130 matches
-
găsește ocazie a da lămuriri în privirea stării de lucruri din Dobrogea. Se înțelege că, îndată ce e-n stare a da lămuriri asigurătoare, trebuie neapărat să-nceapă prin a ponegri intențiile acelora cari au semnalat neorânduieli și a le numi invențiuni cu care se speculă asupra situațiunii ce-ar fi avînd-o trupele și autoritățile noastre dincolo de Dunăre. Noi, cari am urmărit toate știrile acestea, fie în presa pământeană, fie-n cea străină, n-am putut descoperi nicăieri o asemenea speculă cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceea de a-și număra amicii din Cameră și din Senat; ocupațiune în care nu prea sânt jenați nici de regulele adevărului, nici de considerațiuni de onestitate politică. Înainte-mergătorul acestor numărători pe răboj e, ca-n toate afacerile de pură invențiune, ziarul "Romînul". {EminescuOpX 235} Temele de aritmetică vulgară și de "uite popa, nu e popa", practicate cu atâta succes la Dâmbovița și-n alte locuri și așternute cu aceeași virtuozitate în revistele de acuma a foilor radicale, culminează apoi, după cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cele făcute acum în perfectă legalitate. Răspunsul d-lui general Florescu la acestea au fost scurt dar foarte cuprinzător. Au avut loc în alegeri ilegalitățile cele mai monstruoase, cele mai culpabile ingerințe. Cât despre alegerile cu bâta, ele sânt o invențiune a liberalilor, îndeosebi a unui om foarte aproape de guvern (P. Grădișteanu). Cine nu-și aduce aminte de barba și de perii smulși ai bătrânului prinț Constantin Ghica cu ocazia mișcărilor electorale roșii? Liniștea materială, ordinea care a domnit în alegeri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a-i zdrobi, o amenință cu soarta chedivului de Egipet, cu invaziunea străină, cu împărțirea, cu dezmembrarea, daca... nu se va da de bunăvoie în stăpânirea evreilor. "Spuneți neadevărul" li s-a zis în Parlament și în ziare, pericolele sânt invențiuni de ale voastre și de ale Alianței izraelite; ele sânt mijloacele voastre de presiune asupra conștiinței și bunului-simț al țării. Atunci au început a se zvârcoli idra și a căuta scăpare într-un ministeriu de fuziune. În acest ministeriu au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Colegiile orașelor. D. general Florescu, Discursul tronului. Ferit de îndoieli. Să se ferească de-a pune ceva care ar da loc la controverse. Mesagiu. Cea mai perfecta legalitate. Au urmat exemple de culpabile ingerințe. Ilegalitățile cele mai monstruoase. Retevei, bâtă invențiune liberală. Prințul Constantin Ghica. A fost ordine pentru că acei cari fac dezordine nu erau la putere. Nu V-am acuzat, V-am deplâns. Eram să mor și nu știam că partidul conservator e susceptibil de-a turbura apa. De ce m-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și lucrată cu preciziune de făurar”, E. Lovinescu îi semnala desuetudinea și opina că „orice vers al poetului respiră o mare și onestă conștiință profesională, o inspirație de calitate intelectuală desfășurată în ample volute impecabile, cărora le lipsește doar elementul invențiunii”. F. Aderca remarca, și el, caracterul tardiv al cărții - care, după părerea lui, ar fi putut străluci dacă ar fi apărut „cel mai târziu în 1915” - și afirma că această culegere de versuri rămâne totuși interesantă, fiindcă „este o icoană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Provizoriu, neprovizoriu - rezultatele se văd. Cine va păgubi e se 'nțelege patria, pururea patria. Mai relevăm încă un zgomot ce circulează. Există în secolul nostru o manieră ciudată de-a da socoteli. Înainte se dădeau în țifre, azi în locul acestei invențiuni a lui Pitagora, cam învechite și rele ca toate lucrurile retrograde se întrebuințează o invenție mai modernă și mai expeditivă: chibriturile. Se zice, deși o notăm sub toată rezerva, că și în cestiunea acestor 83000 franci socotelile s-ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se vor mai găsi condițiuni așa de favorabile ca aceea care a întrunit majoritatea existentă mai vârtos chemată a rezolva o cestiune atât de arzătoare ca aceea a naturalizării izraeliților, impusă de Congresul de la Berlin. Nu întotdeauna, chiar cu fericita invențiune a influenții electorale, se obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și nepăsarea lor în ceea ce privește viitorul acestei sărmane țări. Să ne fie permis să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
convorbire cu d. C. A. Rosetti, care e, ad interim, și ministru de esterne și prezident de Consiliu. D-sa a dat corespondentului asigurarea pozitivă că toate știrile gazetelor din străinătate despre agitațiuni române în Transilvania, Banat ori Bulgaria sunt invențiuni pe cari nu le cred nici cei ce le răspândesc. România nu poate urmări altă politică decât de-a se consolida înlăuntru și de a-și întrema finanțele, căutând a mănține cele mai bune relații cu vecinii. [14 august 1881
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ingrată, că oamenii nu recunosc nicicând meritul adevărat, ba asemenea aserțiuni culminează până și în inexactități de fapt, precum că Hristos ar fi fost răstignit, că Galilei era să fie pus pe foc. ș. a. m. d. Toate acestea sânt pure invențiuni. Martiriul și lupta pentru principii sânt meserii tot atât de lucrative ca oricare alta și, daca cineva câștigă cu tăbăcăria mii de galbeni, de ce n-ar câștiga și prin meșteșugul de-a fi fost totdeuna cu națiunea și în contra reacțiunii? Astfel în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-un mod mai egal cu concurenții lor străini. Desigur că în acel institut elevii vor putea dobândi o instrucțiune teoretică și practică pe care astăzi nu o pot căpăta în țară. Ei se vor putea familiariza acolo cu nouăle invențiuni și unelte necesarie la meseriile lor și cari astăzi chiar dacă le-ar cunoaște și le-ar poseda, le sânt cu totul inutile din cauza unei insuficiente esperiențe în modul utilizării lor. Prin alipirea unui muzeu industrial la acel institut comitetul delegaților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și noi mărturisim cu mâna pe conștiință că prințul în adevăr nici telefonul, nici lumina electrică n-au inventat-o și temperamentul nostru nici nu ne îngăduie să așteptăm asemenea lucruri de la domnia sa. Regret - zise prințul - că n-am talentul invențiunii, căci aș inventa și eu un instrument prin care să fac a străbate glasul poporului în inima acelor oameni cari mă atacă; să auză și ei acel glas al poporului care geme din cauza luptelor noastre; să auză acel glas care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale sale proprii, e o dovadă mai mult ca aspra necesitate plutește asupra tuturor și determină voința colectivităților, pe când gândiri individuale, chiar adevărate fiind, sânt ca spuma aruncată pe valurile realității, fără putere de-a-i schimba mersul. [ 28 octombrie 1880] ["INVENȚIUNEA TIPARULUI... "] Invențiunea tiparului are și ea neajunsurile ei, ca toate în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin sute de coli tipărite, a dovedit că nu știe nimic, începe a trece de mare scriitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proprii, e o dovadă mai mult ca aspra necesitate plutește asupra tuturor și determină voința colectivităților, pe când gândiri individuale, chiar adevărate fiind, sânt ca spuma aruncată pe valurile realității, fără putere de-a-i schimba mersul. [ 28 octombrie 1880] ["INVENȚIUNEA TIPARULUI... "] Invențiunea tiparului are și ea neajunsurile ei, ca toate în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin sute de coli tipărite, a dovedit că nu știe nimic, începe a trece de mare scriitor, ba e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și a gramaticii istorice sînt același lucru, așa cum se vede din citatele menționate în paragraful anterior. XXIII. Compozițiile Compozițiile vizează în opinia lui Papadopol, atingerea mai multe scopuri: „pur formale” - „ortografie, punctuație, revedere gramaticală, limbă, stil, exprimare scrisă”; „concepționale” „compoziție, invențiune, idei, sentimente, plan” și „de natură personal-sufletească: dezvoltarea spiritului de observație, a puterii de analiză, de sinteză, asociațiunea”.(Papadopol, 1925: 122-123). Compozițiile sînt clasificate în a. compozițiuni cu stil prozaic” b. compozițiuni cu stil poetic c. compozițiuni cu stil retoric
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice: i. „ alegerea subiectului ii. meditațiunea iii. invențiunea iv. bibliografia v. dispozițiunea (schiță) care va cuprinde: a. introducerea propriu-zisă b. diviziunea c. subiectul care va constitui introducerea și va ocupa 1/8 din întinderea lucrării, apoi d. tratarea e. rezumatul f. concluziunea ultimele două constituind încheierea, care va
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a nu știrbi sau influența originalitatea de creație a elevului.” (Fl. Ilioasa, 1939: 49). Discutând despre compunerile la cursul superior, Fl. Ilioasa iterază la rândul său „noțiunile teoretice ale stilului oratori”, prezentate într-o formă ușor diferită față de Papadopol: „subiectul, invențiune, (adunarea) materialului, planul (dispozițiune) și elocuțiunea (stilul).” (Fl. Ilioasa, 1939: 53). sînt făcute și precizări privind aplicarea particulară a acestora la analiza literară a unei opere, la discutarea curentele literare etc. XXIV. Metodele studierii limbii materne în ceea ce privește predarea literaturii este
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
concret, a analiza un subiect înseamnă a înțelege bine ceea ce solicită felul în care el este formulat. Datorită unei superficiale înțelegeri a subiectului, procesul de elaborare a unei compoziții poate să alunece pe "piste greșite ". 2. Documentarea și căutarea ideilor (invențiunea) 2.1. Documentarea constă în căutarea faptelor, a exemplelor absolut indispensabile pentru a răspunde la solicitările subiectului. Aceasta se real izează prin consultarea mai mul tor s urse: texte (științifice , beletristice), manuale, lucrări de critică (literară, științifică), dicționare, experiența personală
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Principalele probleme metodice cu privire la compunerile libere apar în legătură cu pregătirea prealabilă, atât informațională, cât și tehnică a elevilor. 1 .Pregătirea informațională este o acțiune complexă ce nu se confundă cu pregătirea obișnuită, care precede de obicei elaborarea unei compuneri în clasă. Invențiunea (pregătirea informațională) se referă la toate acțiunile care oferă elevilor surse de inspirație pentru elaborarea compunerii. Pe parcursul acestei etape, învățătorul trebuie să stimuleze continuu atitudinea conștientă a elevilor, să-i învețe să vorbească, să sesizeze ceea ce este esențial, să-i
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
observații, caietele de vocabular. Reușita redactării unei compuneri libere poate fi precedată de realizarea unor compuneri libere colective sau semicolective. Relatarea ideilor, a faptelor, a informațiilor pe care le au elevii este însă și în acest caz individuală. Ca urmare, invențiunea nu este colectivă, iar planul de idei trebuie întocmit tot individual. Se comentează apoi două-trei planuri și se scoate în evidență originalitatea părerilor elevilor. Este bine ca pentru aceeași idee să se caute formulări diferite, fiecare elev să fie stimulat
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compoziții poate fi realizat schematic În felul următor: / a) Introducere Părțile unei < b) Tratare (cuprins) compoziții \ c) Încheiere (concluzii) 80 b) Schema care vizualizează procesul elaborării unei compoziții: / a) Alegerea subiectului I b) Analiza subiectului Etapele elaborării I c) Documentarea (invențiunea) < unei compoziții | d) Întocmirea planului I (dispozițiunea) I e) Redactarea sau compunerea \ orală (elocuțiunea) 6) Modelele (textele-model) reprezintă compoziții de diferite tipuri și Își găsesc locul fie Înainte ca elevii să treacă la redactarea unei compuneri, fie după elaborare, În
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
un jurnal trimis la redacție de o femeie bolnavă psihic, care apoi se sinucide - generează tot o carte alcătuită binar: „istoria” femeii, Maria Popescu, e relatată, prin reconstituire, de narator; această parte depășește stadiul de „reportaj”, având toate atributele literaturii: invențiune romanescă, selecție de fapte, transformarea unei biografii mizere într-un portret moral susținut cu elementele artei scrisului. Personajul e credibil, dar contradictoriu: Maria Popescu are vocația sacrificiului, e exponenta unei etici inflexibile, atitudine care o îndepărtează de semeni, dar nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
față de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
față de stadiul cunoscut până atunci. 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de a fi precedată și Însoțită de fenomene afective, mai mult sau mai puțin vii, Încât sentimentul e una din condițiile ordinare ale ideii creatoare. Prin noul pe care-l aduce inventatorul, el pare un neadaptat la condițiile sociale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]