38 matches
-
din timpul războiului din Vietnam, trimite acum înapoi în Rusia cei cîțiva zeci de refugiați ceceni de pe teritoriul său. D.A.: Putem spune că Suedia se teme de Puțin? A.G.: Nu știu de ce se teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în acest caz... imorală. Pentru că, încurajînd furia războinica a statului major rus și a lui Puțin, se pune în pericol nu numai morală, dar chiar securitatea Europei. Puțin e în acest moment un pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
a profita și el pe cale de consecință. Modelul schimbului voluntar ne demonstrează finalmente că, dacă trebuie introdusă piața în economia publică, este mai simplu să o faci tarifînd folosirea bunurilor și serviciilor colective. Asimilarea alegerii publice cu o piață este irealistă. Altminteri, există riscul să observăm efectele perverse ce fac ca piața să devină un tîrg. Este ceea ce în literatura americană se cheamă logrolling, ce consistă pentru alegători în a se coaliza în mod tranzitoriu cu scopul de a obține anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
urmărim repartiția populației și a produsului intern brut între regiunile unei țări, cum sunt Franța, Italia sau Spania, dar nu numai. Polarizarea va apărea imediat de o manieră evidentă. Altfel spus, e bine să evităm să aruncăm prea repede ipotezele irealiste. În primul rînd pentru că ele ne permit să înțelegem de ce, în ciuda unor puternice atașamente regionale, adesea rurale, totuși populația unei țări are, într-o perioadă lungă de timp, tendința de a se concentra în cîțiva poli regionali de creștere. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
din care citează cu nesaț și ne explică la aragaz cum stă treaba, flacăra, cu un termen modern, grecesc, mitologic, propus de francez: ideologia effendi. „Effendi intelectuali autodeclarați elită care se adună În grupuscule și-a căror activitate este eminamente irealistă, totalitară.” Cum adică irealistă? „Adică terorism contra statului. Democratic este imposibil ca effendia să-l dea jos pe președintele Iliescu ales prin vot liber de toți românii, și atunci ea a fost obligată să recurgă la asasinat. Unele tentative au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nesaț și ne explică la aragaz cum stă treaba, flacăra, cu un termen modern, grecesc, mitologic, propus de francez: ideologia effendi. „Effendi intelectuali autodeclarați elită care se adună În grupuscule și-a căror activitate este eminamente irealistă, totalitară.” Cum adică irealistă? „Adică terorism contra statului. Democratic este imposibil ca effendia să-l dea jos pe președintele Iliescu ales prin vot liber de toți românii, și atunci ea a fost obligată să recurgă la asasinat. Unele tentative au fost descoperite și stinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pp. 4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor teorii "subiectiviste" idealismul irealist (idealism pe care Blumer nu-l neagă deloc). Acest reproș îi este adresat și lui Habermas, care postulează universalul când ar trebui cercetați cei care au interesul să-l postuleze: "El reduce raporturile politice de forță la raporturi de comunicare
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și ușor ideologizantă) înscriu religia populară în contextul mai amplu al culturii populare și se caracterizează prin preștiințificitate și înapoiere. În acest sens, Danièle Hervieu-Léger295 dă următoarea listă de caracteristici pentru ambele tipuri de religiozitate: religia populară este trăită, emotivă, irealistă, specifică claselor inferioare, civilă, populistă, comunitaristă, tradițională, orală; religia savantă este regulată, intelectualistă, realistă, specifică claselor superioare, elitistă, salvatoare, individualistă, modernă. În acest context descris de opoziția popular savant, divinația s-ar apropia mai curând de religiozitatea populară. În practica
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a fost rezultatul unui act ideologic revoluționar, ce a anticipat multe din realizările istorice zise organice. Toate reformele României moderne au avut ca puncte de plecare acte de imitație și sincronizare ideologico-politică. Oricât ar nega acest fapt în mod profund irealist, utopic ideologia antiliberală, antidemocratică, antieuropeană, de extremă dreaptă, în frunte cu Nae Ionescu, scos inoportun și cu elogii neîntemeiate de la naftalină. Că s-au făcut și se pot face și erori, nu negăm. Că pot interveni și corecții necesare, nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românești n au nici afinități și nu sunt nici pe departe pregătite. Tradițiile locale, educația și conștiința actuală n-au ajuns încă la acest nivel de înțelegere și maturizare. N-are sens să ne iluzionăm cu sentimentalisme europene inutile și irealiste. Întreaga evoluție politică a Europei occidentale, după al doilea război mondial, vine în directă și totală contradicție cu mentalitatea politică dominantă de la noi. Barierele ideologice, războiul rece, formarea celor două blocuri antagoniste, NATO și Tratatul de la Varșovia etc. etc. au
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cum poate fi țara noastră complet izolată de corelațiile și structurile lumii contemporane? peste tot se face la Nae Ionescu elogiul proceselor organice. și totuși, o gândire ce se vrea consecvent și ostentativ organică și realistă se dovedește, dimpotrivă, profund irealistă. O Românie care să nu țină seama nici de influențe, nici de legile imitației, nici de raportul internațional de forțe, nici de dinamica integrării europene, este o pură imposibilitate. Integrarea României în Europa este, deci, nu mai puțin, un proces
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ca, pe linia reconsiderării tradițiilor noastre culturale, să tipărim, de exemplu, operele lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici-acolo asemenea lucruri care trebuie să fie un
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
faptul c] aproape toate perspectivele substantive sunt dificile și controversate. Sper c] lungă introducere a oferit unele sugestii despre acest lucru. Așa cum sugereaz] nihiliștii morali, ar putea exista probleme în ceea ce privește ideea principal] a practicii morale. S] ne amintim c], potrivit irealiștilor, atunci când consider]m c] este bine s]-i ajut]m pe cei care au nevoie, ne exprim]m dorința că oamenii s]-i ajute pe cei care au nevoie; este ca și cum am strigă: „Ură pentru cei care-i ajut] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp. Gerbner (1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]