57 matches
-
că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este încălcat și principiul neretroactivității legii, întrucât prezumțiile absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori se pot aplica atât contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020, cât și celor încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. Chiar dacă, așa cum s-a statuat prin
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. De asemenea, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competență constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1), al art. 44 alin. (1) și al art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
a manifestării tinde să obnubileze actul apariției, a cărei esență nu va putea fi niciodată surprinsă în orizontul de transcendență al conștiinței. Orice apariție convertită într-o imagine indică un conținut, iar nu actul invizibil prin care donația ajunge o irefragabilă prezență 2. Fragilitatea ivirii e neutralizată în deschisul unui orizont mundan de semnificație: orizontul înseamnă determinare intențională, iar semnificația evocă deja un conținut. Esența manifestării fuge, alunecă și se ascunde într-un acel ceva deja manifestat. Așa cum pentru Heidegger ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este în dezacord cu principiile răspunderii civile. Intenția lăudabilă a legiuitorului de a crea un sistem echilibrat se transformase în realitate într-o regulă care era în profitul esențial al debitorului. Deși, la prima vedere, se pare că prin prezumția irefragabilă de prejudiciu regimul reparării forfetare ar fi fost în avantajul creditorului, atât prin faptul că este dispensat de obligativitatea probării acestuia dublată de imposibilitatea debitorului de a dovedi un prejudiciu mai mic totuși, sistemul este net în favoarea debitorului. În majoritatea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nașterea dreptului la dobândă moratorie. Pentru antrenarea răspunderii debitorului contractual al unei sume de bani este suficient să se probeze că debitorul nu a executat la scadență obligația În cazul obligațiilor bănești contractuale existența prejudiciului moratoriu și abstract este prezumată irefragabil iar neexecutarea obligației constă doar în întârzierea în îndeplinirea obligației bănești, soluție menținută de Noul Cod civil. Art. 1535 alin. 1 C.civ. conferind expres creditorului acest beneficiu: ,,creditorul are dreptul la daune moratorii, ... fără a trebui să dovedească vreun
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Dacă dobânda remuneratorie era inferioară valorii dobânzii legale se vor datora daune-interese la nivelul dobânzii, legale sau convenționale, după caz. În acest mod nu se încalcă dispozițiile alin. 1 al art. 1535 C.civ., teza finală, care instituie o prezumție irefragabilă de prejudiciu la nivelul minim corespunzător ratei dobânzii, legale sau convenționale: ,,debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic". În concluzie, în cazul împrumutului cu dobândă 259
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nu a suferit un prejudiciu? Noul legiuitor optează pentru favorizarea creditorului: în cazul obligațiilor bănești el este de drept în întârziere; poate proba existența prejudiciului suplimentar și poate obține acoperirea integrală a prejudiciului; garantarea unui prag minim al despăgubirilor; prezumarea irefragabilă a prejudiciului suferit de creditorul, toate dovedesc intenția de a-l proteja pe creditor. Dar se tinde la a ajunge de la o extremă la cealaltă, de a-l defavoriza pe debitor, în condițiile în care beneficiile de mai sus sunt
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
oaspete neliniștitor potrivit expresiei lui Nietzsche s-a insinuat deja pe furiș în casă, astfel încât nimeni nu va mai putea să-l izgonească. Firește, Pascal înfruntă această nouă condiție și reflectează asupra ei pentru a-i ține piept: în spatele necesității irefragabile a naturii mai există încă un Deus absconditus care o guvernează și care ne guvernează, chiar dacă El nu poate fi recunoscut imediat în creația sa. Omul este, într-adevăr, un fragment de natură, un nimic strivit de forțele cosmice, dar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
principiu lipsit de morală 205. O anume consolare pare să găsească în Eternul Feminin: "Vreau ca principiul feminin să guverneze întemeierea Cetății viitoare"206. Și vestește acest miraj fiind convins că este "unul dintre profeții vremii noastre", sigur în mod irefragabil de previziunea sa: "Ceea ce afirm nu este o utopie, este un adevăr pe care îl întrezăresc"207. Dar drumul către Noul Început este lung și chinuitor. Va trebui să treacă prin sfârșitul istoriei, o altă teză metafizică împovărătoare asupra căreia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
chiar. În privința deficitului de 31 milioane care se pretinde că ar fi rezultat la finele anului 1876 cată a se releva următoarele: 8 milioane din acest pretins deficit n-au existat niciodată ca deficit. Această arătare au devenit un adevăr irefragabil în urma sentenței Curții cu Compturi și este astăzi o adevărată plastografare de scripte publice când se pretinde că acest deficit există. Dacă însă ar fi existând în realitate, el nu s-a putut naște decât din cheltuielele făcute peste bugete
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În lumina reglementărilor menționate, se contureză trei categorii de prezumții legale: prezumții absolute, prezumții relative și prezumții mixte. a) prezumțiile absolute "juris et de jure" sunt cele care nu pot fi răsturnate prin proba contrarie. Ele se mai numesc și irefragabile, dacă nu pot fi combătute deloc (prezumția puterii lucrului judecat sau prezumția stabilită de art. 411 al. 1 din noul Cod civil, potrivit căruia: "Nicio persoană nu poate reclama o altă filiație față de mamă, decât aceea ce rezultă din actul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii." ... Autoritatea de lucru judecat reprezintă unul dintre cele mai importante efecte ale hotărârilor judecătorești și este reglementată de art. 1201 din Codul civil, ca o prezumție legală, absolută și irefragabila de conformitate a hotărârii cu adevărul - "res judicata pro veritate habetur", si de art. 166 din Codul de procedură civilă, drept o excepție de fond, peremptorie și absolută. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesară, pe de o
DECIZIE nr. 282 din 1 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 48 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151361_a_152690]
-
contrare dispozițiilor art. 45 din Constituție privind libertatea economică. În acest sens, arată că sintagma "insolvența este prezumată ca fiind vădită" alătură doi termeni contradictorii, întrucât prezumția exclude caracterul evident. Astfel, acest text de lege instituie de fapt o prezumție irefragabilă de insolvență, iar rolul judecătorului-sindic se restrânge, prin urmare, la a fi un simplu instrument de deschidere automată a procedurii insolvenței în situația constatării existenței condițiilor prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a). În acest fel se îngrădește cu
DECIZIE nr. 954 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 33 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192881_a_194210]
-
2006 , aceasta pornește de la o interpretare literală a sintagmei "insolvența este prezumată ca fiind vădită", interpretare ce face abstracție de ansamblul reglementării privind procedura insolvenței. Astfel, în opinia autorului excepției, această sintagmă ar avea în realitate semnificația instituirii unei prezumții irefragabile de insolvență. Curtea constată că, într-adevăr, textul de lege criticat instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadență. Instituirea acestei prezumții este justificată de necesitatea asigurării celerității
DECIZIE nr. 954 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 33 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192881_a_194210]
-
partea civilă calea de atac a apelului cu privire la o eventuală recuperare de prejudiciu apare ca o ingerință în principiul disponibilității. De asemenea, este unanim admis că o hotărâre judecătorească care pare să fie ilegală sub aspectul laturii civile are caracter irefragabil sub aspectul laturii penale. Însă o astfel de hotărâre poate fi acceptată ca atare de deținătorul interesului legal sau poate avea autoritate de lucru judecat numai cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, în fața
DECIZIE nr. 843 din 2 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, r��stoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]
-
totuși ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, răstoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]
-
irevocabilă, prin care se stabilesc calitatea de moștenitor, masa succesorală, cotele și bunurile ce revin fiecărui moștenitor. Curtea constată că procedura succesorală notarială nu este una obligatorie și nu condiționează accesul la procedura contencioasă din fața instanțelor judecătorești, ceea ce determină concluzia irefragabilă că este o procedură grațioasă, necontencioasă și facultativă, aflată la îndemâna părților. De asemenea, Curtea reține că, până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 276/2009 , parcurgerea sau nu a procedurii succesorale notariale nu condiționa nici faptul datorării taxelor judiciare
DECIZIE nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi j), art. 3^1 alin. (2)-(4) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227015_a_228344]
-
tranșează dreptul sau situația juridică alegată, el constituie dovada deplină a acestora, potrivit art. 1.173 din Codul civil, până la înscrierea în fals sau până la reformarea sa ca urmare a exercitării căilor extraordinare de atac. Până atunci, în virtutea prezumției absolute irefragabile a autorității de lucru judecat, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă este considerată a exprima adevărul cu privire la drepturile pe care o instanță judecătorească le constată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin
DECIZIE nr. 125 din 3 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208830_a_210159]
-
atunci când din probațiunea administrată rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, lipsind latura subiectivă. Faptul că despre o persoană se cunoaște că a comis sau urmează să comită anumite fapte antisociale nu presupune ab initio o prezumție irefragabilă de cunoaștere a acestei stări de către un subiect circumstanțiat - cum ar fi, de exemplu, cel căruia i se impută fapta prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 , această împrejurare trebuind a fi dovedită. De
DECIZIE nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^2 alin. 4 şi art. 91^3 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi ale art. 7 alin. (1) şi (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) şi (5) şi art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206825_a_208154]
-
în care nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt ori de săvârșire a unei abateri disciplinare. Curtea a reținut că cele 3 variante ce legitimează soluția clasării nu au caracter irefragabil, deoarece, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din aceeași lege, persoana interesată poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute. Practic, aceste exigențe se circumscriu unor norme de procedură referitoare la responsabilitatea judecătorilor și procurorilor ca
DECIZIE nr. 194 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262652_a_263981]
-
ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. 22. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, răstoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
cazurile în care nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt ori de săvârșire a unei abateri disciplinare. Curtea observă că cele (3) variante ce legitimează soluția clasării nu au caracter irefragabil, deoarece în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din aceeași lege, persoana interesată poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute. Practic, aceste exigențe se circumscriu unor norme de procedură referitoare la responsabilitatea judecătorilor și procurorilor ca
DECIZIE nr. 356 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (5) raportate la cele ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257135_a_258464]
-
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituționale. 24. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că variantele ce legitimează soluția clasării nu au caracter irefragabil, deoarece, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din aceeași lege, persoana interesată poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute. Practic, aceste exigențe se circumscriu unor norme de procedură referitoare la responsabilitatea judecătorilor și procurorilor ca
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
Legea nr. 317/2004 , respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin aceea că aceasta nu are un caracter irefragabil deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, așa cum a decis instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 487 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 397 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263343_a_264672]