57 matches
-
despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția, te oprești cu atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de inumanitatea, ticăloșia și gangsterismul imperialiștilor americano-englezi, trăiești alături de Mark Twain (în schița Dialog pe temă politică), revolta omului cinstit american împotriva congresmenilor, te mândrești alături de rencenzent cu opera maestrului Sadoveanu și vrei să devii un comunist adevărat ca Levinson din Înfrângerea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acerbă dialectică poetică. Nu duc lipsă deci de explicație între dânsele personajele lui Anton Holban, care se luptă cu veșnica veleitate de a învinge, cu suprema energie de a-și satisface orgoliul, dar și cu mai mult sau mai puțină inumanitate destructivă; se luptă când se iubesc și se urăsc (mai mult sau mai puțin conștient) fiindcă se luptă. Naratorul se simte atât de nenorocit încît devine insensibil, însă luciditatea îl face să se bucure de insensibilitatea lui - căci totul devine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Și, la urma urmei, ce e realitatea în afara unui domeniu comun asupra cèruia existè un consens general de reglementare civilizatè a raporturilor dintre oameni? Nici noi înșine nu suntem reali decât pânè la un punct, dincolo de care, confruntându-ne cu inumanitatea inexprimabilè a sufletului nostru, începem sè improvizèm și sè ne construim imagini, amègindu-ne cè trèim din plin! Privind în întunericul de dincolo de geamul compartimentului pe care, la margini s-a prins un strat ușor de gheațè, am sentimentul cè undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu multe fațete : cea a reprezentării umanului. Concepția clasică, cea renascentistă, sau cea a luminilor sunt depășite. Umanismul însuși, cum aprecia Unamuno, e în criză. Nu întîmplător au apărut dadaiștii, apoi suprarealiștii, care practică nonsensul, deriziunea și chiar distrugerea. O inumanitate s-a extins ca o plagă, devenind atotprezentă și dezmembrînd sensul lumii într-o țesătură de erori și iluzii. Este tărîmul celor proști, care nu vor să știe mai multe, care nu-și pun întrebări, care se cred liberi, care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
replică, iubesc cu patimă, comentează plini de importanță și patos politica și de aici atmosfera încrâncenată a acestei "Nopți", la care hohotul de râs apare mai rar și e curmat de judecata celui din stal obligat să gândească la pericolul inumanității reflectat de aceste triste, de fapt, personaje. Dacă suntem de acord că marele Caragiale înspăimântă prin luciditate, pe drept acuzat chiar fiind de răutate, atunci putem accepta și această nouă lectură oferită cu inteligență de regizor... (Ileana Lucaciu) În viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umanului pe care o întreține omul modern. Ce reprezintă Auschwitz? Un posibil greu de formulat în cuvinte. Ființe umane transformate, nu în animale, ci în ceva de nedescris, de neimaginat: "ființe inumane". E posibil ca umanitatea să se transforme în "inumanitate", cea a victimelor, cea a călăilor. Ce este "inumanitatea"? Un imposibil: imposibil să-ți judeci semenii, să faci să fie imposibil ca celălalt să te judece. Cum a putut rezista un om obișnuit la Auschwitz, fără să ajungă să colaboreze
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Auschwitz? Un posibil greu de formulat în cuvinte. Ființe umane transformate, nu în animale, ci în ceva de nedescris, de neimaginat: "ființe inumane". E posibil ca umanitatea să se transforme în "inumanitate", cea a victimelor, cea a călăilor. Ce este "inumanitatea"? Un imposibil: imposibil să-ți judeci semenii, să faci să fie imposibil ca celălalt să te judece. Cum a putut rezista un om obișnuit la Auschwitz, fără să ajungă să colaboreze? Prin străfulgerarea unui posibil: "îndepărtata posibilitate pozitivă" întruchipată de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în anul 1968. Studiile și cărțile lăsate în urma sa nu și-au pierdut din importanță nici la aproape jumătate de secol de la publicare. Ostracizarea la care a fost supus dovedește încă o dată cât de absurd a fost acel regim în inumanitatea sa. 36. G. Liiceanu, Despre limită, Editura Humanitas, București, 2004, 224 p. 37. a) M. Hollis, Introducere în filosofia științelor sociale, traducere din limba engleză de Carmen Dumitrescu, Editura Trei, București, 2001, 254 p. b. R. Trigg, Înțelegerea științei sociale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
căruia nu-i mai aparținea, rămânea „... creația de 128 sertar, cea mai nobilă dintre chemările înalte ale astei vremi...” Drama vieții sale de artist! Cu luciditate și cu o tristețe pământie conștientizează că prin scrisul său, el, omul nimicit de inumanitate și măcinat de boală, va deveni... „o simplă literă de plumb dată la topit...” Din contra, spunem noi, prin opera sa (dar cu ce preț?!), Ion Dezideriu Sîrbu a devenit întru eternitate o literă de aur în corola capodoperelor istoriei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cel de-al Doilea Război Mondial. Nu doar Europa s-a înscris în această direcție, temele iconografice ale creștinismului inspirând numeroși artiști și de pe alte continente, așa sunt David Alfaro Siqueiros, a cărui pictură poartă mesajul religios al protestului împotriva inumanității 448, Diego Rivera sau Clemente Orozco, care au reușit fără a folosi vreunul din mijloacele tradiționale de reprezentare a transcendenței 449 -, să insufle senzația participării reale a privitorului la desfășurarea scenelor biblice prezentate. Resimțind eșcurile cauzate de destrămarea unora dintre
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mediatizate), unii ne neliniștesc cu potențialul de război acumulat, alții cu discursuri despre creșterea riscurilor de război 24. În timp ce unii vorbesc de binefacerile "procesului de civilizare" (Norbert Elias), alții aduc în discuție "procesul de barbarizare". Este drept că brutalitatea și inumanitatea au răbufnit din oamenii secolului XX, și am învățat să trăim într-o lume în care masacrele, torturile, atentatele teroriste, migrația în masă au devenit experiențe cotidiene, pe care aproape că nu le mai remarcăm, dar aspectul tragic mai mare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de experiența apocaliptică căreia i-a supraviețuit la Dresda în februarie 1945, Billy Pilgrim, unul dintre cele mai bune exemple de antierou în literatura americană postmodernă, și aparent sub influența filosofiei tralfamadoriene, oferă posibilități excelente autorului de comentariu ironic asupra inumanității... umanității, asupra efectelor catastrofale ale eșecului proiectului iluminist al progresului corelat cu știința și emanciparea. Unul dintre fragmentele antologice ale romanului îl arată pe Billy urmărind un film documentar de război. Dat fiind că el poate merge în timp în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Nietzsche și la Michel Foucault, la Unamuno, la Ortega y Gasset, la Emil Cioran decât de "noul umanism" postmodernist, propovăduitor de amuzament fără limite. Lyotard, de exemplu, împărtășește afirmația lui Th. Adorno din 1969: "Arta rămâne fidelă oamenilor numai prin inumanitatea sa față de ei". Dimpotrivă, postmodernismul, cum am văzut, propune o educație întemeiată exclusiv pe joc, pe distracție, o educație de Disneyland, refuzând orice ingerință de "spartanism", de severitate conservatoare precum cea din colegiile din Anglia. Postmodernismul a alungat și uniformele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lor, pantomima lor lipsită de sens, tot ceea ce-i înconjoară ne pare stupid. Un om vorbește la telefon după un perete de sticlă; nu-l auzim, dar îi vedem mimica de neînțeles: ne întrebăm pentru ce trăiește. Acest dezgust în fața inumanității omului însuși, această incalculabilă cădere în fața imaginii a ceea ce suntem, această "greață", cum o numește un autor contemporan, e de asemenea, absurdul. După cum și străinul care, în anumite clipe, vine în întâmpinarea noastră într-o oglindă, fratele familiar și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate plin de ură și vrednic de ură, incomprehensibil și contradictoriu, dar că el își afirmă cu atât mai mult puterea cu cât chipul Lui este mai hâd. Măreția Sa stă tocmai în inconsecvența sa. Dovada existenței sale este tocmai inumanitatea Sa. Trebuie să facem saltul în El și, prin aceasta, să ne eliberăm de iluziile rațiunii. Astfel, pentru Șestov, acceptarea absurdului este contemporană cu însuși absurdul. A-l constata înseamnă a-l accepta și tot efortul logic al gândirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de a-l deprecia rămân zadarnice. Această disciplină pe care spiritul și-o dictează sie însuși, această voință pe care singur și-a făurit-o, această confruntare are în ea ceva puternic și ciudat. A sărăci o realitate a cărei inumanitate face măreția omului înseamnă a-l sărăci și pe acesta, înțeleg atunci de ce doctrinele care-mi explică totul, în același timp mă slăbesc. Ele mă descarcă de povara propriei mele vieți, pe care totuși trebuie s-o port singur. Ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor bestializante și patologizante folosite stă mărturie În acest sens:ceilalți, ca străini, „răi” sau „răutăcioși”, sunt asimilați cu „maimuțepe două picioare” sau cu „ouă de păduche” (ibidem, p. 384), cu „păduchi” pur și simplu, cu niște „larve umane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trimiterilor la Cehov se justifică astfel printr-o dublă ipostaziere a scriitorului, real și ficțional. Rememorarea iubirii dintre Volski și Mila generează, în roman, pagini întregi de literatură rusă clasică. Se îndrăgostesc într-o ultimă zi de pace și înfruntă inumanitatea războiului prin artă, punând în scenă "Cei Trei Muschetari" la Comedia Muzicală din Leningradul de atunci. Despărțiți în timpul blocadei, Volski o reîntâlnește pe Mila și află adevărata măsură a sacrificiului și uitării de sine. Avându-i în grijă pe cei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
multitudini de „averi mediocre“. „Mediocre“ nu atât ca amploare, cât ca temei și ca stil. Problema luxului se pune și ea în termeni extremi. Pentru unii, luxul devine un ideal și o obsesie, pentru alții - un semn de disoluție și inumanitate. În felul acesta, orice reflexie rațională despre lux, orice încercare de a-i circumscrie granițele și legitimitatea devin imposibile. Corupția și prostul gust au suspendat cu totul prestigiul natural al luxului. Căci există un asemenea prestigiu, despre care, e drept
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bine dozata între solar și subpământean. » Little Children/Mici copii de Todd Field. Cu sinceritate și înțelegere despre relațiile dintre oameni și despre cât de mult dăunează prejudecățile. Despre cat de puțin ne cunoaștem unii pe alții. Despre umanitatea din inumanitate. » Venus de Roger Michell. Unul dintre cele mai tandre filme despre vârstă a treia, asimilată de regulă cu neputința. De fapt, bătrânețea ar trebui să fie perioadă cea mai frumoasă pentru că lași la o parte tot balastul de teamă, ambiții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
fel de secol? - se vor întreba cei norocoși a fi atât de tineri spre nu a-și aminti chipul veacului cu un obraz devastat de fascism și cu celălalt mâncat de comunism. Secolul în care Miłosz avea să descopere „incredibila inumanitate de care este capabilă ființa umană”. Unul dintre capitolele Gândirii captive se intitulează „Omul, acest dușman”. Cine a uitat sau nu știe dar vrea să afle ce a fost comunismul nu are nimic de făcut decât să citească acele pagini
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
complac în superioritatea lor, până ce devin surde la evoluțiile ce se petrec în jur. Neutralitatea lor ideologică este interpretată cu un cinism lipsit de ideal. Etica lor, a eficienței, rimează cu practicarea amoralității, teoretizarea lor este inadaptare, luciditatea lor rece inumanitate cronică...". Acest portret pare a fi apropiat de realitate. Și totuși, lumea merge înainte, ezitând între bine și rău, corecția depinzând de oameni, viitorul va reprezenta rezultatul înțelepciunii lor. Cea mai frumoasă imagine a speciei umane va fi dată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe tot globul, tocmai de asta e cel mai senzațional. Cine nu se minunează că se nasc copii și cresc, acela nu se tulbură nici de masacrarea inocenților, nici de variatele forme ale genocidului, nici de imbecila devastare a planetei. Inumanitatea nu e ceva nou, dar a devenit mult mai sofisticată. În materie de inumanitate, lumea de azi nu se mai satisface cu simpla bestialitate (menținută, totuși, în mod planificat), ci pretinde o deosebită competență sau „profesionalism”, cum se zice acum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
că se nasc copii și cresc, acela nu se tulbură nici de masacrarea inocenților, nici de variatele forme ale genocidului, nici de imbecila devastare a planetei. Inumanitatea nu e ceva nou, dar a devenit mult mai sofisticată. În materie de inumanitate, lumea de azi nu se mai satisface cu simpla bestialitate (menținută, totuși, în mod planificat), ci pretinde o deosebită competență sau „profesionalism”, cum se zice acum, și cu rost și fără. În schimb, competența în domeniul umanului se reduce până
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și absolută ; atunci e luată poate nu fără efort, dar fără ezitare, ca imediat și existențial obligatorie : acesta e cazul când în persoana prietenului se revelează brusc un monstru, când, cu alte cuvinte, întregul său spațiu moral e invadat de inumanitate. Să despuiem asemenea cazuri de orice eventual și iluzoriu prestigiu „demonic” : adevăratele urme ale monstruosului și inumanului sunt : nulitate, impostură, minciună sau, pentru a da niște exemple din literatură, Hlestakov ori Coriolan Drăgănescu. Între derizoriu și odios deosebirea e doar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]