158 matches
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de cercetări fizice de la Sorbona, descoperă un nou izolant, numit dielectrină, construiește un electroscop foarte sensibil cu care descoperă, în colaborare cu fizicianul francez Rene Benoit (1844-1922), că aerul prin care trec radiațiile X devine bun conducător de electricitate (se ionizează). Cam în același timp, profesorul Gheorghe Marinescu (1863-1938), neurolog român, s-a folosit de aceeași instalație pentru a efectua radiografierea unor cazuri interesante (acromegalie). La noi în țară în laboratorul de fizică al Școlii de Poduri și Șosele din București
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu generatoare de ioni negativi, pentru a recompensa ionii negativi îndepărtați din aer din cauza încălzirii, a aerului condiționat și a poluării. Poate că acesta este unul dintre secretele nivelului incredibil de ridicat al productivității din Japonia. În natură, aerul este ionizat în mod natural prin acțiunea radiațiilor electromagnetice de unde scurte de la Soare și prin intermediul altor raze cosmice care bombardează moleculele de aer și încarcă fragmentele acestora cu energie vitală. Deplasarea și evaporarea maselor mari de apă ionizează, de asemenea, aerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
În natură, aerul este ionizat în mod natural prin acțiunea radiațiilor electromagnetice de unde scurte de la Soare și prin intermediul altor raze cosmice care bombardează moleculele de aer și încarcă fragmentele acestora cu energie vitală. Deplasarea și evaporarea maselor mari de apă ionizează, de asemenea, aerul de deasupra acestora. O a treia metodă de ionizare naturală este adierea neîntreruptă a vântului deasupra spațiilor largi, deschise. Cel mai puternic qi atmosferic se găsește așadar la altitudini mari, acolo unde radiațiile solare și cosmice sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
analogia foii de cauciuc, punctul singular este un punct caracterizat de o curbură infinită; este o gaură în țesătura spațiului și timpului. În anumite împrejurări, gaura respectivă poate fi alungită. De exemplu, dacă o gaură neagră se rotește sau este ionizată, matematicienii au calculat că singularitatea nu mai este punctiformă - o gaură insignifiantă în spațiu-timp -, ci inelară. Iar fizicienii au presupus că două astfel de singularități alungite pot forma un tunel: o gaură de vierme (Figura 53). O persoană care traversează
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
legată de atomul de carbon central, fie despărțită printr-un sistem de duble legături. Astfel, când R1 = NH2, colorantul este galben (efectul hipsocrom al grupei NH2 explicându-se prin reducerea conjugării). Sub influența pH-lui mediului, substituenții electronodonori și electronoacceptori pot ioniza căpătând astfel o sarcină efectivă continuă, ceea ce poate determina un efect bato sau hipsocrom, în funcție de natura grupării implicate (Forst, 1980; Lupușor, 1974). Comportarea grupărilor electronodonoare (auxocromii) Gruparea NH2 ionizează în mediu acid prin adiția protonului la electronii neparticipanți ai atomului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reducerea conjugării). Sub influența pH-lui mediului, substituenții electronodonori și electronoacceptori pot ioniza căpătând astfel o sarcină efectivă continuă, ceea ce poate determina un efect bato sau hipsocrom, în funcție de natura grupării implicate (Forst, 1980; Lupușor, 1974). Comportarea grupărilor electronodonoare (auxocromii) Gruparea NH2 ionizează în mediu acid prin adiția protonului la electronii neparticipanți ai atomului de azot, blocarea acestora având ca efect dispariția conjugării și o deplasare hipsocromă, după cum rezultă: Gruparea OH ionizează în mediu alcalin, atomul de oxigen capătă o sarcină negativă care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
implicate (Forst, 1980; Lupușor, 1974). Comportarea grupărilor electronodonoare (auxocromii) Gruparea NH2 ionizează în mediu acid prin adiția protonului la electronii neparticipanți ai atomului de azot, blocarea acestora având ca efect dispariția conjugării și o deplasare hipsocromă, după cum rezultă: Gruparea OH ionizează în mediu alcalin, atomul de oxigen capătă o sarcină negativă care accentuează efectul electronodonor al acestor grupări, iar lmax se deplasează spre valori mai mari: Comportarea grupărilor electronoacceptoare (cromoforii) Aceste grupări, în mediu acid, adiționează un proton la electronii neparticipanți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
apa și cu creșterea pH-ului aceste grupe devin încărcate negativ și sunt situsuri probabile pentru reacția chimică la suprafața rumegușului. Aceste grupe funcționale sunt răspunzătoare de capacitatea de schimb cationic a rumegușului. Coloranții bazici, pe de altă parte, pot ioniza în apă cu formarea unei molecule încărcată negativ. Rumegușul de Mansonia poate fi reprezentat în două moduri și este posibil ca adsorbția de bază să urmeze mecanismul următor: MS- + BD+ MSBD (BD)22+ + 2MSH (BD)2(MS)2 + 2H+ în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
situsurile de legare majore, dar și grupele de acid carboxilic și fosfat, cât și fracțiunea lipidică, pot furniza situsuri de legare suplimentare. După cum se observă din Figura 4.74, ambele molecule de colorant au grupări sulfonice și amino, deci pot ioniza ușor în soluție apoasă. În consecință, au loc interacțiuni electrostatice biomasă-colorant. Biosorbția scăzută a Direct Blue-1 comparativ cu Direct Red-128 poate fi atribuită masei moleculare a coloranților, cu efect de restricționare a adsorbției și anume, cea a Direct Blue-1 este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
AH) sunt prezentate în Tabelul 4.15. Deoarece adsorbția coloranților bazici pe biomasa levurică se produce prin atracție electrostatică și interacțiuni de tip legături de hidrogen la valori mari de pH al soluției, pe măsură ce descrește pH-ul soluției grupările funcționale ionizează gradat. Suprafața bisorbentului devine încărcată pozitiv la pH-ul scăzut al soluției, intensificându-se forțele electrostatice de respingere între coloranții cationici și biomasă. De aceea, coloranții reținuți pot fi desorbiți în condiții de pH acid existând însă inconvenientul unei poluări
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie de hormoni peptidici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asigurată pe cale neuroendocrină cu participarea oaselor, tubului digestiv și rinichilor ca principale organe efectoare. Având sediu predominent extracelular (99%), concentrația plasmatică normală a calciului este de 9,4-9,5 mg/dl (4,5-5,2 mEq/l) din care 50% este ionizat, constituind forma biologic activă, 40% este combinat cu proteinele plasmatice și 10% sub formă complexată de citrat, fosfat sau bicarbonat. Datorită acestui fapt, numai jumătate din calciul existent în plasmă și lichidele interstițiale participă la asigurarea funcțiilor sale biologice multiple
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
următor. V.2.3. Dezintegrarea radioactivă în anul 1896 H.Bequerel a observat că mineralele de uraniu și compușii care conțin uraniu, emană radiații invizibile care : descarcă un electroscop ; străbat foițe metalice subțiri ; impresionează placa fotografică ; provoacă fluorescența unor substanțe ; ionizează gazele din jur ; sunt deviate în câmpuri electrice sau magnetice ; provoacă reacții nucleare ; produc efecte diferite de ionizare sistemelor biologice sau radiochimice. în anul 1903 E.Rutherford și Soddy au efectuat o experiență prin care au demonstrat că radioactivitatea este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise și substanțe (moleculele, atomii și particulele întâlnite în drumul lor), ionizând sau modificând structura lor interioară; structură atomică oscilantă, în funcție de procesele de dezintegrare care au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care atomii se află în stare de ionizare, ca urmare a pierderii unuia
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
intensivă = cultură care se face după regulile agriculturii intensive. 2. (Despre mărimi caracteristice unui sistem fizic) Care, prin compunerea mai multor sisteme identice, își păstrează valoarea neschimbată. IONOSFÉRĂ Pătură superioară a atmosferei, cuprinsă aproximativ între 100 și 1000 km, puternic ionizată datorită radiațiilor solare ultraviolete, în care gazele componente sunt rarefiate și încărcate cu ioni; termosferă. IZOMÓRF ~ă (~i, ~e) (despre substanțe) Care, având o compoziție chimică diferită față de o substanță, posedă forme cristaline asemănătoare cu aceasta. IZOTÓNIC, -, (Despre soluții) Cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și prin trecerea sulfurii în hidroxid: La catod, hidrogenul este consumat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu SO2, H2SO3 sau sulfiți, produși de adiție care sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este un acid mediu spre tare. Mulți coloranți dau cu SO2, H2SO3 sau sulfiți, produși de adiție care sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]