134 matches
-
București, 1945, p. 39) Aici, poetul atinge, într-adevăr, limitele stilizării. Capeți impresia, elevat artistică, a unei existențe simplificată și reprezentată. E interesant să ne dăm seama prin ce anume evită Moréas academismul care-l pândește. Prin invențiune. Dar o invențiune cu grijă tăinuită, o foarte lină atingere de daltă destinată să pună în vibrare suprafețe, și care se refuză privirii profane. De exemplu, în strofa citată, invențiunea rezidă în întregime în cuvântul "attrayante" și în locul pe care-l ocupă. Astfel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prin ce anume evită Moréas academismul care-l pândește. Prin invențiune. Dar o invențiune cu grijă tăinuită, o foarte lină atingere de daltă destinată să pună în vibrare suprafețe, și care se refuză privirii profane. De exemplu, în strofa citată, invențiunea rezidă în întregime în cuvântul "attrayante" și în locul pe care-l ocupă. Astfel încît, acest cuvânt își depășește conținutul obișnuit și ajunge să denumească o anume calitate de lună: amicală și magnetică. Încă un exemplu de invențiune inefabilă. Îl întîlnim
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în strofa citată, invențiunea rezidă în întregime în cuvântul "attrayante" și în locul pe care-l ocupă. Astfel încît, acest cuvânt își depășește conținutul obișnuit și ajunge să denumească o anume calitate de lună: amicală și magnetică. Încă un exemplu de invențiune inefabilă. Îl întîlnim în stanța celebră: "Tovarăș cu eterul, fum plin de nepăsare Ce mult ne-asemuim! De-o clipă-ți este viața, o clipă-a mea mai are. Dar tot din foc ieșim." (tr. Al. Ciorănescu, Jean Moréas, Stanțe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai mare teoretician al funcțiilor, decât algebrist, dacă e posibil) se petrec în anii săi cei mai posomorîți: 1830-1832, între două popasuri prin închisori, când lua parte la mișcările de stradă ale Parisului. Ceea ce dovedește că durata în care nasc invențiunile de geniu are propriile ei cadențe, prin nimic asemănător cu bătăile încete ale timpului obicinuit. Să spunem deci, că după câteva rânduri înfrigurate cu care Galois, în ajunul duelului, termină scrisoarea - testament - către Auguste Chevalier, Galois depășește, în acești ultimi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu, Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. ... ... ... III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. ... 2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și lirico-dramatice. Caracteristicile și analiza acestora; exemplificări. ... ... IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. ... 2. Elemente de structură a muzicii populare românești
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Jarda, Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. ... ... II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. ... 2. Forme polifonice: motetul, madrigalul. Caracteristici, exemplificări (lucrări și compozitori); ... 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și lirico-dramatice. Caracteristicile și analiza acestora. Exemplificări (lucrări și compozitori); ... 4. Genul miniatural și diversitatea lui
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Jarda, Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. ... ... ... III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. ... 2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera în creația contemporană românească și universală. Caracteristicile și analiza acestora ; exemple. ... ... IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. ... 2. Elemente
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Jarda, Cornel Țăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. ... ... ... II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. ... 2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera în creația contemporană românească și universală, caracteristicile și analiza acestora. ... ... III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare,curriculum
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ingrată, că oamenii nu recunosc nicicând meritul adevărat, ba asemenea aserțiuni culminează până și în inexactități de fapt, precum că Hristos ar fi fost răstignit, că Galilei era să fie pus pe foc. ș. a. m. d. Toate acestea sânt pure invențiuni. Martiriul și lupta pentru principii sânt meserii tot atât de lucrative ca oricare alta și, daca cineva câștigă cu tăbăcăria mii de galbeni, de ce n-ar câștiga și prin meșteșugul de-a fi fost totdeuna cu națiunea și în contra reacțiunii? Astfel în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
într-un mod mai egal cu concurenții lor străini. Desigur că în acel institut elevii vor putea dobândi o instrucțiune teoretică și practică pe care astăzi nu o pot căpăta în țară. Ei se vor putea familiariza acolo cu nouăle invențiuni și unelte necesarie la meseriile lor și cari astăzi chiar dacă le-ar cunoaște și le-ar poseda, le sânt cu totul inutile din cauza unei insuficiente esperiențe în modul utilizării lor. Prin alipirea unui muzeu industrial la acel institut comitetul delegaților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și noi mărturisim cu mâna pe conștiință că prințul în adevăr nici telefonul, nici lumina electrică n-au inventat-o și temperamentul nostru nici nu ne îngăduie să așteptăm asemenea lucruri de la domnia sa. Regret - zise prințul - că n-am talentul invențiunii, căci aș inventa și eu un instrument prin care să fac a străbate glasul poporului în inima acelor oameni cari mă atacă; să auză și ei acel glas al poporului care geme din cauza luptelor noastre; să auză acel glas care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale sale proprii, e o dovadă mai mult ca aspra necesitate plutește asupra tuturor și determină voința colectivităților, pe când gândiri individuale, chiar adevărate fiind, sânt ca spuma aruncată pe valurile realității, fără putere de-a-i schimba mersul. [ 28 octombrie 1880] ["INVENȚIUNEA TIPARULUI... "] Invențiunea tiparului are și ea neajunsurile ei, ca toate în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin sute de coli tipărite, a dovedit că nu știe nimic, începe a trece de mare scriitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
proprii, e o dovadă mai mult ca aspra necesitate plutește asupra tuturor și determină voința colectivităților, pe când gândiri individuale, chiar adevărate fiind, sânt ca spuma aruncată pe valurile realității, fără putere de-a-i schimba mersul. [ 28 octombrie 1880] ["INVENȚIUNEA TIPARULUI... "] Invențiunea tiparului are și ea neajunsurile ei, ca toate în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin sute de coli tipărite, a dovedit că nu știe nimic, începe a trece de mare scriitor, ba e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căutat să dea expunerii limpezime și a preferat să integreze explicația tehnică într-o narațiune - Romanul cerului (1912), Povestea științei (1916) - sau într-o biografie - Giordano Bruno (1911), Newton și atracția universală (1911), Viața anecdotică a învățaților iluștri, Viața și invențiunile lui Edison (1915), Eroii științei (1916) etc. Depășite, firesc, ca informație, aceste lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
emană din intervențiile lui în materie de literatură. Cu toată tenta lor paternală, opiniile sunt intolerante în fond. Aderând, pe urmele lui T. Maiorescu, la principiul artei pentru artă, scriitorul se dovedește un tradiționalist, speriat de excese și mefient față de „invențiuni”. Și în recenzii el își dezvăluie felul de a gândi literatura. Exercițiul critic, la B., este o cale dibuitoare spre sine. Versurile lui sunt nesemnificative, palide rimări pe tema incongruenței dintre „realitatea vieții” și „visul tinereții” - temă centrală și în
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
fi dezmințit prin ea. Farmecul de a întinde cunoștințele sale e atât de mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
științei un mod de-a privi adecuat și o treaptă generală de inteligență. Se poate spune cum că un semn caracteristic, proba, ca să zic așa, a culturei, este că ea e în stare de-a urmări progresul consecutiv al științelor, invențiunilor, aflărilor, clarificărilor și de-a urma dezvoltarea principiilor. Această facultate a priceperei celor nouă sau înaintate (facultate de apercepțiune ) nu presupune pe atât o știință complectă pe cât o înțelegere exactă a stărilor precedente a științei. Cultura include va să zică în sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
averi și le-ntrebuințează la producerea altor averi, nouă, cum, prin convenție reciprocă, declară averea sfântă, cum face legi pentru a împiedica pe indivizi de-a-și apropria averea altora cu sila sau prin viclenie, cum introduce fel de fel de invențiuni pentru a spori productivitatea muncii sale, cum, prin bună-învoială și în măsura concurenței, stabilește repartiția produsului și cum întrebuințează oarecari surogate pentru a înlesni repartiția. Toate punerile aceste la cale, deși multe din ele derivă din alte sorginți, economia politică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al fiecăruia trebuie să existe poluri, idei dominante împrejurul axei cărora să se opereze mișcarea celorlalte gândiri. Aceste idei sunt vertebrele caracterului individual și, când ele aparțin unui popor întreg, ele constituie caracterul național. Însă aceste idei dominante nu sunt invențiuni a priori, nu sunt culese de prin gazete franțuzești și parastisite ca marfă nouă pe malurile Dâmboviței. Ele cată să răsară din elemente statornice ca și dânsele, din natura pământului de sub picioare, a cerului de deasupra, a statornicilor datini și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trăiesc cu absența acestor legi. Fiindcă toate lucrurile merg în lumea asta crescendo, ne vom pomeni într-una din zile că unul dintre patrioți descoperă tabla pitagoreică ca un lucru cu totul nou și că alt onorabil cere patent de invențiune pentru descoperirea, asemenea nouă, că de la Galați la București sunt exact atâția chilometri cât și de la București la Galați și că zero e egal cu zero. La multe descoperiri de soiul acesta ne putem aștepta din partea unor bărbați atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînul" părea a se feri de-a mai rosti chiar numele Transilvaniei. Această dezinteresare deplină forma un contrast cu restul presei române. Nu e vorba de România irredenta, care nu există decât în imaginația maghiarilor, nu de "Daco - românia ", o invențiune austro - rusească, făcută pentru a fi opusă de-o putere celeilalte, ci de-un adevăr, de-o realitate etnologică. Deși munții despart poporul românesc în bucăți, deși acești munți, care le-a păstrat naționalitatea în evul mediu, constituie azi o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie sub titlu de recompense patriotice atât de gustate odinioară, fie prin mijlocul diurnelor, misiilor în străinătate cari se cifrează la mii de lei, cumulului funcțiunilor practicat pe o scară întinsă, răscumpărărilor de lucrări problematice sau imaginare și atâtea alte invențiuni maestre datorite acestor lacomi patrioți. De altă parte, favoarea și nepotismul au luat niște proporțiuni necunoscute până și în cele mai nefaste timpuri ale Regulamentului. Pretutindeni administrațiunile publice sunt împănate de neamurile puternicilor zilei până la a zecea spiță. N-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin școala ce conservatorii ar fi dat-o țării". Deși lucrul e în sine destul de absurd pentru a-i da o mai mare importanță decum i se cuvine, dar, de vreme ce adversarii de rea credință se servesc până și de asemenea invențiuni în manoperele lor electorale, vom spune numai că, abstracție făcând de demnitățile publice pe cari le-au ocupat în țară membrii ei, familia Lahovari însăși e, prin alianță și moștenire, urmașă familiei Socoteanu de peste Olt. Când, în urma victoriilor principelui Eugeniu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a o pune pe capul regilor sau a conducătorilor noștri". (Ne mirăm de enorma îndrăzneală a d-nilor de la "Pester Lloyd" de-a cita anume o foaie care n-a existat niciodată în România, și foaia și citația par a fi invențiuni gratuite. Nota red. T. ) Oare acest program nu este identic cu cel proclamat de d. Grădișteanu în fața Regelui? Se 'nțelege; c-o deosebire caracteristică: Basarabia, această a patra dintre mărgăritarele ce lipsesc Coroanei române, senatorul anexioman n-a pomenit-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]