66 matches
-
recunoscuți de drept de către poporul român. D-aceea am amintit evreilor zilele trecute datoria, ce au; le-am indicat cum, după părerea noastră, ar putea și dânșii dovedi iubirea ce trebuie să aibă pentru națiunea română și pentru pământul ei. Invaziunea ebraică urmează. Autoritățile - cu toate măsurile luate și care i-au pus mari stavile - nu pot totuși a o opri cu desăvârșire. Într-adevăr, când granițele sunt atât de întinse și deschise, când vecinii vor să se scape de vagabonzi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a-nșela vigilența ș-a ajunge la scop. Daca evreii din țară n-ar închide ochii, dacă ei n-ar primi pe fugarii și pe goniții din alte părți, măsurile luate d-autorități ar fi d-ajuns pentru a opri invaziunea. Împlinirea acestei datorii, ce-n oricare țară este impusă prin inimă și prin interes fiecărui cetățean, avem dreptul să cerem și noi de la izraeliți. Mai este un rău. Nepăsarea, cetățenilor, a guvernelor din trecut și p-alocurea - mai cu osebire
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în trecut. Dar de ce, pe baza aceluiași sistem, acest ziar nu acordă atunci aceluiași partid conservator laude meritate și pentru ceea ce acel trecut a avut bun? Și se vede că acest trecut a avut și ceva bun, căci, cu toate invaziunile seculare ale leșilor, ungurilor, tătarilor, turcilor, rușilor, el a știut să păstreze o țară creștină și autonomă coborâtorilor săi, la început prin vitejia armelor și, când românia a fost sleită de sânge și de puteri, prin dibăcie diplomatică și înțelepciune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și periclita, iar nu întări și asigura. La toate aceste îndoieli s-ar pune un capăt dacă Austro-Ungaria și Germania ar lua, față cu România, o atitudine clară și precisă. N-are decât să se spună prințului Carol că o invaziune rusească nu va fi suferită pentru a doua oară; că nu se va permite Rusiei să răscoale iarăși pe slavii Peninsulei; cu un cuvânt, că integritatea României va fi apărată în orice caz - și lumea îndată va fi mai bogată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără s-aștepte recomandarea, îl recunoscu numaidecît: - Uite, zise, și bătrânul Balint, cu care am călărit atâta împreună în munți. - E mult de atuncea, împărate. - Douăzeci și patru de ani. [ 8 aprilie 1880] ALBANIA (Schiță istorică - Vechimea antagonismului între slavi și albaneji. - Invaziunea turcească și învingerea lui Ivan Cernoievici. - Cucerirea Muntenegrului de cătră Suleiman Pașa. - Chior Mehmed. - Familia Bușatlia. - Eroul albanez Cara Mahmud. - Bătălia de la Crușa. - Încercări franceze de cucerire. - Ridicarea și moartea lui Mustafa) "Gazeta generală" din Augsburg arată că antagonismul între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gazeta generală" din Augsburg arată că antagonismul între albaneji și slavi nu e atât de nou precum s-ar părea la prima vedere, ci că, din contra, se întemeiază pe o istorie de sute de ani. Antagonismul datează din timpul invaziunii turcești, din jumătatea a doua a secolului al XV[-lea], timp în care la noi domnea Ștefan cel Mare. Când Cernoievici, "Domn de Zeta", stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jug aspru la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie, de nevoie, turcii au căutat să renunțe la supunerea lor. Astfel, în chiar timpul invaziunii turcești, plaiurile albaneze dintre Drin și lacul Scutari au știut să-și câștige o neatrînare oarecare, pe care generalii osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a avut loc vreodată între muntenegreni și albanezi. De aci rămase câmpul liber pentru represalii de tot feliul. În timpul interregnului francez din Dalmația trupe franceze au încercat a intra în Albania, însă și albanejii creștini și cei moametani se opuseră invaziunii. Neamurile creștine nu voiau să se lepede de domnia turcească. Ei voiau să rămână albaneji. Slaba dominațiune turcească era, după instinctul lor politic, mai favorabilă tendințelor lor de neatârnare decât puternicul regim napoleonian. Urmașul lui Cara Mahmud, Ibrahim, nu intervenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luate cum grano salis. Tot astfel reduce d. Jung cuvintele lui Vopiscus la măsura de adevăr care li se cuvine. Strălucite prin argumentare sunt concluziile din analogia unor evenimente asemănătoare. Autorul citează Noricul, Raetia, ba tot Imperiul roman în vremea invaziunei popoarelor germanice și arată cum nicăiri popoarele nouă, venite asupra celor așezate, nu le-au nimicit pe acestea, ci le-au cucerit numai. În toate părțile autorul pășește în argumentare cu comparația critică, de aceea cartea sa e nu numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au adus în corabia lui Noe o ramură de măslin ca semn al retragerii apelor. "Curierul financiar" comunică asemenea o știre care aduce mult cu ramura biblică. El află din sorginte sigură că turcii, cu toate că sunt bine preparați a întîmpina invaziunea armatei rusești, se vor retrage, țiindu-se în defensivă, fără a da o bătălie decisivă, până în Constantinopole, unde Anglia, sub pretest de a apăra pe supușii engleji, va introduce flota sa și va opri intrarea rușilor, conform promisiunei țarului. Poarta atunci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
politică primește din Cattaro următoarea telegramă: După o luptă înverșunată de cincizecișicinci de ore în apropiare de Krstaț, muntenegrenii s-ar fi retras la Banjani. De ambele părți pierderile s-ar fi urcând la mai multe mii de oameni. În urma invaziunii districtului muntenegran Wasoievici de un detașament tare de turci, muntenegrenii s-ar fi retras și cuartierul general al principelui Nikita s-ar fi așezat la Ostrog. [3 iunie 1877] SERBIA ["POARTA A FOST INFORMATĂ... Poarta a fost informată în mod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
citatului redat de Brătianu insistau asupra pericolului la care se supunea România optând pentru o putere în defavoarea celeilalte, primul ministru răspundea printr-un nou citat aparținând lui Bismarck: „Noi suntem pentru pace și oricine va provoca războiul sau va face invaziune, vom fi inamicii lui“114. E greu de crezut că și după o asemenea intervenție mai existau mulți lideri politici cărora să nu le fie clară orientarea viitoare a României pe plan extern sau care să mai aibă dubii în privința
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decizii strategice la evenimentele declanșate de acțiunea lor, managerii trebuie să înțeleagă condițiile impuse de acest mediu 11 http://www.strategic.ro/marketing/marketing sportiv.html 27 și, mai ales, să privească în ansamblu, în sensul că extern înseamnă atât invaziune de la un nivel micro, cât și de la un nivel macro. Nivelul macro se face simțit la nivelul unui complex de fitness fie prin interacțiuni directe, fie prin interacțiuni indirecte, prin fiecare forță sau instituție care are un impact actual sau
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
arată “ În consencință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care, cel dintâi, va fi comis una dintre acțiunile următoare: 1) declarațiune de război unui alt stat; 2) invaziune prin forțele sale terestre, chiar fără declarație de război, a teritoriului unui alt stat; 3) atac prin forțele sale terestre, navale sau aeriene, chiar fără declarație de război, a teritoriului, navelor sau aeronavelor unui alt stat; 4) blocusul naval al
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ne spune chiar el, cu neoplatonicul Ierocle; ulterior, a ținut lecții de retorică, literatură, filosofie și drept la Gaza, dar și în alte localități din Palestina și Siria și poate și la Constantinopol. A murit puțin după 518. Prin 490 (invaziunea vandalilor din 484 e menționată ca un eveniment recent) a compus un dialog de tip platonic intitulat Teofrast, sau despre nemurirea sufletelor și învierea trupurilor. Interlocutori (acțiunea se desfășoară la Alexandria) sunt atenianul Teofrast, alexandrinul Egipt și sirianul Euxiteu. Egipt
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Armată”. Generalul Cristescu, comandantul Grupului Apărării Dunării, a susținut, deasemenea, cu entuziasm ideea evacuării recruților în Moldova transmițând M.St.M. următoarele: „...măsura de a evacua și strânge toate mijloacele mobile de războiu în regiunile cele mai puțin expuse unei invaziuni inamice este o necesitate dela care nu ne putem sustrage decât cu riscul de a ne lipsi de aceste resurse în folosul inamicului. Măsura trebuie dar aplicată cu toată urgența cerută de situație și întinzând-o cât mai mult asupra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vă temeți că un străin Îndată ce va intra În școalele noastre, are să amenințe societatea română?.... și ce nu s-a putut face atunci când atâtea popoare treceau pe acest pământ, ceea ce nu s-a putut face când turcii și tătarii făceau invaziune În țară, credeți ca un străin venit În școală, astăzi are să deznaționalizeze un popor despre care vorbiți cu mândrie. Ei! La mine mândria nu este În gura, este În inima. Eu sunt convins că putem deschide școlile străinilor și că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
statele ei prin manifestul de la 8 aprilie 1783. La 25 iunie următor, solul francez la Constantinopol, St. Priest, își termina raportul prin care anunța această anexare prin cuvintele: „... Proiectul împărătesei, de a anexa provinciile tătărești tinde văzând cu ochii la invaziunea ulterioară a împărăției otomane...” La 1783, războiul între Iosif al II-lea și Caterina a II-a de o parte, și turcii de alta, părea sigur; Cabinetul francez era încredințat că Rusia avea să ia pentru partea ei Moldova până la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lucruri care se petreceau atunci în acel regat, focar de intrigi, deși timpul, împrejurările și localitățile acelei epoci sunt foarte deosebite de ceea ce vedem aici... Iată acum cum însuși Mihai Sturdza judeca lucrurile într-o convorbire cu consulul francez: ... O invaziune rusească există de fapt în Principate. Domnul, atât acel al Moldovei, cât și acel al Țării Românești, nu mai este decât o unealtă servilă a influenței rusești. Nu are nici o putere; nu poate face nici bine, nici rău; i-ar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai complicat decât își amintește aici autorul Bucureștilor de altădată. III Germanismul amenință pe față țările Dunării. Presa va combate cu tărie orice încercare directă sau indirectă de colonizare a țării cu nemți. De asemenea va lupta cu energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a jidovimii, această adevărată antegardă a germanismului. Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente și luarea de noi și eficace măsuri în interesul ordinei publice și al moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
impozite se cere impozitul proporțional și pe venit și desființarea impozitelor indirecte. Programul recunoaște că armatele permanente sunt vătămătoare și ruinătoare, totuși cere ca armata să fie menținută, iar elementele teritoriale dezvoltate. Ajungând la partea economică, programul cere proteguirea contra invaziunilor și încălcărilor economice străine, care au ajuns în unele părți ale țării a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Vichy și nu vine decât la 15 septembrie...“; avea și un post-scriptum: „Nu uitați Englitera și Italia“. În a doua scrisoare, lecțiunea penultimului alineat era deosebită: „Cu presa am început lucrările“ și nu: „În guvern am început lucrările“. armele invaziunii rusești. Dar ce putea face România cu mica ei oștire de 40 000 oameni? Pe de altă parte, Turcia, cunoscând pericolul, se adresează guvernului român întrebându-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
manifest: „[București, 12 aprilie 1877] [Consiliul Miniștrilor] În dimineața de 11 aprilie, guvernul a primit de la marele vizir al Imperiului otoman invitațiunea ca să se înțeleagă cu comandantul armatelor turcești de la Dunăre, Excelența-sa Abdul-Kerim-pașa, spre a apăra teritoriul român de invaziunea armatelor imperiale ruse care se arată a fi iminentă. În cursul aceleiași zile și în dimineața de astăzi, prefecții limitrofi cu Basarabia rusească au încunoștiințat pe guvern că armata imperială rusă a început a-și opera intrarea în România prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]