287 matches
-
scapă vieții subiectului, cum peștii dintr-o plasă cu ochiuri prea largi. Deloc luat prin surprindere de enorma variație a fenomenalului, poetul îl trece prin filtrul criticismului d-sale imaginativ: "și actuala politică a lumii plutește la suprafața petrolului/ în irizări de roșu verde roșu și albastru/ grasă ca stratul de acid oleic/ pe membrana unei suspensii proteice" (ibidem). Sau înverșunîndu-se a enumera ciudățeniile unei lumi care se complace într-o pitorească semiconștiință etică: "în temple islamice Mohamed proorocește/ din manualul
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
frunze de oleandru/ și ne-amintim doar copilăria și altceva nimic,/ nici numele?" (Timpurii, fluturii din crîngurile antice). Lipsa de scrupule a figurației mitologice, pentru a ne exprima astfel, a poetului, se sublimează, după cum vedem, deoarece, prin aluviunile melancolice, prin irizările extatice, prin asocierile senin-vinovate ale textului, se deschide zarea unei transcendente. Pagînismul arcadian reprezintă o formă de cultură, nu de cult răsturnat. Nu e o iconoclastie, ci mai curînd o iconodulie inteligent reconstituita prin erudiție sensibilă: "Păgîn am fost cîndva
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
de corp moare/ Annaneja Iniji/ Annaneta Iniji/ Annamajeta Iniji." Conștient că "mediocra condiție umană trebuie s-o parcurgi de la un capăt la celălalt, fără-ncetare, fără rușine", scrisul lui Michaux este expresia unei continue căutări a ființei interioare "acea imensă irizare de nevoi fără măreție". Gabriela Duda face o traducere excelentă și semnează o prefață consistentă și bine realizată. Henri Michaux - Mișcări ale ființei interioare, traducere, prefață și repere biobibliografice de Gabriela Duda, Ed. Univers, București, 2000, 320 p., f.p. Occidentul
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
temeinic de analiză, de asamblare a pieselor componente ale acesteia, de fixare a lor solidă, într-o argumentație anevoie de clintit. O seriozitate meșteșugărească intră în joc. Firește, se degajă o notă "eticizant-educativă", împletită însă cu voia bună, pătrunsă de irizările umorului care o feresc de morozitate. Vorba de duh apare ca o detentă naturală a muncii aplicate, răbdătoare. Preocuparea de căpetenie a exegetului e cumpănirea "defectelor" și "calităților", astfel încît rezultanta să fie cît mai "obiectivă" (personalitatea criticului configurîndu-se din
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
capătul înțelegerii și al conștiinței sale (al vieții), ci imagini impenetrabile și amintiri: pentru fiecare din purtătorii săi (și ei stăpîni ai unui univers, mici regi) Amun devine esența lumii în care ei se mișcă. Sticlă cu incredibile și pure irizări pentru meșterul sticlar, uriaș flacon cu parfum pentru negustorul de parfumuri, fagure imens pentru apicultor, vioară din care ies nepămîntene sunete, pentru lutier. Dar și în iluzie ei se mișcă în umbra Marelui Meșter-Negustor-Apicultor-Lutier, departe de Centrul spre care tind
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
prea repede, dintr-o dată, ca fumul." Anumite motive poetice se conturează cu claritate în poemele lui Bogdan Ghiu. Noaptea, labirintul, dimensiunea dionisiacă și visul, traiectoriile indicibile ale existenței apar în imagini de finețe, stilizate și pure până la esență, cu îndepărtate irizări stănesciene: "...dacă aș fi înconjurat/ (cum și sunt) de coaja groasă/ a unui ou, dacă aș fi îngropat, imobilizat,/ dacă nici cu gândul (ca acum) n-aș/ putea decât să pășesc, și n-aș respira (comunica/ e mult spus) decât
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
buna calitate" înseamnă, cîteodată, și o anume atipie (sau atopie...) în raport cu delimitările tradiționale, care cel puțin neliniștește, dacă nu enervează de-a dreptul. Cum, pe lîngă lampadarul aprins, elegant, odihnitor, deranjează ochiul lumina de neon. Cît mai albă, lipsită de "irizări", e, cam tot timpul, în opoziție de fază. Farmecul ei, dacă putem găsi vreunul, este că, neavînd, ca să-i mai îndulcească tăria, o "vizieră" de mătase, te obligă, orice-ai face, s-o iei în seamă. Pe modelul, care nu
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
să susțină durabil asemenea fațete ale prozei. Deschiderea spre literar presupune în perioada actuală (!) stăpânire, nu atât de informație specializată, cât putere de interpretare, de a impune formulări, limbaje adecvate care au semnificații. Trecerea romancierului prin medii sociale, profesionale, cu irizări în spații multiple, ține de capacitatea analizei, a producției de...vorbire cu sens. Mi-am procurat aceste mici eșantioane teoretice, consultând îndeaproape, cu viu interes, romanul al șaptelea, semnat Nicolae Bălașa, intitulat ca un poem în proză: Viața ca iluzie
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Altele sunt resorturile sale. Dacă tot am ajuns la referințe, merită notat că ele nu se rezumă la sonetele lui Eminescu: întâlnim, pe lângă „povești și doine, ghicitori, eresuri” (p. 30) sau „n-or să vie iară” (p. 33), și alte irizări livrești, de la „sure văi de chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare a unei melancolii care nu mai are rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
pleoapeși cauți în sine, pe-un drum nepătruns,Să- ți dai măcar ție, un singur răspuns... XV. FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE Pe lespedea cea rece cu irizări de brumă, Cu tâmpla prăbușită, un suflet într-o humă, Privește-n gol neantul, pustiu și ne-nțeles, Din care viitorul nu-i lasă de ales, Credință, dăruire și jertfă- n amintire, Fracțiuni de împlinire și karmică iubire, Trecut-au
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
sfârșesc în omenesc, În patima trăirii, ritualul de credință, Prin pace înțelege doar greaua umilință, Unde-a greșit, cu ce drept universul ăsta surd Îi negociază visuri vânzâdu-le- n absurd? Citește mai mult FRACȚIUNI DE ÎMPLINIREPe lespedea cea rece cu irizări de brumă,Cu tâmpla prăbușită, un suflet într-o humă,Privește-n gol neantul, pustiu și ne-nțeles,Din care viitorul nu-i lasă de ales,Credință, dăruire și jertfă- n amintire, Fracțiuni de împlinire și karmică iubire,Trecut-au
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
vestesc. Vară pe-aproape ajuns-a iar să fie Iar teii curând-curând pleznesc Mă-nnebunește sfântă bucurie Parfumul lor, amețitor, ceresc. Am o alee- ntreagă pentru mine În care prinsă- n floare viețuiesc Crescând în trupul păstăii blonde, fine Cu irizări de aur, ce învolt foșnesc. Îndrept privirea către cer, Părinte, Ne- ai dăruit minunea raiului lumesc Ca să ne- obișnuim, trăind aici, Preasfinte, Cu tot ce ne e dat din dor dumnezeiesc. Referință Bibliografica: IAR TEII... Dania Badea : Confluente Literare, ISSN
IAR TEII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380155_a_381484]
-
unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său, maestrul bucureștean îl considera pe Remus Tașcău drept unul
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
portocalii, roșii și albastre veniră peste el. Tencuiala plesni, se bulbucă și se-mbucă în pâlpâiri rotunde, închipuind un cer negriu. Totul se roti prăbușindu-se fără să-l atingă, jucând în fulgerări orbitoare, scăpărând în revărsări de sânge, în irizări și reverberații sonore adunate în izbiturile unei inimi care se-ncăpățâna să trăiască bătând din ce în ce mai puternic, din ce în ce mai plină de voință... CAPITOLUL 14 Cerboaica venea spre casă încet, istovită. Istovită și puternică, purtând în ea toată pacea și armonia nopții, convinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un actor cu semn schimbat, înduioșător de candid, nefiresc de singur. Aceștia doi se caută, dar nu se găsesc niciodată pentru că starea lor androginală nu le permite să se regăsească în altă parte decât în ei înșiși. Dar își trimit irizările reciproce, ca semnal de recunoaștere, pentru că altfel nu ar putea supraviețui. Poetul și iubita lui sunt ca și actorul și proiecția pe sticlă. Cei doi protagoniști dublează viziunea, deci sentimentul însuși este dublat. Și jocul este dublu. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pipăit ca pe o realitate amețitoare ce își caută dublul, pentru a ameți mai mult. Este o realitate incapabilă să atingă echilibrul, desăvârșirea. Ne referim, desigur, la realitatea interioară, pentru că exteriorul, concretul este lăsat undeva în contre-jour de unde își trimite irizările malefice. Comedianțul este un neajutorat. Pasta eterogenă, impalpabilă a lumii presimțite de privire își urmează cursul. Cu alte cuvinte, nimic nu este definitiv, nimic nu este categoric. Există o senzație de atingere în intangibil, așa cum există o dorință a ochiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
În ritm de vals, citesc imaginile întocmite fals pe sticla înghețată și rece. Statuile mor sufocate de obiectele din jur: ca lumânările stinse ușor de o mână nevăzută dispărută și ea, undeva, cândva, vărsată în aerul apăsător și galben, în irizări de toamnă târzie, vie, doar în amiaza mea. Alături de femeia frumoasă din piatră, stă o mască, care niciodată n-a zâmbit. Ce idee s-o pui în tablou cu ramă prețioasă de aramă, filigranată. Statuile au rămas în tipare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
spune calm norul. Se întoarce. Vede un om complet dezbrăcat. Torsul lui e musculos și definit. Brațele lui stau să pocnească sub tensiunea mușchilor. Acest om are tot trupul acoperit de solzi de șarpe. Iar pielea lui translucidă trimite încontinuu irizări de caleidoscop spre ochii celui care îl privește. Un om-cameleon. Un om care își schimbă culoarea pielii, chiar sub ochii celui care îndrăznește să îl privească. Solzii par să circule neîncetat pe deasupra mușchilor lui. Un trafic intens ghidează canale întregi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Mode de valeurs et d'intesitčes, pe care l-a ascultat cu aviditate, pe nerăsuflate, de vreo treizeci de ori într-o singură noapte. De dragul lui Messiaen a plecat la Paris, acolo unde, decepționat de puseurile modale, intens umbrite de irizările tonale ale Turangalilei ori de cele din Visions de l'Amen, se va lăsa confiscat de concretismul lui Pierre Schaeffer și a echipei sale de la Radio France. Curînd, se întoarce la Köln, optînd pentru generatoarele electronice și pentru serialismul integral
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
fotbal ori comercianți ambulanți, toți, într-o devălmășie a spiritului iscoditor, se frâmântă, caută și uneori chiar formulează diagnostice privind destinul țării, acum. În absolutul ei o astfel de preocupare nu este nouă. Face parte din inexprimabilul nostru suflet, cu irizările lui între moft și dramă, între tragic și miticism, între patetism și nepăsare. Cadrul istoric, altul, oferă doar perspective noi, în care nebulosul proiecțiunilor se amestecă, învârtejit, cu realitatea clipei dure. Un tărâm sufletesc și uman nespus de generos cu
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
în imaginea cadru a lumii întoarse. Nefiind o distopie, întrucât unele dintre faptele relatate sunt de o atrocitate imediat perceptibilă, F nu este nici un roman negru, de atmosferă gotică în Pătârlagele. E un excepțional roman realist, cu structurare modernistă și irizări poetice; un text polifonic și ambiguu, derutant și impredictibil. Până la ultima propoziție din carte, D.R. Popescu se încăpățânează să nu-și amestece vocea printre cele ale personajelor sale; să le lase, în exclusivitate, dreptul de exprimare a ceea ce au trăit
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
întocmit cu trudă, cu migală și artă, arată deplorabil. Din ceea ce mai rămâne din cuib pene, ierburi și flori Bikirikipiripiki le trage în jurul corpului ei și ouă câteva zile la rând câte un cocoloș ciocolatiu de mărimea unei ghinde, cu irizări alb-gălbui, apoi se așază să le clocească. La timpul sorocit, vin pe lume viitoarele sale progenituri. În așteptarea disperată a doctorului, Simona ar fi fost în stare să construiască și ea un cuib asemenea pasării din Australia, dar cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o aștepta din totdeauna. Fragilă, aproape străvezie, Înveșmântată În alb, cu pieptul tresăltându-i aproape imperceptibil, Învăluită de o lumină puternică, orbitoare. Un roi de fluturi minusculi zbura pe deasupra, Întruchipând o coroniță de flori vii, ce vibrau discret, unduios, răspândind irizări aprinse În toată odaia. Întinse mâna tremurător, ca un cerșetor neluat În seamă, rotindu-și mărgelele sticloase ale ochilor, inundați acum de o imensă fericire. Simți, Însă, o vagă umezeală În tot trupul și un zumzet repetat Îi năvăli În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Început să-i vorbesc (fusesem avertizat doar) direct, fără menajamente, ca și cum aș fi cunoscut-o din totdeauna. Mă asculta cu un interes prefăcut - știam asta - dar eu continuam să-i vorbesc. O reclamă de la Coca - Cola Îi proiecta pe chip irizări de lumină roșie - gălbuie, Încadrând-o Într-o cromatică bizară. Băuse două pahare de lapte cu coniac și se pare că se amețise de-a binelea. Hai, fii fetiță cuminte și bagă-ți limbuța În guriță. Mă privea galeș (e
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
erau expuse modelele unicat. Patroana nu întârzie să-i urmeze. Olga și Victor priviră cu interes modelele, pipăiră materialele și în cele din urmă, hotărâră să comande o rochie dintr-un material recent sosit din import: o mătase plinuță, cu irizări solare de un corai superb. Olga lipi țesătura de corpul său. Culoarea o prindea de minune. Nu știa ce fericire venise pe capul ei, de parcă n-ar fi fost o biată asistentă medicală, ci o prințesă din suita reginei Marii Britanii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]