51 matches
-
asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de fată”, „Atacul de la Smârdan”. Modernismul s-a caracterizat printr-o varietate de curente literar-artistice sau doar artistice: expresionismul, dadaismul, cubismul, suprarealismul, futurismul. -Expresionismul o insista pe aspectul dominant al realității; o pictura expresionistă se afla în relație cu filosofia iraționalistă; o a cultivat tehnica ilustrației și caricatura; o mulți dintre artiștii plastici au excelat atât în arhitectură , cât și în sculptură sau pictură; exemplu: Ernst Ludwig Kirhner -„Peisaj din Dresda”, „Caii galbeni”; Emile Nolde - „Viața lui Hristos”; Edvard Munch„Țipătul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism și stupefiante, de jazz, de ciudatele hobby-uri, cât și de doctrinele iraționaliste și exaltarea celor mai înalte forme ale artei."376 Iar dacă discursul despre mit este tot un mit, nu trebuie să ne surprindă că și anumiți mitografi au devenit figuri mitice, captați în formule ambigue, contradictorii, intrigante.377 Acest fenomen
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea folosirea termenului „subiectivism” pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau, în general, prescripții, ca aceast] persoan] s] accepte s] fie consecvent] cu sine, va trebui s] observe regulile care guverneaz] consecventă. De aceea, ceea ce reprezint] aceste reguli trebuie s] fie preocuparea principal] a filosofului practic. Unii emotiviști au devenit iraționaliști, deoarece ambii au asimilat judec]țile morale imperativelor și au f]cut o greșeal] care este inc] foarte obișnuit] în privința imperativelor, si anume aceea de a crede c] acestea își extrag sensul din propriet]țile lor cauzale. Aceasta poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologice nu sunt parte a sensului nici a imperativelor, nici a actelor de vorbire morale (Urmson, 1968, pp. 130 și urm.; Hâre, 1971). Dac] am consideră c] imperativele își datoreaz] sensul propriet]ților lor cauzale, am putea cu ușurinț] deveni iraționaliști cu privire la imperative, si astfel, cu privire la judec]țile morale, dac] acestea sunt prescriptive. Dar dac] aceast] greșeal] este evitat], teza potrivit c]reia judec]țile morale sunt un tip de prescripții (poate nu identice cu simplul imperativ și, cu sigurant], mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorie e adevărată” (idem:121), dar că putem găsi evidențe empirice negative ce pot infirma sau falsifica o opinie sau teorie. Pentru ei o opinie sau teorie stă în picioare atâta timp cât nu s-au găsit evidențe empirice infirmatoare. Justificaționiștii deziluzionați, iraționaliștii sau scepticii, care susțin că nu putem găsi nici temeiuri pozitive, nici negative în sprijinul adevărului unei opinii sau teorii. Pentru ei, adevărul nu poate fi stabilit deoarece realitatea nu există, iar dacă există nu poate fi cunoscută, iar dacă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de artă. Criticul trebuie să aibă în vedere individualitățile și diferențierile și nu asemănările. Mioara Apolzan concluzionează apodictic: „Eșuarea criticii în „contemplarea misterului”, șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la „Kalende”, este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă.”1 Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare a unicității. Mioarei 1 idem, p. 174 112 Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cât a fost, s-a născut sub semnul iluminismului și liberalismului"40, cărturarul deplânge ceea ce s-a întâmplat în spațiul românesc pe parcursul secolului XX: "Slaba tradiție ideologică liberală, naționalismul etnicist, ideologiile totalitare de extremă dreaptă, apoi de extremă stângă, filozofia iraționalistă, antidemocratică și antieuropeană, propagată de câțiva guru și "Căpitani filozofici" dintre cele două războaie, reveniți sub diferite forme în actualitate, au eliminat aproape total mica, dar fecunda tradiție iluminist-pașoptistă-liberală a incipientei ideologii românești"41. Critica acestor pervertiri ideologice care, din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acolo un articol despre Abulafia XE "Abulafia" . În România anului 1917! Nu spun nici eu că am citit totul, dar ce am putut găsi, am citit; am și scris puțin despre Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" și Șestov, legat de filozofia iraționalistă. Însă întreaga poveste e mult mai vastă și mai fascinantă. Mi-ar plăcea să țin cândva la București un curs pe asemenea teme, despre filozofia evreiască, despre aceste legături dintre România și Franța în perioada interbelică. Specialiștii noștri în gândirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de artă. Criticul trebuie să aibă în vedere individualitățile și diferențierile și nu asemănările. Mioara Apolzan concluzionează apodictic: "Eșuarea criticii în "contemplarea misterului", șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la "Kalende", este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă." Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare a unicității. Mioarei Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Dacă exiști cu adevărat, îți spun cel din urmă cuvânt al meu, cel din viață și cel de după moarte, îți spun adio! Apoi mă cufund în tăcere, îți întorc spatele și plec pe drumul meu.” Să fie începutul moralelor moderne iraționaliste cum le numește Popper? Capitolul 2 FASCINAȚIA ÎNCEPUTULUI ȘI SFÂRȘITULUI 1. MISTERUL GELOZIEI LUI CAIN - Cain îl ucide pe Abel din gelozie. Cain este fratele cel mare. Primul născut al Evei și al lui Adam. Când ești primul într-o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a liberalismului economic, o teorie și o istorie a drepturilor omului etc. De ce neapărat doar ideologie predominant de dreapta, uneori nihilistă, negativistă, iraționalistă etc.? Este chiar atât de capital, de indispensabil culturii române de a se edita tot de și despre Nae Ionescu și elevii săi? Un echilibru s-ar cere, credem, păstrat. înțelegem, foarte bine, că trebuie recuperat tot ce a fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două războaie au avut într-adevăr și un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creatoare, după împlinirea idealului național, colectiv, în noi direcții, prin realizarea unor proiecte strict individuale, în primul rând, dar și prin noi deschideri externe, spre zone până atunci nefrecventate: orientalistică (India, cazul lui Mircea Eliade), zona anglo-saxonă, dar și filozofiile iraționaliste, mistice etc. opuse, în general, filozofiei tradiționale de catedră. Instaurarea regimului comunist, după 1947, și politica sa de izolare antieuropeană totală, în principiu ermetică, au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut un sens net de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi introducerea ideii de "direcție" în cunoaștere și a conceptului de "minus-cunoaștere". Distincția intelect enstatic intelect ecstatic este menită să plaseze dogmaticul într-un plan de intelectualitate, ferindu-l astfel de interpretări iraționaliste. Datorită structurii nelogice, unii filosofi au gândit dogmele ca o jertfire sau suprimare a intelectului și le-au plasat în zona credinței. Dogmele ar fi revelații divine, livrate pentru o acceptare irațională. Altoirea gândirii dogmatice pe credință, spune Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofiei secolului al XX-lea. Probabil că, într-o lucrare rescrisă despre irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a cunoașterii și gândirii, fără a asuma o poziție epistemologică iraționalistă. b) Un alt punct de reper pentru înțelegerea tematizării blagiene a antinomicului în contextul epocii este legat de situația metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 63. 120 Cf. Gheorghe Al. Cazan, " Raționalismul ecstatic formă specifică a raționalismului", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 47. Aici, autorul susține că specificul raționalist sau iraționalist al filosofiei lui Blaga se judecă într-un alt context filosofic, specific începutului de secol XX, unde sensul rațiunii si cel al raționalismului capătă noi dimensiuni. 121 Lucian Blaga, op. cit., p. 429. 122 Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
socială. Astfel, aripa dreaptă a personalismului îi cuprinde pe LUCIEN LABERTHONNIÈRE, GABRIEL MADINIER, MAURICE NÉDONCELLE, iar aripa stîngă pe EMMANUEL MOUNIER, J. LACROIX, J. M. DOMENACH. Dezvoltînd și ei o filosofie creștină, aceștia din urmă evită totuși exagerările mistice și iraționaliste ale celorlalți; își propun să țină mai mult seama de omul real, concret "cu individualitatea sa, nedivizat în comunitatea în care trăiește și neînseriat sau inventariat ca un lucru oarecare" (10, p. 7). Există însă adepți ai personalismului și în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
exercita nici cea mai mică influență în viața majorității oamenilor" (20, p. 360). Această prețuire acordată afectivității în relațiile interumane cu implicații în plan educațional îl determină pe psihologul american G. W. Allport să-l includă pe Freud printre teoreticienii iraționaliști (22, p. 262), chiar dacă psihanaliza își propune conștientizarea și stăpînirea instinctelor. Aplicarea psihanalizei la pedagogie a fost avută în vedere de însuși Freud. "Există", afirma el în 1910, "o altă aplicare a psihanalizei (...) pe care medicii n-ar putea să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nebun, pune Punctul pe i cu titlul LIICEANISME și cu subtitlul 1. Delațiunea ca ,,minima moralia" . Așa cum este lesne de presupus, liiceanisme vine de la Liiceanu, iar minima moralia îl privește fatalmente pe Andrei Pleșu. Pornind de la denunțul public de obscurantist, iraționalist și totalitarist pe care misteriosul și ilizibilul Adrian Marino i-l face lui Andrei Pleșu, denunț care, prin anii �50 ai secolului trecut ar fi însemnat, cu siguranță, o plimbare forțată a incriminatului pe la Canal, N.F. se străduie din răsputeri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
pentru recuperarea operelor unor Mircea Eliade și Emil Cioran, în virtutea valorii lor estetice. În acest context, Liiceanu și-a atras critici precum cea a fostului dizident Gabriel Andreescu, care îl califica drept facilitant al extremismului, deoarece a promovat naționaliștii și iraționaliștii interbelici, care ar fi fost „ideologi ai extremismului de dreapta”. Gabriel Liiceanu s-a situat în centrul unei alte dezbateri publice în 1999, în timpul bombardării Șerbiei de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Atunci a sustinut poziția ministrului de externe Andrei
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]