositions concernant les prisons publiques de la Moldavie), Iași, "Institutul Albinei", 1856, 83 de pagini (Ac. rom., II, 68883). 28. *** Legiuirile României, vechi și noi, publicate de I. M. Bujoreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
20 (14 ianuarie 1990), p. 1 UN MESAJ RESURECȚIONAL După atâta timp de la apariția Daciei literare, se poate spune că revista scoasă de M. Kogălniceanu și prietenii săi constituie un moment semnificativ în istoria renașterii noastre morale și politice. Cunoscuta "Introducție", veritabil program de luptă culturală, era subscrisă la 30 ianuarie 1840, câteva zile după întoarcerea lui Kogălniceanu de la București, unde avusese contacte cu fruntașii munteni procurând totodată echipament tipografic și "documenturi". Impresia pe care o lăsa printre comilitonii de peste Milcov
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un întreg program de publicații istorice, literare și de altă natură. "Novitatea cea mai de căpetenie", după propria lui expresie, era însă Dacia literară. Ce ne poate spune azi programul acestei reviste? Azi, ca și acum un secol și jumătate, Introducția scrisă de Kogălniceanu e un text de clară viziune asupra nevoilor culturii noastre și un mod de a stimula energiile intelectuale în direcția unui program cuprinzător, coerent, perspectivic. Istoric de vocație, era natural ca redactorul să caute a insera noua
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
astăzi stă alături cu dânșii pe banca ministerială, și ― ciudată coincidență, mai ciudată decât chiar înperecherea ministerială {EminescuOpX 351} - aceasta se-ntîmplă cu ocazia aceleiași purdalnice de afaceri a răscumpărării, căreia, cum toată lumea știe, cestiunea israelită i-a ținut loc de introducție. Lucrul însă n-a mers așa. Organul marelui bărbat de stat la lucruri cu miez pe cari noi le-am înaintat a răspuns prin vorbe mari. N-am văzut nimic care să ne lumineze și pe noi și pe scepticul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Există un neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățatul cumnat al domnului, autor și realizator al unor programe savante de tălmăciri. B.P. Hasdeu publică textul „biografiei” patriarhului Nifon în „Arhiva istorică a României”, în 1865. Până la un punct, desfășurarea istorisirii nu depășește cadrul impus de o lungă tradiție: „introducția”, elogiul părinților de stirpe aleasă și încărcați de virtuți, anii de formare ai viitorului patriarh (ce se face remarcat prin „darul de învățătură”), petrecuți întâi pe lângă un laic, dascăl de filosofie, apoi sub supravegherea lui Ioasaf, „dascăl și provideț”, și
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practica ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscuta „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURĂ ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație istorică, Răzvan și Vidra prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la "Dacia literară". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în România literară(1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic de excepție, evoluând în situații de
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practică ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscută „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURA ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Există un neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru formarea de farmaciști români. 257. Se va institui asemenea pe lînga aceleași scole, cate o scola superioare veterinară spre a forma medici veterinari, pentru serviciului civile și militaru. 258. Facultatea de sciinte fisice, matematice și naturali va coprinde: 1) Introducție la calculu; 2) Algebra superioare și calculu diferențiale și integ 3) Mecanică elementară și raționata; 4) Geometria descriptiva; 5) Geodesia teoretică, astronomia; 6) Desemnulu linearu și topografia; 7) Fisica; 8) Chimia generale; 9) Mineralogia și geologia; 10) Zoologia; 11) Fisiologia
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a revenit asupra suspendării, dar redactorul a înțeles că a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1899, se va scoate a doua ediție cu caractere latine. Nu vom insista asupra programului. Semnificația titlului era limpede și motivată în Introducție, prin aceea că revista țintea "a se îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune". Deși se vroia o foaie, care, "părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională", noul periodic, urma, de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dintre cele mai ample. În precizarea direcției ideologice a "Daciei literare", este de reținut o notă a lui M. Kogălniceanu despre cărțile apărute în traducerea lui Gr. Pleșioanu și M. Stoianovici ("Columbul" și "Harito"). M. Kogălniceanu nuanțează enunțul categoric din Introducție, în sensul că revista era împotriva traducerilor proaste, nu împotriva traducerilor în general: "Cum traducătorii acestor cărți nu pot găsi ceva mai bun de tradus? Pentru ce nu iau din franțuzește "Esprit des lois", par Montesquieu, "Le genie du christianisme
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a cunoscut o statornicire cu efecte îndelungate în istoria vieții noastre naționale. Deși rubrica de Critică a revistei nu apucase a viza direct chestiuni literare, deși Kogălniceanu n-a scris promisul articol despre critică, totuși pe baza celor spuse în Introducție, în articolele ulterioare din revistele continuatoare ale spiritului "Daciei literare" ("Propășirea", "România literară", "Steaua Dunării") și în cele tangențiale la literatura din această revistă, putem deduce programul lui Kogălniceanu în respectivul domeniu. O oarecare culoare și relief în plus capătă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în orientarea limbii și literaturii române pe făgaș național, în introducerea spiritului critic în aprecierea operelor literare, în legarea creației culte de folclorul, tradițiile și obiceiurile poporului, de pe întreg teritoriul de limbă română, revista difuzându-se în toate provinciile românești. Introducție La anul 1817, d. Racocea, k.k. translator românesc în Lemberg [Lvov], publică prospectul unii foi periodice ce era să iasă pentru întîiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, d. Z
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fragment de observație psihologică și sociologică și, cum ea precede nuvela „Alexandru Lăpușneanul”, o considerăm o prefigurrare a sintezei realizate la 1840, biruința certă a nuvelei istorice românești. Forță creatoare activă a unei literaturi naționale, cum îl consideră Kogălniceanu, in '”Introducția” revistei, folclorul nu-l găsește, nici el, nepregătitți pe colaboratorii”Daciei literare” în obligația de a pune în lumină, prin contribuții, valoarea excepțională a acestui neprețuit document istoric, uman și artistic.Folcloristica se constituie, ca știință,la noi, mai târziu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
celui care o exercită sunt numeroase în epocă. Variate în formularea lor, ele se întâlnesc și se întregesc în hotărârea de a prescrie actului critic un principiu fundamental de a conduce obiectivitatea.” Critica noastră va fi nepărtinitoare” , spune Kogălniceanu în “Introducția”,” Daciei literare”, dând declarației sale ținuta unui program de activitate,”vom critica cartea,iar nu persoana”.Când Al. Russo îi cere criticului nu doar imparțialitate și moderație, ci și supunere la obiect, prin cunoștința lucrurilor, a lumii și a oamenilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]