221 matches
-
cnezatelor lui Ioan și Farcaș erau importante de vreme ce regele își rezerva jumătate din ele, în timp ce cavalerilor ioaniți le rămânea cealaltă jumătate din venituri, foloase și slujbe (cu excepția veniturilor bisericilor care rămâneau episcopilor și arhiepiscopilor). La acestea se adăugau, pe seama cavalerilor ioaniți, veniturile morilor (exclusiv cele din voievodatul lui Litovoi), precum și veniturile obținute de la clădirile și semănăturile ce le-ar fi făcut în cuprinsul Țării Severinului pe cheltuiala lor, cavalerii ioniți, precum veniturile de la pășunile pentru vitele și oile lor și ale
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
și foloase. După cum se vede, nominal, cavalerii erau înzestrați cu venituri deosebite în măsură să permită susținerea efortului militar, politic și administrativ ce se impunea în cazul acestei formațiuni de graniță. În plus diploma stabilea ca românii să ajute pe ioaniți cu mijloacele lor ostășești (cum apparatu suo bellico) în vederea apărării Banatului de Severin, urmând ca și aceștia să întoarcă românilor ajutorul militar, la nevoie 18. Într-un pasaj semnificativ din diplomă ni se explică de fapt rațiunea chemării cavalerilor ioaniți
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
ioaniți cu mijloacele lor ostășești (cum apparatu suo bellico) în vederea apărării Banatului de Severin, urmând ca și aceștia să întoarcă românilor ajutorul militar, la nevoie 18. Într-un pasaj semnificativ din diplomă ni se explică de fapt rațiunea chemării cavalerilor ioaniți în Țara Severinului - Țara Românească ce dispunea cu mult înainte de venirea acestora de forțe militare proprii. Este vorba de zidirea și paza cetăților, specificându-se clar că atât regele cât și ioaniții vor suporta cheltuiala pentru paza cetăților și întăriturilor
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
ni se explică de fapt rațiunea chemării cavalerilor ioaniți în Țara Severinului - Țara Românească ce dispunea cu mult înainte de venirea acestora de forțe militare proprii. Este vorba de zidirea și paza cetăților, specificându-se clar că atât regele cât și ioaniții vor suporta cheltuiala pentru paza cetăților și întăriturilor, care până atunci aproape că lipseau din zonă. Diploma stabilea totodată, în mod expres obligația cavalerilor ioaniți de a ridica armele împotriva tuturor „păgânilor”, de orice neam, precum și împotriva bulgarilor și a
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Este vorba de zidirea și paza cetăților, specificându-se clar că atât regele cât și ioaniții vor suporta cheltuiala pentru paza cetăților și întăriturilor, care până atunci aproape că lipseau din zonă. Diploma stabilea totodată, în mod expres obligația cavalerilor ioaniți de a ridica armele împotriva tuturor „păgânilor”, de orice neam, precum și împotriva bulgarilor și a altor „schismatici” care ar fi încercat să năvălească prin această parte 19. De asemenea, pentru a le întări autoritatea și a le pune la îndemână
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
-se doar în cazul în care era vorba de „vreo osândă într-o pricină de vărsare de sânge împotriva mai marilor țării (maiores terrae) și ei se vor simți nedreptățiți să poată face apel la rege.” 20În ansamblu Diploma cavalerilor Ioaniți, reconfirmată în 1251 și însăși chemarea acestora la Severin demonstrează importanța deosebită a Țării Severinului, atât din punct de vedere militar cât și politic, precum și dificultatea în care se afla regatul maghiar la granița sudică, unde alături de pericolul bulgar mai
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
sudică, unde alături de pericolul bulgar mai vechi și tătar (mai nou) se ridicau formațiunile politice românești de la vest și est de olt cu veleitățile lor de independență și unificare statală. De aceea s-a socotit necesară aducerea aici a cavalerilor ioaniți, cunoscuți pentru priceperea lor în construirea cetăților, care edifică pe lângă cetăți mai mici în cuprinsul Banatului de Severin (Orșova, Mehadia etc.) și puternica cetate a Severinului, care va dăinui aproape trei veacuri constituind astfel un adevărat factor de stabilitate politico-militară
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
din forme și din paste pentru întrebuințări speciale și mai puțină ceramică smălțuită și ornamentală, pe lângă unele obiecte de metal”25. Concepută ca un avanpost întărit împotriva atacurilor popoarelor răsăritene, cetatea Severinului s-a bucurat încă de la fondarea de către Cavalerii Ioaniți de o atenție specială din partea tuturor factorilor politici și militari care urmăreau controlul zonei Porțile de Fier și a drumului strategic, pe Dunăre, spre centrul Europei. De aceea și înfruntările politico-militare din jurul său și din întreg Banatul Severinului (chiar din
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
o constituie faptul că nici nu se uscase bine mortarul zidurilor cetății și în 1260, bulgarii, profitând de faptul că regele Ungariei era ocupat cu războiul din Bohemia atacă și pustiesc Banatul de Severin, punând capăt prezenței aici a Cavalerilor Ioaniți. Unii istorici au presupus chiar că, în lipsa ajutorului regal și chiar a unui ban de Severin, poate având împotrivă și populația românească autohtonă-ortodoxă, în cursul invaziei bulgare, Cavalerii Ioaniți să fi pierit în mare parte 26. Plângându-se că mai
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
și pustiesc Banatul de Severin, punând capăt prezenței aici a Cavalerilor Ioaniți. Unii istorici au presupus chiar că, în lipsa ajutorului regal și chiar a unui ban de Severin, poate având împotrivă și populația românească autohtonă-ortodoxă, în cursul invaziei bulgare, Cavalerii Ioaniți să fi pierit în mare parte 26. Plângându-se că mai mulți baroni, cu stăruință chemați n-au vrut să ia asupră-și apărarea Banatului - regele maghiar arată într-o scrisoare că în sfârșit comitele Laurențiu, „primește demnitatea de Ban
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
12Ibidem, p. 23. 13Ibidem. 15Documente privind istoria României, B. Țara Românească, sec. XIII, XIV, XV (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1952, p. 1-5. 16Ibidem, p. 2. 17Ibidem. În privința carectorului feudal al acestui document vezi și studiul dr. Constantin Serban, Diploma Cavalerilor Ioaniți și conținutul ei de contract vasalic, în “Porțile de Fier”. Revistă de istorie și cultură, an I, nr. 4/1996, p. 2-4. 18Șt. Ștefănescu, op. cit., p. 22-23. 19Ibidem. 20D.I.R., XIII, XIV, XV, p. 2. 21M. Davidescu, op. cit., p. 9-10
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_tara_si_c_varvara_magdalena_maneanu_1372146880.html [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EUGEN DORCESCU, IOANITUL Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Ioanitul Mirelei-Ioana Bătrânul Cavaler se-ntoarce-acasă, Frumos și pur, la fel ca la-nceput. Nici urmă n-a rămas din lănci și scut. Din
EUGEN DORCESCU, IOANITUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1489952798.html [Corola-blog/BlogPost/373440_a_374769]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EUGEN DORCESCU, IOANITUL Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Ioanitul Mirelei-Ioana Bătrânul Cavaler se-ntoarce-acasă, Frumos și pur, la fel ca la-nceput. Nici urmă n-a rămas din lănci și scut. Din strigătul de luptă - o grimasă. Luna de jar și soarele de fier, Ritmând, îi luminează Infinitul. Mustesc de
EUGEN DORCESCU, IOANITUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1489952798.html [Corola-blog/BlogPost/373440_a_374769]
-
dintre pământ și cer. Așa se pierde el, spre Împăratul Pe care-o viață-ntreagă l-a slujit: Frumos și pur. Și mult prea fericit. O rană-i taie inima, de-a latul. 18 martie 2017 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Ioanitul / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EUGEN DORCESCU, IOANITUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1489952798.html [Corola-blog/BlogPost/373440_a_374769]
-
apărare a credinței nu sunt intoleranța, violențele, torturile și jertfele în oameni arși pe rug, ci dimpotrivă, toleranța, răbdarea și convingerea disidenților prin argumente imbatabile. Alte exemple de intoleranță asociată cu violența ne sunt oferite de ordinele călugărești (templieri, teutoni, ioaniți etc.), de conflictele și războaiele religioase dintre catolicii și protestanții francezi, respectiv de așa numitul război de 30 de ani, precum și de agresiunile supranumite „războaie sfinte”: cruciadele, encomienda - războiul nimicitor purtat de spanioli împotriva amerindienilor precolumbieni, și, desigur, jihadul - războiul
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
care și-a ținut cuvântul și le-a finanțat în continuare proiectele. Așa că Alin s-a văzut nevoit să se descurce ca și înainte, cu sprijinul mai puțin consistent, dar mai stabil, pe care l-a primit întotdeauna din partea Ordinului Ioaniților și a mai multor organizații din străinătate. Când am fost în august la Tășuleasa, la sfârșitul periplului meu prin Carpați, voluntarii tocmai terminaseră un proiect fascinant, o pădure pedagogică la care au lucrat mai bine de doi ani. La prima
Oameni de toată isprava by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82464_a_83789]
-
cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
domnească, "oastea cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. Conținuturi ● Transilvania de la voievodat la principat Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea ● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți SEMESTRUL AL II-LEA 4. Constituirea României moderne Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat, - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. 4. Țările Române st statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă, 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a principilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
cea mare"; - adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; - instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
spre deosebire de Muntenia, nu a făcut parte din Cumania, influența acestora fiind minimă în această regiune. Banatul de Severin a fost înființat în anii 1230 ca teritoriu al Ungariei, primul ban, Luca, fiind pentru prima dată menționat în 1233. "Diploma cavalerilor ioaniți" din 1247 este un act de danie al regelui Béla al IV-lea al Ungariei către Cavalerii Ioaniți, oferindu-le „țara Severinului” și „toată Cumania”. Cavalerii își asumau responsabilitatea să apere granițele acestor regiuni și să asigure extinderea maghiarilor în
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
a fost înființat în anii 1230 ca teritoriu al Ungariei, primul ban, Luca, fiind pentru prima dată menționat în 1233. "Diploma cavalerilor ioaniți" din 1247 este un act de danie al regelui Béla al IV-lea al Ungariei către Cavalerii Ioaniți, oferindu-le „țara Severinului” și „toată Cumania”. Cavalerii își asumau responsabilitatea să apere granițele acestor regiuni și să asigure extinderea maghiarilor în ținuturile dintre Dunăre și Carpați. Diploma atestă primele formațiuni prestatale românești la sud de lanțul muntos carpatic. Voievodatul
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
trăiască și după retragerea autorităților și a armatei române ,o dovadă fiind mormintele din secolul IV descoperite în satul Băbeni . Odată cu organizarea primelor voievodate și cnezate zona comunei Diculești a intrat în componență cnezatului lui Ioan ,menționat în „Diplomă Cavalerilor Ioaniți” în anul 1247. Toponimia Diculești apare menționată în mai multe documente începând cu secolulul al XVII. Este de semnalat faptul că denumirea localității a fost păstrată până astăzi. Astfel, în 1625 prin hrisovul dat de Alexandru Coconul, Zaharia Logofătul din
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]