62 matches
-
tineri ucenici, câștigând prietenia multor căpetenii din alte ținuturi și să-și căsătorească fiicele cu alți războinici de vază. Invazia doriană a declanșat ample mutații demografice în ansamblu lumii grecești. Vechile populații grecești, sosite pe pământ grecesc în Heladicul mijlociu , ionienii,eolienii, ahei au fost alungați de pe pământurile pe care le ocupau și s-au văzut siliți să-și caute noi ținuturi. Peloponezul, cu excepția muntoasei Arcadii și a unor regiuni din Ahaia, a fost în totalitate ocupat de valurile doriene, la
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
s-au văzut siliți să-și caute noi ținuturi. Peloponezul, cu excepția muntoasei Arcadii și a unor regiuni din Ahaia, a fost în totalitate ocupat de valurile doriene, la fel și cea mai mare parte a Greciei centrale, Tesalia și Epirul. Ionienii au reușit să păstreze, Attica și insula Eubea, dar mare parte dintre ei au migrat spre răsărit colonizând Cicladele și mai ales jumătatea sudică a litoralului anatolian care se va numi Ionia. Eolienii au rezistat în Beoția și Tesalia, unde
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
și mai ales jumătatea sudică a litoralului anatolian care se va numi Ionia. Eolienii au rezistat în Beoția și Tesalia, unde și-au impus limba lor, dar mare parte dintre ei au emigrat colonizând aceeași coastă anatoliană la nord de ionieni și până în Troada, împreună cu marile insule dinvecinătate, Lesbos și Thasos; ținutul acesta se va denumi de Eolia. Aheii au păstrat Arcadia, mai puțin râvnită de invadatorii dorieni datorită reliefului muntos și lipsei de comunicare,iar o parte din ei au
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
ales din grecii trimiși de orașele-state din Ionia, supuse perșilor). Văzând că Darius, cu grosul armatei persane, nu s-a înapoiat la data stabilită anterior, Miltiades a vrut să distrugă podul și să-l lase pe Darius pe seama sciților, dar ionienii au refuzat să-l asculte. În 499 î.Hr., profitând de revolta coloniilor grecești din Ionia împotriva Imperiului Persan, Miltiades a cucerit insulele Lemnos și Imbros. Nu a reușit însă să mențină aceste poziții în fața imenselor armate trimise de Darius I
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
ales printre cei zece "strategi" ai Atenei, având o influență determinantă asupra celorlalți nouă colegi. În anul 490 î.Hr. atenienii au înfruntat puternicele forțe persane trimise de Darius I pentru a pedepsi polis-urile grecești care sprijiniseră revolta eșuată a ionienilor din 499 - 493 î.Hr. și pentru a a supune întrega Grecie. Întreaga flotă persană (în jur de 600 de corăbii) ancorase în golful de la Maraton - la circa 42 km de Atena. Miltiades reușise să influențeze forul suprem de conducere atenian
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
capturate direct din tradiție (Herodot, Pausanias, Thukydides); totuși deși chiar acestea din urmă au pus în circulație informații intermediare, preluate de alții anterior, mitologia greacă este o mitologie pragmatică, adesea anecdotică, reflectând fie cruzimile sălbăticiei precivilizației arcadice, fie conflictele între ionieni și dorieni, fie chiar lipsa de scrupul în lupta de organizare a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului comercial maritim. Mitologia greacă și-a elaborat un panteon aproape exclusiv antropomorfic, amoral, sacralizând defecte umane capitale (viclenia, adulterul, incestul
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
raționale, străduindu-se să ajungă, prin abstractizarea gândirii, la principiile ce reglementau viața și moartea, existența Universului, destinul oamenilor. Pentru ei, știința, unită, pe atunci, cu filosofia, trebuia să suplinească religia oficială, acceptată doar ca un simplu exercițiu de ritual. Ionienii Thales din Milet, Anaximene, Anaximandru și Heraclit din Efes identificau ca elemente fundamentale ale naturii și cosmosului apa, aerul, infinitul (materie nedeterminată), focul. De la Heraclit, lumea începea să fie percepută în relație cu devenirea și lupta creatoare. Lupta contrariilor și
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
orb, născut în Smyrna aeoliană, prin care curge apa sacrului Meles. Epitetul aeolian "Homer, fiu al lui Meles" întâlnit în Viața lui Herodot întărește ideea antichității, deoarece conform lui Herodot, Smyrna a devenit colonie ioniană în jurul anului 688 î.Hr. Evident ionienii au avut propria versiune a poveștii, ce relatează că Homer a răsărit dintre primii colonii atenieni. Aceeași linie de argumentare poate fi folosită și pentru cântecele religioase și chiar unora dintre lucrările pierdute ale perioadei post-homerice sau așa-numiților poeților
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
a fost numită "Coasta de Argint" din aceleași motive. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi parte a orașului) numită "Mumcil" în timpul administrației românești și "Momchil" în bulgară. Satul avea populație majoritară de etnie tătară. Locul era populat de ionieni în secolul V î.Hr.. La acea vreme, așezarea era numită "Kmuni" sau "Krunoi" (în grecește însemnă "izvoare"), datorită abundenței izvoarelor carstice din zonă. <br> Mai târziu a fost redenumit "Dionysopolis " după numele zeului Dionysos, al vinului și sărbătorilor. După una
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
Helespontice. Byzantion a contribuit și el cu nave pentru traversarea armatelor persane peste strâmtoare, dinspre Asia Mică spre Tracia. Herodot a relatat că armata de invazie persană reunea 700.000 de oameni, fiind însoțită de 600 de nave. Ulterior grecii "ionieni", vasali ai lui Darius, au pus stăpânire pe Byzantion în anul 504 e.A, iar mai târziu generalul persan Mardonios, în 490 e.A, cu ocazia primului război medic încheiat cu victoria grecilor la Marathon. Regele spartan Pausanias, comandantul armatei
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
că acest individ a fost strămoșul poporului grec. De asemenea servind ca ebraică nume pentru Grecia sau greci, în general, יָוָן " Yavan " sau " Yăwăn " a fost mult timp considerat înrudit lingvistic cu numele pentru grecii estici, ionienii (greacă Ἴωνες " Iones ", în greaca homerică Ἰάονες " Iáones "; mai devreme numii Ιαϝονες " Iawones "). și de către evrei " yavan " susține reconstrucția general acceptată de forma timpurie a numelui ionieni. Neamul grec a fost cunoscut de nume înrudite în întreaga Est Marea Mediterană, Orientul
Iavan () [Corola-website/Science/334746_a_336075]
-
Yăwăn " a fost mult timp considerat înrudit lingvistic cu numele pentru grecii estici, ionienii (greacă Ἴωνες " Iones ", în greaca homerică Ἰάονες " Iáones "; mai devreme numii Ιαϝονες " Iawones "). și de către evrei " yavan " susține reconstrucția general acceptată de forma timpurie a numelui ionieni. Neamul grec a fost cunoscut de nume înrudite în întreaga Est Marea Mediterană, Orientul Apropiat și dincolo, chiar în sanscrită (" yavana " ). În mitologia greacă, strămoșul omonim de ionieni se numește în mod similar Ion, un fiu al lui Apollo. Consideră că
Iavan () [Corola-website/Science/334746_a_336075]
-
și de către evrei " yavan " susține reconstrucția general acceptată de forma timpurie a numelui ionieni. Neamul grec a fost cunoscut de nume înrudite în întreaga Est Marea Mediterană, Orientul Apropiat și dincolo, chiar în sanscrită (" yavana " ). În mitologia greacă, strămoșul omonim de ionieni se numește în mod similar Ion, un fiu al lui Apollo. Consideră că Javan este sinonim cu Ion greacă și, prin urmare, născut ionienii este comună numeroase scriitori din perioada modernă timpurie, inclusiv Sir Walter Raleigh, Samuel Bochart, John Mill
Iavan () [Corola-website/Science/334746_a_336075]
-
Est Marea Mediterană, Orientul Apropiat și dincolo, chiar în sanscrită (" yavana " ). În mitologia greacă, strămoșul omonim de ionieni se numește în mod similar Ion, un fiu al lui Apollo. Consideră că Javan este sinonim cu Ion greacă și, prin urmare, născut ionienii este comună numeroase scriitori din perioada modernă timpurie, inclusiv Sir Walter Raleigh, Samuel Bochart, John Mill și Jonathan Edwards, și este încă frecvent întâlnite astăzi. este, de asemenea, găsit în literatura apocaliptică din Cartea lui Daniel, 8: 21-22 și 11
Iavan () [Corola-website/Science/334746_a_336075]
-
a intrat în contact cu grecii din Europa, după ce a subjugat Ionia. Darius I a extins imperiul său asupra văii Indusului, apoi generalul său a supus Tracia și Macedonia, care au devenit tributare Marelui Regat persan. În anul 501 î.Hr. ionienii se răscoală, sprijiniți de Atena. Darius hotărăște să pedepsească Atena, iar în 490 î.Hr. trimite o flotă puternică sub comanda lui Datis și a lui Artaferne. Atenienii tocmai restabiliseră democrația prin reformele lui Clistene, dar aristocrații și partizanii Pisistrazilor, nemulțumiți
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
tăria de caracter pentru a face față dificultăților care s-au ivit. Părăsind cauza pentru care luptase se refugiază în Tracia, la Myrkinos, unde, în urma unei consfătuiri cu partizanii săi, decide să urmeze un plan mai vechi, și anume, strămutarea ionienilor nemulțumiți în Sardinia. Dar nu mai izbutește să aducă nimic la îndeplinire, căci este ucis la asediul unei cetăți din Tracia. În locul lui, pe scena evenimentelor din Ionia, reapare Histiaios. Personalitatea și rolul jucat de acest fost tiran sunt mai
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
asiatică care străjuiește Samosul, a fost crâncenă (luna august, 479). Apoi grecii au debarcat pentru a devasta taberele inamicului instalate pe continent. Și cu acest prilej perșii au fost învinși, mai ales dacă se ține seama de imediata defecțiune a ionienilor pe care îi siliseră să meargă alături de ei. Comanda corăbiilor din Pelopones o avea Leotychidas. Mulțumit de rezultatul bătăliei, spartanul s-a întors de îndată spre Grecia Balcanică. Nu acesta a fost cazul atenienilor și al ionienilor. Conduși de Xantippos
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
imediata defecțiune a ionienilor pe care îi siliseră să meargă alături de ei. Comanda corăbiilor din Pelopones o avea Leotychidas. Mulțumit de rezultatul bătăliei, spartanul s-a întors de îndată spre Grecia Balcanică. Nu acesta a fost cazul atenienilor și al ionienilor. Conduși de Xantippos, dornici să-și impună prezența în Egeea, flota ateniană-ionică cucerește Sestosul din Hellespont, asigurând astfel libertatea regiunilor propontice. Prin această victorie era continuată politica de expansiune dusă anterior de Peisistratos și de Miltiades și, după câte judecă
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
dreptate, Guénon își exprima regretul pentru decăderea intelectualității, pentru reducerea vechilor doctrine sacre la simple superstiții, precum și pentru disprețul cu care mulți moderni au considerat Evul Mediu european inferior antichității clasice. Poporul și cultura veche greacă au rezultat din unificarea ionienilor Aticii și din nord-estul Peloponezului cu aheii din Peloponez și cu eolienii din Tesalia și partea de mijloc a Greciei. Acestea au fost popoare numeric reduse, dar mânate de idealuri deosebite în ceea ce privește creația. De necomparat cu popoarele mici și mijlocii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
confesiuni, creștinismul constituie un element major de continuitate și stabilitate cultural-europeană după elenismul care i-a slujit pentru coagularea sa asiatico-africană- europeană, inițial, apoi pe scară globală. Dacă "miracolul grec" este înțeles când este privit în cadrul legăturilor culturale elene dintre ionieni, ahei și eolieni, ale influențelor orientale egiptene, babiloniene, persane, atunci și înțelegerea rolului creștinismului de liant spiritual între marea varietate de populații, limbaje și culturi europene presupune evidențierea capacităților sale de sinteză dogmatică și ritualică între catolici, ortodocși, protestanți, neoprotestanți
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria lui, el îniință acolo o așezare în carea aduna pe fruntașii cetățeni, le dă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
contemplativă, viața de plăceri și viața activă -, pentru a pune în opoziție în cele din urmă o existență închinată gândirii, reflecției, și o alta orientată spre acțiune - teoreticul și practicul. Ca ecou la aceste clasificări, filosofii disertează despre „Y”-ul ionian („Y” corespunde literei epsilon din greaca continentală în Asia Mică) pentru ceea ce reprezintă el ca simbol: două brațe, două posibilități, o alegere, o ramificare, o bifurcare. Litera propune un simbol, un mijloc mnemotehnic, un memento, un truc filosofic: în punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și capăt, sfîrșit al timpului, a avut drept primă accepțiune cercul, sau inelul. Această "diversiune" lingvistică prezintă și mai mult interes atunci cînd se studiază ciclurile economice și financiare, deoarece cuvîntul telos însemna la origini și plată, sau datorie originară. Ionienii secolul al VII-lea î.e.n., în special Anaximene și Anaximandru, utilizează simbolul roții în cosmologia lor, în care admit nașterea și distrugerea periodică a universului, făcînd legătura între mit și raționalism filosofic. Este de reținut aici faptul că noûs în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
litoralul sudic și vestic al Mării Negre, insulele din Marea Egee, regiunea de coastă a Asiei Mici, zona estică din Nordul Africii și sudul Italiei cu insula Sicilia. Populată în mileniul al II-lea î. Hr. de triburile indo-europene ale aheilor, dorienilor și ionienilor, în Grecia Antică au luat naștere numeroase orașe state sclavagiste (polisuri). Între ele s-au remarcat, în mod deosebit, Sparta și Atena, dar și unele orașe din Asia Mică, din nordul Africii și din sudul Italiei, care au devenit concomitent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o dispută între un consilier local și un supus ionian, izbucnise o confruntare între localnici și ionieni, soldată cu arestări în rândul acestora din urmă, cu manifestări de vandalism în fața consulatului englez și cu articole în presă defăimătoare la adresa Angliei. Provocările se întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele sudiților, cu toate că aceștia erau scutiți de încartiruire
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]