19,025 matches
-
pe un teren din ce în ce mai neutru ideologic, mult mai pur teoretic, o dată cu Metamorfoza lui Kafka, pentru a reveni întrucâtva la preocupările inițiale o dată cu paginile dedicate lui Thomas Mann. în ultimul eseu al volumului se va referi din nou (simetric în raport cu studiul introductiv, dar concret aplicat) la contextul românesc, meditând asupra destinului lui Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-a dovedit "dornic să sedimenteze cunoștințe și o implicită moralitate, nu să mântuie" (p. 457); ne putem da seama foarte bine că în
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea bălgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectică și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă, pentru că paginile
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Iată că el a fost identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai folosite cuvinte românești) de către universitarul albaiulian Alin Mihai Gherman care semnează și un informat studiu introductiv, corectând sau nuanțând câteva aprecieri de istorie literară cu privire la opera lui Grigore Maior. Cea mai importantă consecință a apariției acestor două lucrări ni se pare reconsiderarea epocii Școlii Ardelene. Începutul ei era socotit până acum, aproximativ anul 1780 - anul apariției
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O atenție deosebită trebuie acordată amplului studiu introductiv, prudent și ferm în același timp, care - cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-a desfășurat activitatea o strălucită generație a culturii române, printre fruntașii
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan Datcu și Andrei Nestorescu. Dicționarul, cu o frumoasă copertă străjuită de tricolorul românesc stilizat, are 260 de pagini dintre care primele 32 conțin două studii introductive. Primul, datorat coordonatoarei dicționarului, face o trecere în revistă a evoluției scrisului românesc începînd de la textele din epoca veche și pînă la generația "nouăzeciștilor", iar al doilea, semnat de V. Ciobanu, se oprește asupra destinului complicat al literaturii românești din
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
inventarul de neologisme, preferau să-și concentreze atenția asupra autorilor canonici, validați de istoriile literare. Pe lîngă toate acestea, autorul și cartea au mai suferit și rigorile unor judecăți ideologice: repetate reproșuri de anti-patriotism sînt trecute în revistă în studiul introductiv la cea mai nouă ediție critică (de Gabriel Ștrempel, Biblioteca Bucureștilor, 2001), dar și prefațatorul dă din cînd în cînd semne de nemulțumire (de pildă: "Ianache nu are nici o înțelegere, nici o aderență la problemele românești din Ardeal"!); chiar Odobescu (în
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
de ritmuri, armonii, culori timbrale, motive melodice (unele țâșnite de-a dreptul din inflexiunile vorbirii); puținele intermezzi lirice înclină balanța de la râs la emoția sauvă (splendidele arioso-uri ale tinerei perechi de îndrăgostiți, "nocturna" din final). Așa cum remarca în cuvântul introductiv regizorul Cristian Mihăilescu, artiștii "trebuie să cânte ca în marile partituri verdiene, dar, în același timp, să joace ca adevărați actori shakespearieni". Acesta este pariul pe care realizatorii spectacolului l-au câștigat. În rolul incorigibilului Cavaler, Sever Barnea (în distribuția
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
fel neconvingătoare, insuficient documentată și fără consecințe esențiale în ceea ce privește substanța portretelor pe care el le face celor o sută de genii. E adevărat, el face mai multe referiri la lucrările lui Gershom Sholem și Moshe Idel, dar cele câteva paragrafe introductive prin care Bloom își stabilește cadrul teoretic cabalistic (care să cuprindă și să explice cele o sută de genii) par insuficiente, insuficient elaborate și slab croite pentru foarte ambițiosul lui proiect. Cabala e, cred, o tradiție mult mai complexă decât
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
într-o tehnică hermeneutică generalizată și sufocantă până la urmă. Neajunsul unei astfel de abordări discursive apare de la bun început: textul caragialesc devine un simplu pretext pentru etalarea unui sistem teoretic. Instrumentele critice menționate în titlu sunt definite atât în cuvântul introductiv cât și pe parcursul lucrării. Din păcate, aceste precizări teoretice nu au darul de a stârni curiozitatea intelectuală a cititorului, dimpotrivă, sunt de o pedanterie rebarbativă care nu poate decât să dăuneze restului cărții. Iată o mostră din acest stil pe
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
și vorbitorilor de suedeză atît din Suedia, cît și din Finlanda, unde suedeză este a doua limba oficială, dar și danezilor și norvegienilor datorită înrudirii foarte apropiate a limbilor scandinave. Pentru a facilita utilizarea dicționarului, autorul oferă într-un capitol introductiv particularitățile foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
Universitatea din Lund, Profesor dr. Ingmar Söhrman de la Universitatea din Göteborg, fîl. mag. Jan Landgren, fîl. dr. Ruth Nilsson și alții. Editarea Dicționarului suedez-român se datorează, nu în ultimul rand, eforturilor și devoțiunii doamnei dr. Sanda Munteanu care semnează Cuvîntul introductiv. Înscriindu-se în seria publicațiilor de referință ale prestigioasei Edituri Polirom, Dicționarul suedez-român / Svensk-rumänsk ordbok constituie o lucrare de referință de o autentică valoare științifică. El este un instrument de lucru ce nu trebuie să lipsească din bibliotecă tuturor celor
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
bine înțeles, rostiră mai departe același substantiv lipsind din dicționare, scurt și energic, diferit de al nostru, noi fiind de gintă latină. (Dostoievski, Opere, volumul 11, Mici tablouri, cap. 2, pagina 124, traducere și aparat critic de Leonida Teodorescu, studiu introductiv de Ion Ianoși, editura Univers, 1974).
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
poate pentru că nu ai un cap de filosof. Tot așa, când ființa și neființa își schimbă figurile în așa măsură încât nu mai știi dacă te afli pe pământ ori în cerul conceptelor".) Când abordează, sub forma unui amplu studiu introductiv la ediția "Pléiade", romanele lui André Gide, Maurice Nadeau se arată din nou pasionat de propria construcție ca "artist" a scriitorului, marcat de conștiința măștii și a spectacolului, angajat într-un tensionat efort de a se "obține" pe sine. Notând
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Epicur, Platon rețin importanța acordată criticii antichității ca sursă de informație. Atotputernicul hermeneut are capacitatea de a pătrunde până la principiul genezei operei. Cu atât mai multă importanță dobândește o traducere (în cazul de față, excepțională, datorată doamnei Magda Jeanrenaud). Studiul introductiv semnat de Andrei Corbea delimitează viziunea lui Bollack de ale "adversarilor" Heidgger, Gadamer, Foucault, Derrida, Genette, Jean Pierre Vernant ș.a., sau de ale "aliaților" Alexandre Koyré, Paul Celan, Peter Szondi. Întrebările puse de Patrick Llored lămuresc itinerarul filologic spre căutarea
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
alte "semne", iar referințele sunt rodul unor preferințe personale. În ceea ce privește referința auditivă, se poate vorbi chiar despre existența unei false "bibliografii vizuale": începutul Sonatei în La major de Mozart va deveni pentru unii (cei mai mulți) "muzica din reclama de la Connex", semnalul introductiv al Simfoniei a V-a de Beethoven devine "muzica din reclama «Petrom. Esența mișcării.»". Desigur, e în primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se pierd, iar noul sens
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
precum crecă, din exemplele de săptămîna trecută - pentru că respectiva grafie se poate datora neglijenței, amuzamentului sau teribilismului -, ci în ce măsură formele respective pot reprezenta, din punct de vedere sintactic și semantic, elipse lexicalizate. Formele verbale construite cu conjuncția să ca element introductiv al unei completive sau subiective (poa' să, tre' să) au mai puțin autonomie decît combinațiile cu că: las'că devine o marcă discursivă, un conector pragmatic, în care suspensia subordonatei produce insinuări și subînțelesuri - las' că (vezi tu...) - , iar cre
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
subteranului, insolitului suferinței și a morții, întrucât nu mai este demult un șoc al revelației faptul că opera aceasta reprezintă în adevărul ei cel mai intim un sistem de vase comunicante. "Legătura ombilicală", de mai multe ori destăinuită în Studiul introductiv de Barbu Cioculescu, de "faptul banal" de a fi recunoscut în personajul liricii mateine, pe autorul său. "Asemănarea tipologică" detectabilă în personaje, confidentul din Remember, ucenicul din Craii de Curtea-Veche, pornirea fiecăruia pe panta confidențelor, de la Pașadia și Pantazi la
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
și suferind intervenții din partea celui care l-a folosit. Ideii de scrupul îi corespunde orice corespunde contribuției editoriale, printre altele, și faptul că demonstrează ceea ce este dificil în artă, "comunicabilitatea imaginii singulare a unei creații". Mateiu Caragiale, Opere, Ediție, studiu introductiv, note, variante și comentarii de Barbu Cioculescu. Prefață de Eugen Simion, Univers Enciclopedic, București, 2001.
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
sînt greșeli care să împiedice o bună receptare a textului, dar evident ar fi fost mai bine ca ele să lipsească dintr-o carte scoasă de o editură mai mult decît prestigioasa. Alice Voinescu, Scrisori din Costești, ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Constandina Brezu, București, Editura Albatros, 2001, 182 pag., f.p.
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
străbătut în spaimă, îngrijorare, teroare, dar în același timp un fir inevitabil, care duce viața înainte), ordonează jocurile de perspective și suprapunerile. Traducătoarea, doamna Viorica Nișcov, care este și o bună cunoscătoare și tălmăcitoare a lui Novalis, face în studiul introductiv o binevenită apropiere de cifrul, marea de corespondențe, misterele novalisiene. Provocări, întrebări despre țeserea lumii - ajunge citarea exemplificatoare a unei mari pete de sânge pe șosea - o pisică sau un câine sub roțile unui camion: Nu aș fi bănuit că
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
național al scrisului său prin care "va rămâne în poezia noastră nepereche". Cu enumerări legitimat alese din amploarea numerică a exemplelor oferite de monografiile-biografii, semnate de G. Călinescu (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu), Eugen Simion, în studiul introductiv G. Călinescu, biograful la ediția din 2002 a lucrării Viața lui Mihai Eminescu,1) se desfășoară într-o înlănțuire de planuri, de o cumpănită distanțare interpretativă. Fac asemenea remarcă deoarece numai cine este încredințat și atașat, prin valoare, de o
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
este cum se poate întemeia pe o supoziție de acest fel un demers istoric și critic. O atare ipoteză iese din sfera științei, e păgubitoare ca orice parti-pris și nu ne poate trezi cu adevărat interesul. De altfel, întregul capitol introductiv, Aspects d'un mythe (Aspecte ale unui mit), care parafrazează titlul unui cunoscut studiu al lui Eliade, urmărește să acrediteze ideea, reluată con brio în capitolul X și în acela, final, care trage Concluzia, că Eliade, Cioran și Ionesco și-
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
pentru stabilirea unui traseu atît de exact, în care nimic să nu fie artificial în căutare, ori diluat în prezentare? A început în 1969. Cît s-a adăugat acestei precizări în timp, o spun lucrările efectuate de Iordan Datcu. Studii introductive, postfețe, ediții critice, articole risipite prin diferite publicații, ca dată, cît am reușit eu să urmăresc, cel mai îndepărtat în timp, ar fi studiul despre Ovidiu Bîrlea, din 1967. Că grosul informațiilor și cercetării privește valorile tradiționale, pe Anton Pann
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe care-l moderează, a patru cineaști români, adunați de pe diferite meridiane ale planetei, destinului și generațiilor: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Nae Caranfil, Cristi Puiu. În răsturnarea sistematică a scării de valori și a ordinii de priorități
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
cu Malebranche în discutarea unor concepte precum cel cartezian de întindere, sau teza conservării cantității totale de mișcare din Univers etc. în volumul de Scrieri filosofice alcătuit la Editura All de Adrian Niță (care semnează, în afara traducerii, și un studiu introductiv și alcătuiește totodată aparatul de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite la fecunda și interesanta perioadă pariziană a lui Leibniz. Un al doilea grupaj epistolar îl constituie corespondența purtată cu principesa Sophie de Hanovra
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]