77 matches
-
pe babilonieni, care o descoperiseră cu un mileniu înainte, pe spirala umbrei cu care se împletește spirala descoperirilor paradigmatice. Teorema lui Pitagora stabilește că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor celor două catete, a și b, este egală cu pătratul ipotenuzei: a2 + b2 = c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor. Reprezentarea grafică a teoremei Pitagora a descoperit posibilitatea de a traduce notele muzicale în ecuații matematice din întâmplare. Trecând într-o zi
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unități lexicale devin populare (Zugun, 2000, pp. 190-192): lele, neică, țață, moș, tocăniță, tochitură, răsărit, apus, miazăzi, miazănoapte etc. (d) Termenii de specialitate sunt unitățile lexicale actualizate, de asemenea, contextualizat, însă prin raportare la anumite domenii de activitate 55: matematică (ipotenuză, catetă, deîmpărțit, permutare, progresie etc.), teorie literară (narațiune, eu liric, homodiegetic, heterodiegetic, oximoron, litotă etc.), medicină (hipogastric, endocrin, limfatic, chemoreceptori, endoteliu, vasodilatator etc.); unii dintre termenii de specialitate au circulație internațională vezi, de exemplu, unitățile lexicale din domeniul informaticii, al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literatura. Am studiat filologia, deoarece poezia mi se dă mai ușor decât, să zicem, calculele infinitezimale. Cu alte cuvinte, mă simt capabil să scriu o nouă poezie, experimentând în voie, și nu mă simt în stare să propun o nouă ipotenuză matematică. În orice caz, cea mai voluminoasă carte a mea de până acum am conceput-o sub forma unui amplu eseu filologic, publicat cu doi ani în urmă, în care am propus o teorie privind originea toponimelor în Europa. Conform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
1986), L'Appareil-photo (1989), La Réticence (1991), La Télévision (1997), Autoportrait (à l'étranger) (2000) Primul roman al lui Toussaint are tot trei părți, identificate oarecum geometric, printr-un moto bizar: teorema lui Pitagora. Există deci două catete și o ipotenuză, care alcătuiesc „figura” romanului. Aceeași obsesie a geometrie se regăsește și În Să fugi! : „De cînd jucam, fusesem transportat Într-o altă lume, o lume abstractă, interioară și mentală, unde muchiile lumii exterioare păreau tocite, iar suprafețele dispăruseră.” Emmanuel Adely
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stereotipia premeditată a lui Beckett, incorporează atmosfera pîcloasă și umorul negru ale prozei irlandezului. Este vorba despre o literatură stilistic vorbind decorativă, pentru a folosi un apelativ depreciativ altă-dată aplicat artei abstracte. În camera de baie există trei părți, Paris, Ipotenuza, Paris, dispuse geometric, conform motto-ului care reia teorema lui Pitagora ( să fie un ecou îndepărtat al cubismului investit cu valențe la care Apollinaire nu se putuse gîndi la început de secol XX?). Fiecare paragraf este numerotat, ca și cum ar fi
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
științifice, Fermat a refuzat cu obstinație (suspectă unora) să publice vreodată ceva. Celebra mare teorema despre care e vorba în această carte reprezintă o generalizare a teoremei lui Pitagora (suma pătratelor catetelor într-un triunghi dreptunghi este egală cu pătratul ipotenuzei). Problemă generalizării și a demonstrației ei mai cu seamă era o preocupare foarte veche, preluată de matematicienii secolului XVII de la antici. Fermat, pare-se, a notat în marginea Aritmeticii lui Diofant, faimos matematician din Antichitate, ca ecuația lui Pitagora, generalizată
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
de U-de pe baza amplasamentului prevăzut pentru eșantion, ─ arzătorul secundar se fixează pe un stâlp al armăturii în față lângă eșantion, capul arzătorului fiind la o înălțime de (1450 ± 5)mm de la baza dispozitivului (fie la 1000 mm de hotă); ipotenuza sa este paralelă cu cea a arzătorului principal și în plus ,aproape de acesta; cele două unghiuri de 45° se află la (700 ± 5) mm față de amplasamentul eșantionului; b) eșantioanele sunt protejate de fluxul caloric degajat de flacăra arzătorului secundar cu ajutorul
jrc3585as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88744_a_89531]
-
muzica, acustica, optica, statistica, biologia, farmaceutica, chimia, oceanografia, ingineria și multe altele. Definiția funcțiilor trigonometrice se bazează pe rapoarte între laturi ale unui triunghi dreptunghic plan. Într-un astfel de triunghi, latura cea mai lungă, opusă unghiului drept, se numește "ipotenuză", iar laturile care formează unghiul drept se numesc "catete". În triunghiul dreptunghic, sinusul unui unghi ascuțit este definit ca raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea ipotenuzei. Similar, cosinusul unui unghi ascuțit este raportul dintre lungimea catetei alăturate și lungimea
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
un astfel de triunghi, latura cea mai lungă, opusă unghiului drept, se numește "ipotenuză", iar laturile care formează unghiul drept se numesc "catete". În triunghiul dreptunghic, sinusul unui unghi ascuțit este definit ca raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea ipotenuzei. Similar, cosinusul unui unghi ascuțit este raportul dintre lungimea catetei alăturate și lungimea ipotenuzei: formula 1 Valorile unghiurilor cu sinusul/cosinusul rezultat se pot gasi in tabelul valorilor funcțiilor sinus și cosinus. Acestea sunt cele mai importante funcții trigonometrice; alte funcții
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
iar laturile care formează unghiul drept se numesc "catete". În triunghiul dreptunghic, sinusul unui unghi ascuțit este definit ca raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea ipotenuzei. Similar, cosinusul unui unghi ascuțit este raportul dintre lungimea catetei alăturate și lungimea ipotenuzei: formula 1 Valorile unghiurilor cu sinusul/cosinusul rezultat se pot gasi in tabelul valorilor funcțiilor sinus și cosinus. Acestea sunt cele mai importante funcții trigonometrice; alte funcții pot fi definite ca diferite rapoarte ale laturilor unui triunghi dreptunghic, dar pot fi
Trigonometrie () [Corola-website/Science/299853_a_301182]
-
intersecția celor trei mediatoare (perpendiculare pe mijlocul fiecărei laturi) ale triunghiului respectiv. Centrul cercului circumscris se află în interiorul triunghiului (în cazul triunghiurilor ascuțitunghice) sau în exteriorul triunghiului (în cazul triunghiurilor obtuzunghice). La triunghiurile dreptunghice centrul cercului circumscris se găsește pe ipotenuză, la mijlocul acesteia. Centrul cercului înscris într-un triunghi se află la intersecția celor trei bisectoare ale unghiurilor interne ale triunghiului. Ortocentrul unui triunghi se află la intersecția celor trei înălțimi ale triunghiului respectiv. Ortocentrul se află în interiorul triunghiului (în cazul
Triunghi () [Corola-website/Science/299351_a_300680]
-
Heron: Formule derivate din formula lui Heron: A (arie); l (una dintre laturile triunghiului); a,b,c (laturile unui triunghi); α,β,γ (unghiurile triunghiului); P (perimetru); p (semiperimetru); h (înălțime); c (cateta); "x,y(catetele unui triunghi dreptunghic)";i (ipotenuza); R (raza cercului circumscris triunghiului);D (diametrul cercului circumscris al triunghiului) ; r (raza cercului înscris în triunghi); ec (echilateral); dr (dreptunghic); pr (proiecția catetei pe ipotenuză); m (mediana); "H,S,σ (variabile matematice)"
Triunghi () [Corola-website/Science/299351_a_300680]
-
perimetru); p (semiperimetru); h (înălțime); c (cateta); "x,y(catetele unui triunghi dreptunghic)";i (ipotenuza); R (raza cercului circumscris triunghiului);D (diametrul cercului circumscris al triunghiului) ; r (raza cercului înscris în triunghi); ec (echilateral); dr (dreptunghic); pr (proiecția catetei pe ipotenuză); m (mediana); "H,S,σ (variabile matematice)"
Triunghi () [Corola-website/Science/299351_a_300680]
-
este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria euclidiană, constituind o relație între cele trei laturi ale unui triunghi dreptunghic. afirmă că în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei (latura opusă unghiului drept). Teorema poate fi scrisă sub forma unei relații între cele trei laturi "a", "b" și "c", câteodată denumită "relația lui Pitagora": unde "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" lungimile celorlalte două laturi ale triunghiului
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei (latura opusă unghiului drept). Teorema poate fi scrisă sub forma unei relații între cele trei laturi "a", "b" și "c", câteodată denumită "relația lui Pitagora": unde "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" lungimile celorlalte două laturi ale triunghiului. Deși este în discuție faptul că teorema putea fi cunoscută dinaintea lui, aceasta a fost totuși denumită după matematicianul din Grecia Antică, Pitagora ( 570 - 495 î.Hr.) din moment ce el este cel
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ABC" un triunghi dreptunghic, cu unghiul drept aflat în punctul "C", după cum se observă în figură. Se desenează înălțimea în triunghi din punctul "C", astfel ca "H" să fie punctul de intersecție al înălțimii cu latura "AB". Punctul "H" împarte ipotenuza "c" în două părți, numite "d" și "e". Noul triunghi, "ACH", este asemenea cu triunghiul "ABC", deoarece ambele au un unghi drept (prin definiție, înălțimea formează un unghi drept), iar unghiul lor comun este "A", ceea ce înseamnă că cel de-
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
două triunghiuri sunt congruente, ceea ce demonstrează faptul că acest pătrat are aceeași suprafață ca și dreptunghiul din stânga. O versiune analogă este valabilă și pentru dreptunghiul din partea dreaptă și pentru pătratul rămas. Recombinând cele două dreptunghiuri pentru a forma pătratul pe ipotenuză, suprafața sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
pătratul pe ipotenuză, suprafața sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura opusă ipotenuzei, din pătrat. Dreapta desparte pătratul respectiv în două dreptunghiuri, fiecare având aceeași suprafață cu unul dintre pătratele de pe catete. Pentru demonstrația formală, se recurge la patru leme elementare: atunci triunghiurile sunt congruente. În continuare, fiecare dintre
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura opusă ipotenuzei, din pătrat. Dreapta desparte pătratul respectiv în două dreptunghiuri, fiecare având aceeași suprafață cu unul dintre pătratele de pe catete. Pentru demonstrația formală, se recurge la patru leme elementare: atunci triunghiurile sunt congruente. În continuare, fiecare dintre pătratele de sus se
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
triunghi aflat la rândul său în legătură cu unul dintre cele două dreptunghiuri care alcătuiesc pătratul de jos. Demonstrația este următoarea: Această demonstrație, care apare în "Elementele" lui Euclid, sub forma Propoziției 47 din Cartea 1, arată faptul că suprafața pătratului de pe ipotenuză este suma suprafețelor celor două pătrate mici. Această demonstrație este una destul de diferită față de cea folosind asemănarea triunghiurilor, care folosește posibila metoda de demonstrație a Pitagora. Suprafețele ambelor pătrate mari sunt egale cu formula 6. Dacă suprafețele pătratelor roz, ce reprezintă
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ecuația pătratului mare, vom aveam rezultatul înjumătățit pentru trapez. Raportul formula 19 se reduce, astfel că în final rămâne relația pitagoreică. Se poate ajunge la teorema lui Pitagora prin intermediul studiului modului în care schimbările într-o latură produc o schimbare în ipotenuză, iar pentru această demonstrație se apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
în care schimbările într-o latură produc o schimbare în ipotenuză, iar pentru această demonstrație se apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate vedea în partea inferioară, cu ipotenuza de lungime "y", latura "AC" de lungime "x" și latura "AB" de lungime "a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate vedea în partea inferioară, cu ipotenuza de lungime "y", latura "AC" de lungime "x" și latura "AB" de lungime "a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea laturii "AC" către "D", atunci "y" de asemenea crește cu "dy". Acestea formează două laturi ale
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea laturii "AC" către "D", atunci "y" de asemenea crește cu "dy". Acestea formează două laturi ale unui triunghi, "CDE", care (cu "E" ales astfel încât "CE" să fie perpendicular pe ipotenuză) este un triunghi dreptunghic aproximativ asemănător cu "ABC". De aceea, rapoartele dintre laturile lor trebuie să fie la fel, adică: Asta poate fi rescris după cum urmează: Aceasta este o ecuație diferențială care prin rezolvare dă Iar constanta poate fi dedusă
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
x" = 0, "y" = "a" pentru a obține ecuația Această demonstrație este mai degrabă intuitivă; se poate face și mai riguros dacă în locul valorilor "dx" și "dy" se folosesc limite. După cum s-a arătat și în introducere, dacă "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" reprezintă lungimile celorlalte două latură, teorema lui Pitagora poate fi exprimată sub forma unei relației pitagorice: Dacă sunt cunoscute lungimile ambelor catete "a" și "b" , atunci " c" poate fi calculat astfel: Dacă sunt cunoscute lungimea ipotenuzei
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]