1,406 matches
-
la Cercul Militar Timișoara (Piața Libertății), evocării importanței istorice a Unirii Principatelor din 1859 și omagierii operei lui Mihai Eminescu. Dacă prima temă a întrunirii culturale va fi abordată într-o comunicare de către col. (r.) Neculai Damian, despre poetul de la Ipotești va vorbi preotul Ioan Drăgoi. Cu același prilej se va lansa cartea „Iubire eternă“ de Constantin Dăescu, prezentată de scriitorul Ioan Crăciun Petrișan și moderatorul cenaclului, Neculai Damian. Serata se va încheia cu un program artistic la care își dau
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
Vasile Nicolescu, reprezintă unul dintre actele cele mai banale ale recuperării în cămara de argumente ideologice a numelui marelui poet. Aflu, totuși, mai pe la începuturi, amănuntul interesant că țăranii l-au zugrăvit pe poet printre sfinții de pe pereții bisericii din Ipotești, și mă mai bucur de câteva peisaje superbe. Apoi - un delir psihanalizabil răstit la spectator cu limbă de lemn, un pomelnic entuziast în care apar de-a valma dacii, Constantin Brâncuși, Babele, Sfinxul, Ștefan cel Mare, sfinți, hidrocentrale, holde aurii
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
solul. În perioadele de secetă și la viteze mari ale vântului, există pericolul ca pulberile cu pricina să fie ridicate și antrenate în zonele limitrofe ale municipiului Suceava. Cele mai afectate ar fi localitățile din aval de CET, printre care Ipotești, Salcea și Verești, iar în amonte, în calea prafului ar sta cartierul Ițcani al urbei reședință de județ.
Munţii de cenuşă de la Termica dau bătăi de cap Primăriei Suceava () [Corola-journal/Journalistic/24485_a_25810]
-
I se cuvine și o analiză din perspectiva lingvisticii, domeniu pentru care oferă un material și un instrument de lucru extrem de prețios. CD-ul recent apărut (coordonator Dan Petruc, Proiect realizat în colaborare cu Centrul național de Studii Mihai Eminescu Ipotești sub egida Ministerului Culturii) cuprinde, în primul rînd, textul integral (scrierile eminesciene, însoțite de note și comentarii) al volumelor I-XVI, apărute în perioada 1939-1989, din ediția de Opere inițiată de Perpessicius: condensarea digitală a unei cantități atît de mari
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
Nicolae Manolescu "Anul Eminescu", numit așa de fostul ministru al Culturii, s-a încheiat la București, cu o reuniuine a Academiei Române, luni 15 ianuarie, după ce, în duminica premergătoare, la Botoșani și Ipotești, au avut loc cele din urmă manifestări omagiale. Un bilanț s-ar cuveni făcut. Am mai spus și altădată: am fost inițial sceptic cu privire la rezultate, dar trebuie să recunosc că un oarecare impuls pentru reeditarea și rediscutarea operei poetului s-
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
de aici a iubitorilor de cultură avea să aibă și o altă semnificație, decât cea subsumată unei obișnuite lansări de carte, cu prezentarea volumului și autorului. Cu atât mai mult cu cât autoarea, când numărul 1 la Muzeul Eminescu din Ipotești, când la teatrele din Botoșani, când la ziarul județului Botoșani, dar întotdeauna în prim-planul vieții culturale a așezării, distinsă atât de îndreptățit și cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, este prea bine cunoscută de concetățeni și
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
Federației Ruse”, a povestit că l-a rugat pe D.R. Popescu să-i înlesnească ajungerea la Botoșani, la Memorialul Eminescu: atunci a cunoscut-o pe Lucia Olaru Nenati, directoare a Teatrului “M. Eminescu” Botoșani, care, în ipostaza de muzeograf la Ipotești, “a făcut mult pentru această instituție”, pentru acest Memorial (“pe care noi l-am vrea altfel, mai dinamic, mai axat pe studii”), și care cu “Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii” “ne-a dat un studiu de referință”. În
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
unde i s-a înfiripat prima dragoste, scrie primele poezii și își vede publicată prima creație poetică. Nr. 1 Vedere generală, Văzuta Cernăuțiului, 1860, Knap Așa a vrut soarta (sau, cum afirmă cercetătorii, - însuși Gheorghe Eminovici) ca fii căminarului de la Ipotești să-și facă studiile la școlile din Cernăuți. Astfel într-o zi de început de toamnă a anului 1858 apare aici și Mihai. Deși la început nu se împăca prea bine cu școala (într-un rând chiar ar fi spus
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
o călătorie imaginară având ca sprijin pentru ea un șir de desne și fotografii de epocă. E mai bine zis o cunoaștere mai profundă a orașului, a clădirilor și străzilor pe unde a fost și a hoinărit pletosul băiat din Ipotești. Doar pe aceste străzi elevul și gimnazistul Eminovici Mihail și-a purtat mai întâi arzătorul dor de Ipotești, de mamă, de locurile de acasă, dor ce-l face să ne părăsească orașul în câteva rânduri. Dar s-a reîntors, ca
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
bine zis o cunoaștere mai profundă a orașului, a clădirilor și străzilor pe unde a fost și a hoinărit pletosul băiat din Ipotești. Doar pe aceste străzi elevul și gimnazistul Eminovici Mihail și-a purtat mai întâi arzătorul dor de Ipotești, de mamă, de locurile de acasă, dor ce-l face să ne părăsească orașul în câteva rânduri. Dar s-a reîntors, ca pe aceste străzi să poarte și interesantele cărți din biblioteca lui Aron Pumnul, pe care le citea pe
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
pe Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, poetul al cărui impozant bust tronează în fața clădirii Primăriei din localitate - microrecitalul folk cu două melodii la chitară interpretate de Andrei Păunescu avea să încânte asistența - și pe fostul director al Memorialului de la Ipotești, Valentin Coșereanu. Cum mi-am propus să-i păstrez o notă de echilibru, de bun-simț, „cronicii unui miracol anunțat” între „delatorii” și „zelatorii” festivității, parafrazându-l pe acad. Eugen Simion, remarc frumoasa prezentare a preotului paroh Constantin Jaba asupra controversatei
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Eleganță Elise STAN La Editura MUZICALĂ, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu reușește să ne prezinte figura legendară a celui supranumit de bardul din Ipotești, Mihai Eminescu “...fiul Pepelei cel isteț ca un proverb” în volumul, CU ANTTON PANN ÎN CÂRCIUMIOARĂ “LA DEȘLIU” - (a cincea carte) și în același timp înregistrarea cu Orchestra de Folclor a Radiodifuziunii a unui Album muzical “ARMONII ÎN LUMINĂ” - melodii
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
mă opresc numai asupra unora dintre ele. De pildă, în colecția de documente arhivistice descoperite de Gheorghe Ungureanu și reeditate de Dumitru Ivănescu și Virginia Isac, în volumul Eminescu în documente de familie, aflăm și un protest al țăranilor din Ipotești, în 1924, când proprietarul de atunci al fostei moșii a lui Gheorghe Eminovici, medicul C. Papadopol, din Botoșani, a demolat casa părintească a poetului, cei 78 de semnatari ai protestului scriau: "Videm cu durere în suflet că casa din satul
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
în 1924, când proprietarul de atunci al fostei moșii a lui Gheorghe Eminovici, medicul C. Papadopol, din Botoșani, a demolat casa părintească a poetului, cei 78 de semnatari ai protestului scriau: "Videm cu durere în suflet că casa din satul Ipotești în care s-a născut, crescut și copilărit poetul Mihai Eminescu a fost dărîmată în mod mișelesc de către domnul doctor C. Papadopol, proprietarul moșiei Ipotești; toți țăranii acestei comuni uniți într-un glas protestăm înaintea tutulor intelectualilor din județul Botoșani
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
78 de semnatari ai protestului scriau: "Videm cu durere în suflet că casa din satul Ipotești în care s-a născut, crescut și copilărit poetul Mihai Eminescu a fost dărîmată în mod mișelesc de către domnul doctor C. Papadopol, proprietarul moșiei Ipotești; toți țăranii acestei comuni uniți într-un glas protestăm înaintea tutulor intelectualilor din județul Botoșani, din întreaga țară și în fața lumei întregi, crima săvîrșită de domnul doctor C. Papadopol pentru că a dărâmat și distrus casa în care a trăit marele
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
străinătate. În țara haotică în care trăiește bietul Alex. trăim și bieții de noi. Deodată, nu ne mai vine să râdem. Să vedem însă o scenă cu Protagonistul intrat la apă: "26 iunie (2005). Azi se încheie șederea mea la Ipotești. Mi-am încărcat mașina cu bagaje și, în parcare, sub soarele toropitor, îmi iau rămas-bun de la încântătoarele actrițe și de la afurisiții de bărbați care se prefac că regretă plecarea mea. Pe ele le sărut sincer, pe ei - doar din politețe
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
l Lui Eminescu Cenaclul literar-artistic al C.A.R.P. Timișoara a programat pentru miercuri, 14 iunie, la sediul de pe Calea Bogdăneștilor nr. 4, o ședință-spectacol ce va marca, de la ora 16, cei 117 ani de la trecerea în neființă a bardului de la Ipotești, prin comunicarea „Mihai Eminescu, mit și poezie” susținută de preotul-poet Horia Țâru. Versul și muzica, nelipsite de la nici o ediție a Cenaclului C.A.R.P. , vor fi străbătute de același filon eminescian, indiferent dacă vorbim de microrecitalurile poetice susținute de actorii
Agenda2006-23-06-general9 () [Corola-journal/Journalistic/285034_a_286363]
-
din Brad, Acvariu „Ion Borcea” din Constanța ș.a. 5. Casele memoriale conservă diferite obiecte care au aparținut sau sunt reprezentative pentru o anumită personalitate, din domeniul culturii și al istoriei. Fluxuri importante de turiști se îndreaptă spre Casa Memorială de la Ipotești (unde a trăit Mihai Eminescu), Casa Memorială de la Dorohoi (George Enescu), Casa Memorială de la Humulești (a lui Ion Creangă), Casa Mihail Sadoveanu (Iași), Casa Memorială Constantin Brâncuși (Hobița), Bojdeuca lui Creangă (Iași). 6. Bibliotecile adăpostesc tipărituri vechi, manuscrise și un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
creștinătății: Când vei auzi creanga trosnind, ia seama spun: e osul lui, al revizorului nostru școlar... Minți, școlare, minți, am răcnit, Eminescu a fost răstignit. (Revizorul nostru) Și ne mântuiește de cel rău, În numele Tatălui, al Fiului, Al Neamului tău. (Ipotești) Mai puțin realizată este poezia Ecourile, care se alcătuiește prin dezvoltarea retorică a versului "Eminescu se credea Eminescu", dar alunecă în prețiozitate, emfază: O patimă grozavă, o patimă neînduplecată, mai tare ca oțelul și cremenea. Mania grandorii, comparată cu patima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
natale"pentru că totul este deșertăciune, durere și apunere. Georg Trakl semnează una din cele mai tragice poezii oglindind suferința metafizică La Eminescu, suferința apare sub cele mai felurite hipostaze. Ea începe încă din prima tinerețe cu evocarea morții copilei de la Ipotești, în Mortua est! injustiție cosmică ducând la negarea de către poet a oricărui sens și a însuși creatorului. Această suferință metafizică va marca întreaga viață pe poet, așa cum a remarcat cu multă subtilitate Svetlana Paleologu Matta în cartea sa, Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
unele chiar "naționale", unor "personalități" sau gloriole locale, diminuîndu-se importanța și valoarea culturală a unor astfel de premii. Un exemplu ar fi chiar, din păcate, Premiul Național de Critică și Istorie Literară "Petru Creția", acordat de două ediții de Memorialul Ipotești - Centrul național de Studii "Mihai Eminescu", fără să se facă minima mediatizare a acestuia. Cîți știu de existența acestui premiu decernat la Ipotești, în fața unui public restrîns, premiu, de altfel, girat de un mare nume, Basarab Nicolescu, și obținut, pînă
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
din păcate, Premiul Național de Critică și Istorie Literară "Petru Creția", acordat de două ediții de Memorialul Ipotești - Centrul național de Studii "Mihai Eminescu", fără să se facă minima mediatizare a acestuia. Cîți știu de existența acestui premiu decernat la Ipotești, în fața unui public restrîns, premiu, de altfel, girat de un mare nume, Basarab Nicolescu, și obținut, pînă acum, de personalități ca Pompiliu Crăciunescu și Corin Braga, nume importante, dar care, față de mulți alți critici și istorici literari, nu au adus
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
și lipsa de eleganță de care dă dovadă, Doinel Tronaru ar putea deveni analist politic. În cultură nu sunt șanse să-și găsească locul. Ce facem cu Goethe? În editorialul său din revista STEAUA (nr. 1/ ianuarie 2008), intitulat Ianuarie, Ipotești, Eminescu, Adrian Popescu scrie pătruns de respect și fără urmă de demagogie despre sărbătorirea lui Eminescu în fiecare ianuarie, la Botoșani: "Ce este de fapt pentru noi acest ritual cultural? E retragerea, într-un colț de țară, a unor inși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
Iașului: un palat și două conace. Mai amărîți au fost Nicolae Iorga și George Enescu: o căsuță în Botoșani și un bordei, acoperit pînă acum cîțiva ani cu stuf, în Liveni, lîngă Dorohoi. Ceva mai "încropit" a fost Eminescu; la Ipotești avea un domeniu, casă mare și un lac în pădure (căruia i s-a spus "lacul codrilor albastru"), cu nuferi, barcă, lebădă... Otilia Cazimir are, și ea, o căsuță pitită într-o mahala ieșeană căreia i se spune Beilic. Casa
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Ion Pop, Florin Manolescu și Petru Poantă, și susținut din 1991 pînă în 2000 de regretatul Laurențiu Ulici care a promovat cu seriozitate și sobrietate acest premiu. Poeții care au fost încununați la Botoșani, fie în Catedrala Uspenia, fie la Ipotești, fie în sala Teatrului "Mihai Eminescu", de-a lungul celor XV ediții de pînă acum, sunt, începînd din 1991 încoace, în ordine, următorii: Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Ivănescu
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]