138 matches
-
continuare nu pot lega acest episod straniu și atât de viu și detaliat de niciun alt aspect al existenței mele. Și amintirea se oprește aici... Cu rechinii ce se îndepărtau în larg prin apa îngrozitor de clară și curată, prin apa irizată de un soare interior, scufundat în adâncuri, apa uimitor de transparentă și pură, păstrată așa de rechinii războinici cu ochii albaștri. Albatroșii "Danzantes" Santiago. "Bătrânul și Marea" Tânăra olandeză stătea pe șezlong pe cea mai de sus punte a bărcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
deținătorul haremului cu leoaice de mare, baleiază teritoriul de la intrarea în plajă, cu capul semeț, dat pe spate, în răgete îngrozitoare de împerechere și supremație. Ceva mai departe, pe stânci..., iguanele portocalii! Ele stau încălecate în soare. Aerul și lumina irizează nervos în jurul lor, exasperate de atâta nemișcare. Ca niște uriașe baterii organice, iguanele se încarcă cu orele la soare, gâturile ușor ridicate în sus, împietrite în peisaj, în afara timpului. Cu ochiul lor lateral, iguanele ne privesc ca prin sticlă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și uscat ca cel al Goianei, vei beneficia aici poate de cel mai subtil spațiu energizant: fluide sau râuri de curenți îți străbat întregul trup, ce se opresc ca o stază la capătul degetelor ce levitează rebele, necontrolate prin aerul irizat de lumină. Totuși, aici nu trebuie să vii singur, povestesc legendele locale, entitățile pot executa operații spirituale pe tine, ele pot genera stări de amețeală sau leșin. În timp ce apa foarte rece a cascadei îți biciuiește trupul gol, nu resimți acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Închina mama cu gîndul, firește, la mine... — Era și timpul, punctă liniștitor și bătrînul. Aveam treizeci și opt de ani În 1992, iar Nicole douăzeci și patru. Minionă, cu vocea aceea de Alice În Țara Minunilor, imaginea ei impregnată În mine, ca să irizeze, nu mai avea nevoie de ajutorul figurilor fetițelor de altădată. Intrase la facultatea dorită, așa că descinderile ei În București se Înmulțiseră. Și eu mă reapucasem să bat vechiul drum al Sătmarului. Era un fel de a călca din nou pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Vancouver, Canada. Această dublă experiență de viață îl face să compare în permanență felul în care sunt tratate în spațiul anglo-saxon temele care țin capul de afiș al dezbaterilor din viața publică românească. Spiritul analitic predomină, chiar dacă pagina este adesea irizată de un umor de foarte fină calitate, tonul rămâne mai mereu sobru, iar finalul analogiilor este mai mereu foarte revelator. Sunt puse în discuție teme de maximă actualitate ale perioadei de tranziție: reforma sistemului universitar românesc, situația elitelor, modul în
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
scriitoarea deslușește ceva din ritmurile eterne ale vieții în episoade aparent anodine de pe stradă. Ironia fină la adresa inevitabilei ipocrizii sociale care ne face suportabili unii altora, conștiința dureroasă, dar acceptată cu demnitate și grație, că viața este întotdeauna imperfectă, incompletă, irizează povestirile sale precum niște prețioase vase de Gallé. Capacitatea ei de a da valori simbolice unor banale obiecte, precum baloanele, de exemplu, ține de tradiția impresionismului literar la care este evident că aparține. Toată viața mea am îndrăgit baloanele - tot
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria asupra îngerului irizează arhipelagul lupilor încoronați în sicriele autostrăzii săgetătorul îngheață între două semne deraieri suspendate în creierul meu violența sentimentului în amorf sfredel în memoria de carne a abatoarelor infestată cu spirocheta trădării și strungurile din fiola de heroină mă insinuez big-bang
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
Viorel Ștefan (Galați) Dan Nica (Galați) Florin Pâslaru (Galați) Lucreția Roșca (Galați) Bogdan Ciucă (Galați) Aurel Nechita (Galați) Florian Nicolae (Giurgiu) Marin Anton (Giurgiu) Ioan Teodorescu (Giurgiu) Daniel Chițoiu (Giurgiu) Victor Ponta (Gorj) Gheorghe Iana (Gorj) Mihai Weber (Gorj) Scarlat Iriza (Gorj) Camelia Khraibani (Gorj) Vasile Popeangă (Gorj) Kelemen Hunor (Harghita) Cristina Pocora (Ialomița) Marian Neacșu (Ialomița) Mihăiță Găină (Ialomița) Aurelian Ionescu (Ialomița) Corneliu Cozmanciu (Iași) Relu Fenechiu (Iași) Constantin Adăscăliței (Iași) Vasile Mocanu (Iași) Neculai Rățoi (Iași) Anghel Stanciu (Iași
Alegeri parlamentare 2012. Vezi aici lista noilor senatori şi deputaţi () [Corola-journal/Journalistic/40497_a_41822]
-
cu asfaltul înmuiat de caniculă urca până aici și pătrundea prin oberlichturile ogivale înăbușind sălile în căldură. Iarna ferestrele se zguduiau în crivățul bătând din răsărit, zăpada scârțâia sub picioare pe străzile în parte pustii; primăverile și toamnele erau scurte, irizate în culori contradictorii și toate la un loc lângă legendele Orientului, că nimeni nu mai putea gândi la originele Dreptului, se luminau basmele din „O mie și una de nopți”, melodiile seraiului, fumul narghilelelor. Apoi, în contratimp cu vorbirea dumneavoastră
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
versurilor. Poeții talentați, cei dăruiți de Domnul cu har, scriu mai puțin cu mintea și mai mult cu inima, cu subconștientul... Poezia Emiliei Țuțuianu vine din zonele profunde ale ființei, străbătând mai târziu zonele luminate ale conștiinței pe care le irizează ca pe niște vitralii. Prima strofă este iluminată din nivelul profund de cuvintele care devin, prin încărcătura lor semantico-poetică , noțiuni, concepte poetice: La început, în ființa-mi de lut s-a pitit tainic iubirea... Și-n rădăcinile adânci ale ei
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
mă așteptam. Doar câte o cifră, ca la camerele de hotel. Inutil să adaug că nici una nu era luminată. Cu o singură excepție: Înăuntrul Încăperii cu numărul 3 plutea o lumină vagă, albăstruie. Sau, poate, mai corect spus, un semiîntuneric irizat În albastru, asemănător cu acela care Învăluia coridoarele, Însă mult mai puțin dens, mult mai spre semi decît spre Întuneric. Suficient, totuși, pentru ca luminatorul de deasupra ușii respective să difere sensibil de negrul compact al celorlalte. M-am apropiat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
PAGINĂ NOUĂ JOSEF SZAJNA Era în septembrie ’92, când am luat marele premiu de interpretare la Festivalul de teatru experimental de la Cairo. Festivitatea avea loc chiar la poalele marii piramide, într-un decor fastuos, cu lumini multe și colorate care irizau fantastic înălțimea amețitoare a piramidei; în spatele ei, noaptea căsca un hău de nepătruns. Sus pe cer erau stelele, dar, din cauza iluminației, abia dacă se zăreau. Mă întorceam de la masa prezidiului cu diploma în brațe și din primul rând s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
această transmutare imposibilă de inspirații: Laforgue scriind Epipsychideon, Shelley, Complaintele. România nouă, 19 iunie 1921 POETICA DOMNULUI ARGHEZI " Cu încruntare mă-ndoiesc de acest astru." Ulalume În cunoștință, în sfârșit, de conținutul volumului Cuvinte potrivite, iau seama că titlul se irizează de un anumit humor. Asemenea titlu nu s-a putut prezenta poetului decât (veritabil act stâng și freudian) într-una din acele stări de amurg în mijlocul vieții diurne, pline de "actes manqués de la vie". Adevărate potriviri de cuvinte: aceasta este
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din 30 iulie 2014. În tonurile Absolutului pictează-ți degrabă degetul cel mic, iar inelarul vreau să ți-l vopsești precum Nesfârșirea. Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară, sclipirile Materiei pune-le pe-arătător, iar degetul cel mare irizează-l cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii. Monocromia numărului Unu așterne-o peste arătător, în nuanțele Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoi cu toata tandrețea de care ești capabilă, pune culoarea Dragostei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
versurilor. Poeții talentați, cei dăruiți de Domnul cu har, scriu mai puțin cu mintea și mai mult cu inima, cu subconștientul...Poezia Emiliei Țuțuianu vine din zonele profunde ale ființei, străbătând mai târziu zonele luminate ale conștiinței pe care le irizează ca pe niște vitralii. Prima strofă este iluminată din nivelul profund de cuvintele care devin, prin încărcătura lor semantico-poetică , noțiuni, concepte poetice: „La început, în ființa-mi de lut/ s-a pitit tainic iubirea.../ Și-n rădăcinile adânci ale ei
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
Preoteasa. Dar această sinceritate nu-i împinsă spre nuditate, ca la multe surate contemporane. Deloc clamată, sinceritatea poetei Marinela Preoteasa este estompată de idee, de cuvântul dat la întors, răspuns la a doua chemare, la a treia, când totul se irizează calm printr-o metamorfoză a lucidului: „m-aș arunca în nemărginirea parfumului de tei / și de fân proaspăt cosit / și te-aș privi / de acolo / de unde începe nemărginirea” („Dincolo de dincoace”); ...”în nordul meu e liniște: / cuvintele tac dar se sărută
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
2014 Toate Articolele Autorului În tonurile Absolutului pictează-ți degrabă degetul cel mic, iar inelarul vreau să ți-l vopsești precum Nesfârșirea. Pe mijlociu, culoarea Ideii fă-o să apară, sclipirile Materiei pune-le pe-arătător, iar degetul cel mare irizează-l cu umbrele Adevărului. Așa. Acum cealaltă mână, dreapta. Pe degetul cel mare vreau culoarea Muzicii. Monocromia numărului Unu așterne-o peste arătător, în nuanțele Nirvanei vopsește-ți mijlociul, apoi cu toata tandrețea de care ești capabilă, pune culoarea Dragostei
AŞA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349544_a_350873]
-
țărm, în nisip rămâne perla ce o ne-o disputăm. De n-ai văzut marea, te îndemn s-o faci acum să simți frenezia, și al brizei parfum. O paletă de culoare de albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
zare în zare, Cu mii de scăpări într-un joc paralel. Ne-ntrebăm ce e viața cu adâncă mirare Și la ce curcubee ne tot raportăm Când, de fapt, strălucim într-o unică culoare: A timpului albeață, pe care-o irizăm. Când mintea devine, treptat, o valoare, Facând diferența-ntre specii mereu, Îți pierzi sistematic întreaga candoare Și te cuprinde teama de-a deveni fariseu. În vânt, variante șoptește pământul Și-un real infinit de căi îți deschide, Știind că la
PAMÂNTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349968_a_351297]
-
zile te cuprinde o stare patetică de nostalgie Cu mult mai ucigașă decât tăcerea. În asemenea zile privești pierdut în depărtare Te adâncești în lume până devine adâncul din tine Și, treptat, observi cum pulberea de pe nisipuri brodează cu aur irizat Un petic de speranță... Cum strigătul pădurii trezește păsăretul.. Cum reîncepe viața alunecând în sus. Solstițiu de iarnă Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și febră viscerală... Adorm conștiințe-n fetide lupanare Bolborosind despre diverse dizeuze obscure Când
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
pânzei o altă destinație. Aceea în care imaginea nu se lăsase încă descoperită. A ales un desen abstract pe care l-a așternut pe pânza albă răsturnând culorile întinse pe o paletă de sticlă. Rezultatul, un amestec precum un clocot irizat de flori în care predomina ocrul. Nu știu de ce s-a răzgândit să mai lucreze pânza și mi-a restituit-o, dar cred că Providența a îndemnat-o în această direcție, pentru că, acasă, am privit lung această pânză căutându-i
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
ajute să localizam subiectul. O ulcica de lut, un ștergar, o vaza sau o frunză care se identifică geografic cu un anume loc fac treaba aceasta. Oricum, dincolo de argumentul decorativ subînțeles, maeștrii și-au pus semnăturile pe lucrări din care irizează lirismul, căldura sentimentelor, prospețimea și rafinamentul coloritului, farmecul naturii, simplitatea gestului. Are dreptate poetul: să ne vorbim prin flori ! Dr. DOREL SCHOR Referință Bibliografica: Pictură florala - farmecul naturii și simplitatea gestului / Dorel Schor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319
FARMECUL NATURII SI SIMPLITATEA GESTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357360_a_358689]
-
pe care-l conduce a cântat Medeei de ziua ei. S-a înălțat deasupra văzduhului scenei, brăzdat de inimile publicului o strofă cântată de voci numai din cristal și un „La mulți ani!” care a izvorât în ochii luminați în irizat surâs și genuină frumusețe, rouă de lacrimi de emoție și fericire. A lăcrimat Medeea! „Boboceii” care nu au în față niciun impunător pod de sfială au fermecat-o, i-au vibrat sufletul! Artista Maria Șalaru are numai orizont și nicio
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
de a face conexiuni între elemente artistice, științifice, istorice și estetice încât îți trebuie o minte excepțională și cunoștințe vaste de mitologie, istorie, matematică, literatură, muzicologie ca să poți să urmărești firul ideii, sau ideile care se nasc asemenea unor artificii irizând spațiul în toate direcțiile pe timpul lecturii” o carte care se adresează specialiștilor în hermeneutică, eminescologilor, oamenilor de știință care s-au dedicat studierii miturilor. De altfel, prof.univ.dr. Tudor Ghideanu consideră această carte ,,cea mai ,,năzdrăvană” dintre judecățile filozofice, științifice și
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
cristaline ce tot curge-n veșnicie în bătrâna fântână, al cărei acoperiș de șindrilă (bătut în solz de pește) s-a putrezit, iar pe alocuri se văd găuri prin care pătrunde sorele dimineții, mă trezește din visare, iar din pulbere irizată de curcubee văd cum se întrupează ZÂNA DORULUI care mă atinge cu faldurile de argint ale mantiei regale, îmi dă un sărut pe fruntea îmbrobonată, iar eu cânt cu vocea sufeltului o melodie ce-mi sfâșie întreaga ființă: „Stau în
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]