81 matches
-
indiferent de nivel, domeniu și tip: forță eu-lui, preferință spre complexitate, sensibilitate estetică, flexibilitatea gândirii (J.A.Chambers, cît. în M.Gârboveanu, V.Negoiescu, G. Nicola, et al 1981, p. 15). Pentru modelul superior al creației sunt caracteristice: inițiativa, dominarea, introversiunea, independentă, perseverența și năzuința spre perfecțiune. Subiecții creativi realizează, produc forme noi, îmbinând elemente discordante, acționând în direcții noi , dând soluții neobișnuite, abținându se de la comportamentul obișnuit, fără teama de nou. Un model componențial al creativității care descrie factorii importanți
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Însușirilor liderului, atât sub aspect biologic (sex, vârstă, talie, aparențe cât și sub aspectul psihologic. 1.Inteligența este necesară liderului, dar nu și suficientă (Haroux și Praet, iar când aceasta depășește media grupului, afirmarea unui lider este anevoioasă (Terman. 2.Introversiunea / extroversiunea poate fi rampă de lansare sau obstacol În afirmarea unui lider. Există autori (Haroux și Praet, Cecil Gilb care susțin că extrovertiții sunt predispuși mai mult să fie lideri, iar alții (Caldwell și Wellman, În 1926, Thuston, În 1944
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
apropiat motivației intrinseci. Între aceste limite ale continuumul sunt identificate patru forme de motivație extrinsecă: 1. motivație reglată extern: comportamentul este realizat pentru a satisface o solicitare externă cum este cazul recompensării condiționate de îndeplinirea sarcinilor; 2. motivație reglată introvert: introversiunea implică un anumit nivel de control, fără ca persoana să resimtă activitatea drept una personală, cum este cazul comportamentelor de evitare a vinei sau a anxietății ori comportamentele desfășurate pentru a obține aprecierea celorlalți; 3. motivație reglată prin identificare: este o
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru reacțiile de renunțare la inserția lor socială și chiar pentru tentativele lor de suicid (prin manipularea dozelor de insulină la adolescentele labile aflate în conflict cu familia, mai ales cu mama). La ambele sexe se relevă tendințe crescute la introversiune, la derealizare și la repliere în sine, în încercarea lor de a construi un pod între viața sa anterioară și condiția lor diabetică. Astfel, foarte eficiente pentru readaptarea lor psihologică și crearea unui suport psihologic pentru adolescenții recent descoperiți sunt
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
în cadrul trăirii bolii sunt parțiale și umbrite de către suferință; v satisfacțiile constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a se putea sustrage unor relații negative sau frustrante care pun pe subiect în fața unor exigențe excesive; v introversiunea este un fenomen de retragere în măsura în care individul este sustras de la anturaj și, în același timp, concentrat asupra lui însăși; v regresiunea - boala oferă individului un statut de dependență, statut în cadrul căruia pacientul își justifică slăbiciunea față de el și față de ceilalți
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
comportamentul său și atitudinea sa judecății lui Dumnezeu și a Bisericii, care se materializează prin persoana confesorului. Penitentul poate fi condiționat în mărturisirea sa și de anumite limite sau carențe ce îi caracterizează personalitatea, așa cum sunt: timiditatea, superficialitatea, sensibilitatea excesivă, introversiunea, lipsa motivațiilor adevărate, stimă de sine scăzută sau construită greșit, așteptări deformate cu privire la confesor, etc. La rândul său, confesorul poate obstacula formarea unui dialog corect cu penitentul, prin greșelile pe care el însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
testele pot să aducă o contribuție importantă la identificarea factorilor ce conduc la succes sau eșec, deci la dezvoltarea teoriilor din domeniul psihologiei educaționale. De exemplu, testul EPI (Eysenck Personality Inventory) poate fi pus în relație cu performanța academică. Astfel, introversiunea și instabilitatea emoțională corelează foarte puțin cu performanța, în timp ce extravertiții, mereu în căutare de stimulare, sunt plictisiți de sarcinile școlare, iar indivizilor puternic stabili emoțional nu le pasă prea mult de eșecurile academice, astfel încât să depună efortul necesar corectării lor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fost descoperiți cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective din vocabularul curent ce corespund acestor factori: „Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
anxietatea, paranoia sau complexele de inferioritate, culpabilitate și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui Alfred Adler privind lupta dintre eu și supra-eu sau prin cele ale lui Freud despre sexualitatea infantilă, fenomenele de introversiune și extroversiune, cu adaptarea activă sau pasivă la lume. Instinctele vieții și ale morții, mecanismul de apărare sau de agresiune stau în relație cu știința viselor și cu mecanismele psihice ale defulării, tratate cu numeroase exemple din opera lui Shakespeare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să facă pe fantele. Două intensități urbane fără raport una cu cealaltă. Înaltă și joasă presiune demografică, bacteriană, afectivă. Extraversiune, exuberanță versus introversiune, suspiciune. Densitatea în partea evreiască, ocupând o treime din suprafața orașului vechi, este de două mii cinci sute de locuitori pe km²; ea este de șaizeci de mii la arabi și de numai o mie două sute în cartierul armenesc. Nici în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de evadare, oferindu-le un mijloc eficace de a scăpa de propriile dificultăți. Aceasta se poate manifesta prin următoarele: retragere, îngustarea orizontului bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune, închiderea în sine, centrarea bolnavului asupra propriei sale persoane; regresiune, în cursul căreia dependența bolnavului față de medic se manifestă ca o formă de regresiune ce se asociază cu comportamente de tip infantil. Exaltarea Eului se poate manifesta prin următoarele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorba de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În unele cazuri, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de complex, spre instalarea unui profund sentiment de neputința, de incapabilitate care poate se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de introversiune exagerată, de abandon și care poate crea că boala, depresia. Aceasta se manifestă, de obicei, prin stări obsesivo-fobice, în special teamă de necunoscut, de viitor, lipsa de conștientizare a propriei valori, autoînvinuire, pierderea energiei. În alte cazuri însă, sentimentul de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
Povestea e un splendid murmur melodic care-și uită izvorul și, prin urmare, își poate rata vărsarea în omenesc. Inceptivii speră să insinueze dimensiuni inedite spectacolului lumii. Ei sunt onirici, abisali, de o excentricitate care, în mod paradoxal, le accentuează introversiunea subversivă (seria versiunilor ar putea fi și ea incitantă!!). Concretețea plată a realului nu-i satisface, ei presupun existența unor alte lumi, inaccesibile în mod curent. Pentru întrebările lor existențiale caută răspunsuri ieșite din serie, sofisticate. Vezi Dora Pavel și
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
băutorii de cafe latte doresc să le placă celorlalți, potrivit studiului citat de Agerpres. Doctorul psiholog Ramani Durvasula a desfășurat un studiu pe circa 1.000 de băutori de cafea. S-au luat în considerare stiluri și trăsături psihologice precum introversiunea și extroversiunea, răbdarea, perfecționismul, căldura, atenția, sensibilitatea, timiditatea, etc. Onești și direcți Cei care beau cafea neagră sunt în general onești și direcți. Le place ca lucrurile să fie simple și pot fi uneori tăcuți și prost dispuși, prăpăstioși și
Ce spune despre tine felul în care bei cafeaua by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63371_a_64696]
-
există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess<footnote medic psihiatru pentru copii footnote> și Paulina Fernandez<footnote
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
complexe (de exemplu, ASEBA, CRS, BASC) Continuum sau grad de tulburare Scală: de la adaptativ la dezadaptativ Repere normative empirice (vârstă, gen) Mai mulți observatori Accent pe sindroamele problemelor ce apar împreună Calitativ și continuu Două dimensiuni comportamentale majore: extroversiunea și introversiunea Avantaje Permite compararea stării prezente cu cea a indivizilor de aceeași vârstă, considerată norma (pentru a se vedea dacă devierea este relevantă din punct de vedere clinic) Permite compararea stării de dinainte de tratament cu cea de după tratament (pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
1992) au comparat răspunsurile părinților și copiilor la interviul DISC și au tras concluzia că părinții sunt mai buni indicatori decât copiii cu comportamente extrovertite (deficit de atenție, tulburare opozițională), în vreme ce ambele categorii sunt la fel de buni indicatori în ceea ce privește tulburările de introversiune (anxietate de separare, tulburare hiperanxioasă, distimie). Clasificarea dimensională (empirică) Istoric și orientare teoretică Această metodă alternativă de clasificare și diagnostic abordează comportamentul ca pe un continuum și nu pe baza unor categorii discrete exclusiviste. Susținătorii acestei clasificări conceptualizezaă comportamentele dezadaptative
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
grup de copii care beneficiau, internați sau la domiciliu, de serviciile psihiatrice a 20 de instituții. Numărul total de subiecți care au contribuit la definirea normelor pentru această scală a fost de aproape 5000. Scalele pentru sindroame, precum și cele pentru introversiune, extroversiune, problema totală și scalele de tip DSM au fost elaborate pe baza datelor normative puse la dispoziție de eșantionul folosit în studiul efectuat la nivel național. Se consideră că scorurile T normale se situează între 40 și 60. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
folosit în studiul efectuat la nivel național. Se consideră că scorurile T normale se situează între 40 și 60. Pe lângă scalele de sindrom, ASEBA mai cuprinde și trei scale mai generale și permite obținerea de scoruri mixte pentru problemele de introversiune, de extroversiune și totale. Cele două scale adiționale, cele vizând funcționarea adaptativă și competența socială, oferă informații cu privire la nivelul general de reușită a copilului pe plan școlar și social. Baza empirică a sistemului de clasificare dimensional Studiile multivariate privind problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
permit identificarea a două mari categorii de probleme: comportamentele extrovertite (disruptive, cum ar fi agresivitatea, delicvența, sau încălcarea regulilor și hiperactivitatea) și comportamentele introvertite (anxietatea, depresia, acuzele somatice, izolarea). Cazurile de extroversiune ajung mai frecvent la specialist decât cele de introversiune și s-a constatat că scorurile copiilor din prima categorie în ceea ce privește inteligența, reușita școlară și acceptarea școlară sunt mult mai slabe decât la cei din a doua. Deși comportamentele problematice identificate pot fi împărțite în două clase, cercetările recente au
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acceptarea școlară sunt mult mai slabe decât la cei din a doua. Deși comportamentele problematice identificate pot fi împărțite în două clase, cercetările recente au pus în evidență faptul că, la copii, este posibil să apară concomitent și comportamente de introversiune și de extroversiune (Angold, Costello & Erkanli, 1999; McConaughy & Skiba, 1993; Wilmshurst, 2002). Caz practic Wilmhurst (2001) a făcut o evaluare a 86 de minori canadieni cu tulburări emoționale grave tratați la un sanatoriu de boli mintale din Ontario și a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
minori canadieni cu tulburări emoționale grave tratați la un sanatoriu de boli mintale din Ontario și a observat că 90% dintre aceștia manifestau niveluri clinice ridicate în ceea ce privește tulburările de extroversiune (scor T de peste 70), iar 74% prezentau concomitent tulburări de introversiune. Aproape jumătate dintre subiecți (47%) aveau patru tulburări, cea mai frecventă combinație fiind între tulburarea opozițională, ADHD, tulburarea de conduită și, deloc surprinzător, depresie. În acest studiu, starea copiilor cu scoruri ridicate pentru tulburările anxioase s-a agravat în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acestea, vezi secțiunea „Pe scurt 3.3”. Pe scurt 3.3 Comparație a scalelor de sindrom dimensionale și scalelor de tip DSM ale CBCL/6-18 cu categoriile de diagnostic din DSM-IV Scalele de sindrom Scalele bazate pe DSM-IV Tulburările DSM-IV Introversiune Anxios/depresiv Probleme afective Tulburare anxioasă generalizată Retras/depresiv Probleme anxioase Tulburări de dispoziție (tulburare depresivă majoră, distimie, tulburare afectivă bipolară) Acuze somatice Probleme somatice Tulburarea de somatizare Extroversiune Încălcarea regulilor Probleme de tip opoziție și sfidare Tulburarea opozițională Comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
din iunie 1998 al Journal of Clinical Child Psychology, număr special dedicat intervențiilor psihosociale la copii. Comitetul a constatat că există mai multe proiecte de cercetare privind tratamentul tulburărilor de extroversiune (probleme de conduită, ADHD) decât cel al tulburărilor de introversiune (anxietate, depresie) și un număr considerabil mai mare de studii încadrabile în categoria tratamentelor potențial eficiente decât în cea a tratamentelor psihosociale consacrate. Funcționează terapiile țintite la grupuri specifice de copii? Conform lui Ollendick și King (2004), progresele importante din
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]