108 matches
-
este eficace orientată spre satisfacerea necesităților colectivității. Pentru a limpezi cele două răspunsuri alternative la această întrebare, să luăm ca exemplu un proces social major al societății contemporane: evoluția organizării tehnologice a muncii, a diviziunii muncii în ultimă instanță. Soluția invarianței rezultatelor analizei în raport cu perspectiva adoptată s-ar formula astfel: presupunem două colectivități care evoluează în aceleași condiții de mediu și tehnologice, dar una după un model holist - pornind de la interesele și necesitățile colectivității își planifică o dezvoltare tehnologică adecvată acestora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modifică în nici un fel valabilitatea enunțurilor acestor discipline. Ele sunt, în raport cu timpul, invariante. O piatră cade la fel astăzi, în modul în care a căzut acum un milion de ani sau în care va cădea peste câteva mii de ani. Invarianța temporală face inutilă orice specificație în raport cu timpul. Sunt multe situații în care legile științelor teoretice includ în ele, ca una dintre variabilele importante, timpul. De exemplu, legea căderii corpurilor sau legile fisiunii nucleare. Cauzalitatea, ca formă generală a determinării, include
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
până acum se fundează pe o presupoziție fundamentală, de adecvarea căreia depinde justificarea tuturor concluziilor expuse mai înainte: constanța în timp a sistemului. Aceasta înseamnă că principiile fundamentale ale comportamentului sistemului nu sunt afectate de scurgerea timpului, ci sunt invariante. Invarianța în timp a structurii sistemelor este o garanție că ceea ce variază în timp este doar accidentalitatea împrejurărilor și, din această cauză, ea nu prezintă nici un interes științific. Presupoziția invarianței în timp a structurii face realmente istoria sistemului complet neinteresantă, loc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamentului sistemului nu sunt afectate de scurgerea timpului, ci sunt invariante. Invarianța în timp a structurii sistemelor este o garanție că ceea ce variază în timp este doar accidentalitatea împrejurărilor și, din această cauză, ea nu prezintă nici un interes științific. Presupoziția invarianței în timp a structurii face realmente istoria sistemului complet neinteresantă, loc al repetării structurale. Invarianța în timp a structurii se fundează, la rândul său, pe o altă presupoziție: evenimentul nu modifică structura. Structura este o matrice generatoare de evenimente, acestea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurii sistemelor este o garanție că ceea ce variază în timp este doar accidentalitatea împrejurărilor și, din această cauză, ea nu prezintă nici un interes științific. Presupoziția invarianței în timp a structurii face realmente istoria sistemului complet neinteresantă, loc al repetării structurale. Invarianța în timp a structurii se fundează, la rândul său, pe o altă presupoziție: evenimentul nu modifică structura. Structura este o matrice generatoare de evenimente, acestea neavând nici o influență asupra structurii ca atare. Dacă evenimentul ar produce modificări în structura însăși
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp a structurii se fundează, la rândul său, pe o altă presupoziție: evenimentul nu modifică structura. Structura este o matrice generatoare de evenimente, acestea neavând nici o influență asupra structurii ca atare. Dacă evenimentul ar produce modificări în structura însăși, atunci invarianța în timp a structurii nu va fi valabilă. Aceste presupoziții reprezintă tocmai punctul critic al structuralismului în varianta sa extremistă franceză. Dacă istoria nu mai poate fi privită ca o succesiune pură de evenimente, ea poate fi considerată ca o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoriile fizice fundamentale în primul rând din punctul de vedere al „perfecțiunii interne” - punctul de vedere al reducerii numărului de postulate logic independente necesare pentru cuprinderea datelor experienței, precum și cel al unor cerințe tot mai înalte de simetrie și de invarianță pentru ecuațiile teoriei 18. Rațiunea acestei preferințe este clară. Einstein considera teoriile fizice care sunt superioare din punctul de vedere al „perfecțiunii interne” drept pași în direcția realizării țelului unificării finale a cunoașterii printr-o teorie care să ofere un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în timpul somnului unor indivizi «normali», N. Kleitman și E. Aserincky au stabilit tipologia somnului. Rezultă două stadii principale care funcționează alternativ: somnul cu unde lente (SOL) și somnul paradoxal. Lobul parietal Lobul frontal Lobul occipital Lobul temporal Totuși, în ciuda unei invarianțe a ordinii de apariție a stadiilor, durata fiecăruia dintre ele are tendința să varieze în cursul somnului. Faza somnului paradoxal tinde spre o creștere în durată a fiecăreia dintre reaparițiile sale. Acest lucru implică o activitate onirică în creștere și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
celor ce (...) cred că au găsit literatura viitorului și poezia lui prin aceea că au înțeles una din temele și din pretextele de mîine și dau sfaturi imperative: cîntați munca, uzinele, aeroplanele, bicicletele, sub sancțiunea înlăturării de la nemurire”, afirmînd universalitatea, invarianța emoțiilor umane („Viitorul poeziei și al poetului“, în Adevărul, an. XXXIII, nr. 11940, 31 martie 1920). Prezentînd în 1925 masiva Anthologie de la nouvelle poésie française, Vinea regretă neincluderea unor poeți aflați în răspăr cu timpul și observă că „prefața nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise în cercetare. Mulțimea informațiilor relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți de invarianță și modul în care ele creează mulțimea informației admisibile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți de invarianță și modul în care ele creează mulțimea informației admisibile în TAS. În acestă parte a cărții voi studia aceste proprietăți și voi determina rolul lor în apariția rezultatelor de imposibilitate. Capitolul 7 Funcții și funcționali de bunăstare socială și problema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
credea anterior. Motivul pentru care inconsistența apare, atât în cazul funcțiilor de bunăstare economică, dar și în al celor de bunăstare socială, este legat de informațiile pe care le admitem ca relevante și ține, mai precis, de existența condițiilor de invarianță, fie că sunt intraprofil, fie că sunt interprofil. În cele ce urmează voi discuta doar condițiile interprofil și voi arăta că rezultatele de imposibilitate sunt favorizate de aceste condiții. 7.2. Funcționali de bunăstare socială Așa cum nota Sen în (1977a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru fiecare individ din mulțimea indivizilor) fiecare definită pe X. Pe scurt. FBLS sunt o clasă generală de funcții de bunăstare socială din care putem obține mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială prin introducerea unor diferite condiții de invarianță. Spre exemplu, funcția de bunăstare socială arrowiană este un funcțional de bunăstare socială, însă un funcțional de bunăstare socială este și utilitarianismul benthamian<footnote Atât utilitarianismul benthamian, cât și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
constantă sau previzibilă dorim ca sistemul sa-si mențină o stare de echilibru. Este aplicabil mai ales la sisteme complexe și de la sistemele cuplate, și folosește conceptele de feedback și transformări (mapări(trasări) de la intrare la ieșire, pentru a efectua invarianța dorita sau stabilitatea în rezultat.” 13. Humberto Maturana [29] „Eu am propus sintagma «arta și știința de înțelegere umană» pentru Cibernetica. De ce? Persoana care conduce nava, comandantul, acționează atât prin punerea în practică a know-how-ului cât și prin intuiție... Astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
J. Greimas, 1975: 31-32). Altfel spus, demersul semiotic vizează descrierea condițiilor de producere/înțelegere a sensului. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii: ele sînt unități de suprafață din a căror selecție, combinare se poate descoperi jocul semnificațiilor subiacente "invarianța în variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident studiul semnelor cu condiția de a depăși aceste semne și a vedea ce se petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte point
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
El a obținut empiric faptul că o reprezentare grafică a schimbărilor prețului pe piața bumbacului seamănă cu o altă reprezentare în care timpul era luat la un alt nivel de rezoluție. Atunci i-a venit ideea că o astfel de invarianță de scală poate fi esențială în caracterizarea multor fenomene complexe care se desfășoară în jurul nostru. După 20 de ani, el a concretizat această idee în geometria fractală, care a devenit, așa cum am arătat, o metodă esențială în multe domenii de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în planul structurii interne latente, cât și în cel al expresiei ei comportamentale externe. Pentru a se pune în evidență constantul la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
înălțime de către două persoane diferite. Există, evident, nenumărate alte condiții care sunt nesemnificative din punctul de vedere al validității regularității lui Galileo. Irelevanța acestor multe circumstanțe care ar putea juca un rol în fenomenul observat a fost numită, de asemenea, invarianță. Cu toate acestea, această invarianță are un caracter diferit de cel precedent, întrucât nu poate fi formulată ca un principiu general. Explorarea condițiilor care influențează și a celor care nu influențează un fenomen face parte din explorarea experimentală timpurie a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Există, evident, nenumărate alte condiții care sunt nesemnificative din punctul de vedere al validității regularității lui Galileo. Irelevanța acestor multe circumstanțe care ar putea juca un rol în fenomenul observat a fost numită, de asemenea, invarianță. Cu toate acestea, această invarianță are un caracter diferit de cel precedent, întrucât nu poate fi formulată ca un principiu general. Explorarea condițiilor care influențează și a celor care nu influențează un fenomen face parte din explorarea experimentală timpurie a unui domeniu. Îndemânarea și ingeniozitatea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
termenii conceptelor alese pentru manevrabilitatea lor, "legile naturii" fiind de o precizie aproape fantastică, dar într-un domeniu strict limitat. Propun să ne referim la observația pe care aceste exemple o ilustrează ca o lege empirică a epistemologiei. Împreună cu legile invarianței din teoriile fizice, constituie un fundament indispensabil al acestor teorii. Fără legile invarianței, teoriile fizice nu ar fi putut da niciun fundament faptului; dacă legea empirică a epistemologiei nu ar fi fost corectă, am fi fost lipsiți de încurajarea și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fantastică, dar într-un domeniu strict limitat. Propun să ne referim la observația pe care aceste exemple o ilustrează ca o lege empirică a epistemologiei. Împreună cu legile invarianței din teoriile fizice, constituie un fundament indispensabil al acestor teorii. Fără legile invarianței, teoriile fizice nu ar fi putut da niciun fundament faptului; dacă legea empirică a epistemologiei nu ar fi fost corectă, am fi fost lipsiți de încurajarea și sprijinul care sunt necesitățile emoționale fără de care "legile naturii" nu ar fi putut
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]