49 matches
-
statuei Libertății din Ploiești. România lui Caragiale nu este o persoană integră spiritual, ci inconștientul ei pur. Nu există prințipuri, nu sânt instituții, nu apar centre de gîndi-re, nici o ordine istorică nu se poate închega. Mahalagiul e urmașul țăranului și ipistatul e din rândul mahalagiilor, ducând mai departe, ca niște furnici oarbe în galerii subterane, boicotarea istoriei. Cu un veac și ceva înainte, Di-nicu Golescu dădea prima mărturie a gulagului sui-ge-neris românesc. El e prima idee care forțează bariera eului și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în devenire: Ionescu, Popescu (din O scrisoare); Chiriac, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Spiridon (din O noapte): vezi scenariile postume publicate de d. Șerban Cioculescu (Revista Fundațiilor regale, iunie 1939). Tipul cetățeanului: Catindatul, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Conu Leonida, Cetățeanul turmentat. Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene. Masca se confundă cu omul și chiar îl anihilează în cazul unor personaje precum Leonida, Cațavencu, Farfuridi, Cetățeanul, Ipistatul, Catindatul, Pampon, Crăcănel etc. Starea normală în această lume este încurcătura, care nici nu se lămurește în finalul pieselor, nici nu cunoaște un grad deosebit de complicare, situația rămânând identică cu cea din stadiul premergător desfășurării scenice a manifestației carnavalești. Dintre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ucenic la clasici" se încheie semnificativ în Lupul și chitanța prin convertirea intelectualului "de prisos" la clasa muncitoare, printr-un gest de obediență sfidătoare potențând disidența. La același autor, o compensare prin ficțiune justifică tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de noroc, și mai ales de «știință», adică de șiretlicuri, de tertipuri. Pampon, poreclit Conțina cu 5 Fanți, Își face nume de glorie din asta și-i dezvăluie Miței, o necunoscută, trucul lui ca măsluitor. Un șarlatan mărunt este și Ipistatul care pune mereu la bătaie același portțigaret câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
asta și-i dezvăluie Miței, o necunoscută, trucul lui ca măsluitor. Un șarlatan mărunt este și Ipistatul care pune mereu la bătaie același portțigaret câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei? IPISTATUL: Am câștigat-o eu; oprisem și eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei? IPISTATUL: Am câștigat-o eu; oprisem și eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi pare.”. Norocul de care vorbește Ipistatul e ajutat serios, e truc aplicat sistematic și cu simulată inocență asupra celor care sunt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi pare.”. Norocul de care vorbește Ipistatul e ajutat serios, e truc aplicat sistematic și cu simulată inocență asupra celor care sunt constrânși de situație să recurgă la serviciile lui. Eroii lui Caragiale joacă obișnuit cărți: conțina, stos (grupul independent al lui Cațavencu), preferans („După Întrunire avem
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Întreagă, de lăsatul secului, la băcănie: „toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț acu de-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai scrise o a treia comedie de moravuri, D-ale carnavalului, pe care Comitetul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scena întâii noastre scene. Titu Maiorescu a răspuns personal iscălind un articol de apărare. Pe vremea aceea Caragiale [se] număra la Junimea literară din Iași. Piesa este jucată magistral cu următoarea distribuție: Chiristigiul, dacă nu mă înșel, Ion Petrescu; Ipingescu, ipistatul, Ștefan Iulian; nevasta chiristigiului, Dăneasca; Zița, sora ei, Maria Ciueurescu; tejghetarul, Grigore Manoleseu; Chiriac, Aristizza Romanescu în travesti, poetul... Direcția lui Ion Ghica vede și apogeul lui Vasile Alecsandri ca autor dramatic, cu Fântâna Blanduziei mai întâi și cu Ovidiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ascuțindu-și ghearele și aștep- tând momentul oportun pentru poftele ei antinaționale... Națiune, fii deșteaptă !»” Însă violența se dovedește a fi una rituală, o ritualitate a sărbătorii care include excesul și suspendarea ătemporarăă a autorității, cu transgresarea calificată a interdictelor. Ipistatul Nae Ipingescu este maes- trul de ceremonii, cel care încalcă legea trăgând focuri de pistol în aer, focuri care dobândesc ecoul unor lovituri de tun în registrul lui „simț enorm și văz monstruos”. Petre- cerea, Lăsata Secului, marchează intrarea în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acuma n-am putut închide ochii : toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț ; acu d-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p- aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări ; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt ; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc.” În sfera sărbătorii cu profil dionisiac, o sărbătoare care funcționează în regimul excesi- vului, se află închisă acumularea unor energii debordante care poartă semnalmentele unei violențe potențiale. Iar cei doi burghezi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sunt incar- nările lui ? În mod generic, în lumea lui Caragiale acest personaj primește numele de Mitică. Dacă trecem în revistă pe cei care formează publicul țintă al „gazetei” ne regăsim în clasa de mijloc, o midlle class alcătuită din ipistați, din mici proprietari, din funcționari etc. Acest Everyman cu numele de Mitică întreține acest hybris care face din discursul jurnalistic propria sa voce. Rică Venturiano nu numai că utilizează acest discurs, dar este creat de discursul pe care-l performează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. "" nu se referă atât la îngâmfarea negustorilor parveniți de tipul lui jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea, chiristigiu și căpitan în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime pe care le pronunță după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe dos. Din
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks din "Oameni și șoareci" de John Steinbeck; Patronul din "Salvați America!" de Dumitru Crudu; Domnul Cosciug din "Maimuță în baie" de Irina Nechit ș.a. De asemenea, Sergiu Finiți a jucat în
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]