1,090 matches
-
acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici că porți o ură viscerală totalismului (rușinos, românul nu mai spune comunism, pesemne ca să nu-l jignească pe dl. Iliescu)". într-un context al inutilităților agresive, ce șansă mai demnă arputea avea criticul decît tăcerea paginii albe? "Deocamdată, criticul n-a scris nici un rînd: este, poate, șansa lui". O șansă, evident, ideală, cu toate că în păcătoasa noastră lume sublunară nu putem conserva nici măcar idealitatea absenței. De
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
călătorie al lui Stendhal arată - după părerea criticului - "că marele creator a fost întotdeauna un memorialist mediocru", pierdut într-o "perfectă ariditate și insensibilitate față de lucruri" (p. 45, taxat aspru ca "simplu notes prozaic" încă o dată, la p. 257). Logica inutilității unei astfel de experiențe a scrisului non-fictiv merge mai departe: "Înseamnă zilnic pe hârtie cine nu poate transforma experiența în ficțiune artistică. Dacă jurnalul e un caiet cu note, el devine inutil după ce notele au fost folosite; dacă este o
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
ai aceluiași secol, avangarda a fost una din ipostazele modernismului. Cea mai radicală, în opinia tuturor comentatorilor, convinși că avangardismul a spulberat mai multe tabuuri decît orice alt curent modern. Deja faimosul Manifesto tecnico al lui Marinetti din 1912 proclama inutilitatea logicii, gramaticii și punctuației în literatură. De la "cuvintele în libertate" ale aceluiași la recomandarea lui Tzara: "luați un ziar, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați pe urmă fiecare cuvînt, puneți totul într-un sac, agitați-l!", și
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
putea miza pe o revalorizare semnificativă a Calvarului, pentru a situa această scriere pe un loc mai bun în ierarhia internă a operei rebreniene. Roman, povestire sau nuvelă, Calvarul este confesiunea testamentară disperată a unei disculpări, cu sentimentul răvășitor al inutilității. în universul tematic al războiului, extrem de larg dar și de amenințat de clișee, Calvarul lui Liviu Rebreanu aduce o nuanță proprie, din sfera suspiciunilor ucigătoare, a durerii morale și a eșecului provocat de cruzimea persecuției colective exercitate asupra insului vulnerabil
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
a oricărei vieți culturale cu o minimă dorință de a se manifesta normal, premiul, în general, a încorporat în România, de-a lungul timpului, atîtea inadvertențe, erori de percepție și disfuncții interne încît riscă să devină derizoriu pînă la limita inutilității. Și asta nu pentru că toate premiile s-ar fi atribuit aberant, deși aceste situații au putut fi întîlnite fără prea mare greutate, ci pentru că de momentul decernărilor s-au legat nenumărate alte episoade care nu aveau nici o legătură cu activitatea
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
1981)! Dacă încă din tabletele adunate în Calitatea de martor (1970) și reeditate anul trecut Ana Blandiana considera arta ca scop nu ca efect, deși era conștientă și chiar afirma artificialitatea intrinsecă a scrisului, acum merge până la capăt și sugerează inutilitatea, zădărnicia poetului care trăiește numai scriind, pentru care, totuși, "nimic din ceea ce nu e scris/ nu există". Volumul se închide cu un poem sugestiv. Secolul este altul, timpul nu mai are ritm și coerență, binele și răul nu mai pot
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
perfectă a teatrului lui Gellu Naum - o luptă cu forma în sine a teatrului, o negare a dreptului de existență a acestei specii literar-vizuale care parodiază neîncetat viața reală. O subtilă parodie a parodiei, monotonă prin chiar statutul ei de inutilitate. E negarea teatrului ca teatru și denunțarea simulacrului ca simulacru. Citez iarăși din articolul Simonei Popescu: Și-a gîndit teatrul ca pe o glumă, ca pe un bobîrnac dat Ťteatrului eternť sau Ťtheatruluiť (cum cred că i-ar fi putut
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu formula narativă" a opului ,bazat pe materia draculescă", scrisul lui Marin Mincu
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
din Iași, Timișoara, Craiova, aș spune că teoria literaturii și limbajul critic de la noi s-au schimbat în ultimii ani, iar eu n-am prins de veste. Or băieții universitari nu știu cum să-și salveze studenții din prăpastia prețiozităților și a inutilității osificate în formule sacre care fac deliciul profesorilor de liceu. În schimb, candidatul la ,Bac", pe care nu-l atrage filologia, va rămîne marcat pe viață de aceste cărțulii indigeste prin care i se dezvăluie ,secretele literaturii". Sila de lectură
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi din autori fundamentali spre a-și lămuri principiile vieții, spre a se limpezi lăuntric
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
a mărturiilor rămase. Degeaba. Marele Consiliu fusese surd la toate și la tot. Iar acum, poftim dovada. Du-te și cheamă-i pe ceilalți. Am nevoie de ajutoare, i-am zis lui Joo, doar pentru a nu-i mai vedea inutilitatea lângă mine. A plecat rânjind furios. Avea mersul celor din care provenise. Mâinile nefiresc de lungi Îi atârnau În față bălăbănindu-i-se fără nici un rost. Și acesta era un semn de inferioritate. Cei mai evoluați dintre noi, Își găsiseră
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
mai josnic și mai anihilator". Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă "diletantismul universal unei specializări universale". Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el "singurele momente de fericire", de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
directivă dată cu un deceniu în urmă de conducerea PCR : de 1 Mai 1933, celula de ziariști și scriitori comuniști trebuia să apară în Piața 8 iunie, cu steagul roșu în frunte. Bineînțeles, toți cei prezenți la ședință au semnalat inutilitatea unei asemenea manifestații, riscul zadarnic, lipsa de discernământ a Partidului care-și lua riscul de a-i pierde pe puținii simpatizanți de care mai dispunea, și care ar fi fost mai la locul lor prin redacții decât în defilări de
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
care poate că natura l-a înzestrat, realmente, cu înclinații artistice, ci frica de ratare i-a smuls condeiul din mână, teama că ar putea fi obligat să trăiască în sărăcie și singurătate, disprețuit de semenii săi, devorat de sentimentul inutilității, de neputințe și dezamăgiri cu tot cortegiul lor de compromisuri și de abdicări. Inconștiență sau un foarte mare curaj semnifică această opțiune? Alegi sau ai fost ales? Citez din Norman Manea: "Ar trebui să poată să răspundă acum de ce literatura
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
meditație rece, tristă, zdrențuită, calmă. Adică transmite totuși mesajul trist al banalităților fără scăpare, fără ieșire și fără chef. Alteori, absurdul e mesajul născut dintr-un simplu procedeu al incongruenței semantice, nu prea inedit nici el: “un curcubeu paranoic/iubește inutilitatea. (Lipsa de comunicare)”. Un singur poem miniatural mi-a plăcut, el se numește Ruinele toamnei, deși seamănă, totuși, cu o producție de cenaclu de elevi: “ Și iar gestul de a grația/ frunzele de mesteacăn.” Alte poezii Pe o scară (fictivă
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
cu toată puterea înapoi, în motor. Pământiu aluneca Miroase greu a fum de zbor ars, de lut. Un alt înger din lumină-a căzut. Cer solid O bucată de lemn vopsită-n albastru. Paradox văzut la lumina zilei (Tratat despre inutilitatea penelor în contemporaneitate) O bucată de metal zbura mai sus decât o pereche de aripi cu penele fus. De Sânziene Cerurile s-au deschis. De ce nu cade îngerul promis? Constatare Cu o aripă mai grea voi zbura întotdeauna puțin înclinat
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
române contemporane, E. Lovinescu semnalează și el "debutul remarcabil" al tînărului scriitor. Sînt primele poduri, încă mobile, ce leagă continentul literaturii interbelice cu reliefuri atît de capricioase de o conștiință insulară, fragilă, dispusă în orice moment să se dezbare de inutilitățile și deșertăciunile lumii, ca și de propria-i identitate. Ecleziast modern, configurat pe dramaticul motiv al "vînării de vînt", opera lui Blecher se încheagă din aglutinări fabulatorii, din retrospecții înșelătoare, cînd copilul, adolescentul și adultul bîntuie același trup dematerializat, fluidizat
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
au acces la școlile superioare. Critica junimistă este recontextualizată partinic și anatomia României vechiului regim ca o țară devorată de racila "birocratismului" este un topos cât se poate de des întâlnit în intervențiile epocii. Educația burgheză proiectează o lecție a inutilității cunoașterii: multiplicarea postulanților plasează asupra statului o imensă presiune fiscală, în vreme ce fiii satelor sunt menținuți de conspirația "clubiștilor" și de rotativa guvernamentală în întunericul ignoranței. României mari, clasicul îi dedică o inscripție pe piatra tombală, rezumând o privire din care
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
fără subiect, ochiul auctorului s-a întors cu totul înspre interior pentru a-și surprinde și înțelege ipseitatea, pentru a aborda cu alte instrumente "ficțiunea corporalității sale reflexive", cum ar spune Carmen Mușat. Dacă romanul optzecist avea la bază concepția inutilității prerogativelor autorului și a actului demiurgic de a mai construi lumi, Gh. Crăciun încearcă acum să analizeze mai îndeaproape înseși motivele eșecului de a scrie chiar despre sine: duplicitatea limbajului stereotip incapabil să exprime dincolo de acea limită unde, crede autorul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
gesticulație patetică și cu un limbaj bisericesc, a pledat pentru valorile spirituale ale neamului, protestînd, printre altele, contra dărîmării Bisericii Enei din București și cerînd conservarea monumentelor de artă veche. Paul Anghel a început prin a spune că are "sentimentul inutilității discursurilor" rostite acum și în alte ocazii, căci "nu s-a făcut și nu se face nimic". "A apărut la noi un fel de calofilie a discursurilor", zice. Nu e rostul nostru să vorbim frumos, nici să scriem frumos. Rostul
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
betacaroten și vitamina E nu as lua decât la sfatul medicului. Iarăși, nu cred că e nevoie de studii ca să afli că suplimentarea cu vitamine artificiale nu face bine la sănătate. Asta, însă, nu spune mare lucru despre importanța sau inutilitatea unei diete bogate în vitamine și antioxidanți obținuți din surse naturale (legume, fructe, ceai verde). Rămân la părerea că bioflavonoizii din ceaiul verde fac bine la sănătate. Cercetarea medicală avansează în fiecare zi și sunt convins că mereu se vor
Cum era să renunţ şi la ceai verde şi la cafea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82534_a_83859]
-
ziua asta nu rezolvă problema, dar poate deveni un exercitiu foarte bun. @miraluna sărut mâna pentru trasul de urechi, doamna diriginta! nu este vorba că nu înțeleg simbolistică unor asemenea gesturi, însă nu pot să nu le văd și totală inutilitate. iar să faci dintr-un gest un scop în sine, merci, tres peu pour moi! și mai știu un lucru: în afara câtorva rătăciți (în sensul frumos al cuvântului), cum sunteți dragoș și, probabil, tu însăți, mulți reprezentanți ai ONG-urilor
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
cu ideea emigrării, a sinuciderii sau a plecării într-o direcție necunoscută cu un tren de noapte. N-au decât să-i taie ziua la serviciu. Mare brânză. Singurul lucru care-l oprește să se urnească spre gară e conștiința inutilității gestului. Petreceri de genul ăsta vor mai fi, cu siguranță. Din câte știe omul nostru, peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de același nivel
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
două secvențe existențial-umane, două destine, doi tineri, un băiat și o fată, aflați la vârsta când nu prea știu ce să facă cu viața lor, între idealuri fără perspectivă și fără prea multe șanse, și cu un sentiment acut de inutilitate și decizii ferme. Mitiță și Dana încearcă să-și justifice existența biologică marcată de un joc al hazardului social ostil, pe care parcă nici nu-l intuiesc ca având vreun rol în visele și speranțele lor. Și unul și celălalt
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
atipic al faptelor și acțiunilor sale civice, politice, culturale... Romanul „Arme și lopeți” sugerează chiar din titlu intenția autorului de a oferi un tablou al cazărmilor oștirii române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]