311 matches
-
să-l culegeți, să-l șlefuiți și să-l așezați piatră de temelie propriei mănăstiri, pe care să v-o zidiți cu multă migală, cu răbdare, cu speranță și credință, dar mai ales cu dragoste! “Genunchii mei pe versurile tale/ Irump în aurore boreale./ Răchitele în mine se îndeasă/ Să-ți plângă poezia preafrumoasă./ Fântâna izvorâtă din cuvinte,/ Înrăurita dorului fierbinte,/ Îmi năpădește inima săpată,/ De fiecare strofă mângâiată./ Pe fruntea ta cerneala se răcește/ Și-n brazdele luceferilor crește./ Așază
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1455968852.html [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
să vină mai aproape/ lumea...". Volumul de poeme Post-ospicii e, mai degrabă, o radiografie parodică a existenței, în care poetul freamătă la temele grave, lovite de alienarea psihologică. Amestecul de reprezentări fantastice creează un tablou neobaroc al imaginației din care irumpe o iluminare secretă a speranței: "Bea cerbul, cerbul cu/ coarne poleite, cu mărgele la gât și la urechi cu podoabe, bea/ o gură din izvorul/ apei rațiunii, după cum scrie mare și o gură din izvorul apei/ non-rațiunii, decor pictat pe
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
pilot și un medic au murit eroic, în condițiile în care, se știe, și-au asumat dificilă lor misiune în serviciul vieții semenilor. În comentariul meu (la articol) spuneam că germenele eroului e în mulți dintre noi, dar el va irumpe atunci cand va veni momentul. Pentru cei doi... a venit. Parcă anume spre a participa la mult prea bicisnicul nostru exercițiu. Timpul nostru, deci, măi naște eroi. Cel puțin doi au nume și prenume: pilotul ADRIAN IOVAN și doctoriță rezidență AURĂ
DA. TIMPUL NOSTRU TICĂLOŞIT ÎNCĂ MAI NAŞTE EROI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Da_timpul_nostru_ticalosit_gheorghe_parlea_1390311871.html [Corola-blog/BlogPost/361595_a_362924]
-
vise, m-ai mângâiat pe creștet Și-n primăvara asta, tu iar îmi dai fiori! M-a legănat zefirul ce l-ai trimis cu șoapte Și mi-a întins potirul miresmelor din ape. Te-am mângâiat cu raza, care-a irumpt din piept Și-ai înflorit la gândul, nopților în care te aștept. Poem în oglindă Ploaia primăverii, iată,tot pământul îl îmbată! Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea. Mult mai veselă-i chemarea și mai dulce
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/_sunt_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
înăbușindu-și cu greu zbenguiala juvenilă. Înconjurată de verdeață,femeia dormita în liniștea cartierului rezidențial. Florile curtate de gâzele păreau să fie în concert. Soarele devenise pur și simplu de nesuportat. Cu brațele dezgolite, un băiețel cu păr blond, cârlionțat, irumpse prin ușa de la intrare, strigând: - Prinde-mă! Prinde-mă! Tot privind înapoi se împiedică și căzu. Prin ușa întredeschisă, o voce plină de dojană se auzi ieșind alene, ca o tânguire, spre cel căzut: - Te-am rugat să fii cuminte
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1481705875.html [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
deusian, pe care îl avea de îndeplinit aici, pe Pământ. Romanul superrealist macină de multe ori cuvinte absurde, le scămoșează și le întinde ca pe niște intestine de capră, pe gardul văruit al fiindului, pentru că, de acolo, cel pornit să irumpă realul cititorului, în realitate, îl secătuiește de imagini. Cine se dorește umbrit de trivial tânjește la exhibiționism, care nu este un păcat netolerat însă dorit în intimitatea fiecăruia, pentru a nu cădea în ridicol. Vorbele sunt exprimări sonore, șir de
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Iisus Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat. Crucea face să irumpă în inima creatului, în inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu se răstignește pe tot răul lumii pentru a ne deschide căile Învierii. El sfărâmă porțile morții și ale iadului, sfărâmă veșmântul răutății acestei
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
ei să fie și mai cunoscută în lume. Lili BOBU: O duminică sfioasă de martie, la Chișinău, ,,mirosind a pom cutreierat de muguri/și-a frunză verde care se răscoală” (Adrian Păunescu)... Așteptând anotimpul plecat în refacere și mugurii să irumpă în desfaceri și desfătări, iar taina lumii să se-adune într-un fir de iarbă, v-ați destăinuit cu o mare noblețe și simplitate (valori spirituale ce vă caracterizează). Ne-am preumblat pe linii de orizont și frontiere împlinite, eludând
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1403279195.html [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
flori pământene adăpate cu roua unui singur dor... Se revarsă peste noi picături de iubire dintr-o ploaie viitoare, ce-n izvor ține sămânța... Astfel dorurile cresc râuri, inundă o fântâna -izvor. Din vortexul iubirii. se nasc două fântâni care irump în cascade toate visele pierdute. Stropii ne ating iubirea ne rostogolim sudând materia: două râuri, două cascade, crescute în paralel de timp ce se vor întâlni în marele ocean al zborului doar, pentru a curge împreună... Referință Bibliografică: Oceanul zborului
OCEANUL ZBORULUI de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ecaterina_serban_1424008030.html [Corola-blog/BlogPost/362684_a_364013]
-
nască din el un lujer nealb, Izvor de trăire-n dorință. Dorință de viață,dorința de-a fi Născute din verdele scos la lumină Din albul zăpezii,ce într-o zi Topitu-sa ca sunetul într-o surdină. Verdele crud irumpe peste noi În suflete și-n gând,în amintiri Un văl de bucurie se-mprăștie în ploi Pe chipul tău și-al meu plin de iubiri. Se simte-n aer cânt de primăvară, În noi un verde crud de-odinioară
VERDE CRUD de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1488451842.html [Corola-blog/BlogPost/342786_a_344115]
-
în marele aer al manierelor umane, cerute de coduri, care vor să stopeze pornirile necontrolate ale omului ridicol. Curajul de a încerca să fii altul decât ceea ce ești este un imbold dat dualismului, părtaș falsului condiționat de social. Din lume irumpe curajul ce poate fi un imbold pozitiv sau negativ, mai mult inconștient decât conștient, o zvâcnire a orgoliului profan. În literatură, mulți sunt cei care au curajul să scrie, dar nu și vitejia de a putea transmite un mesaj elevat
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Curajul_si_lumea_difuza_a_manierelor_stefan_lucian_muresanu_1357484844.html [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
a sufletelor maiestuoasă doamnă Și veșnicia-n crinii din altar. MI -S OCHII-APRINȘI DE-O MISTICĂ LUCIRE Mi-s ochii-aprinși de-o mistică lucire Alunecând pe bolta din altare Spre un abis robit de desfătare - Nemărginirea șoaptei de iubire. Lumini irump din trup de lumânare Peste mirajul clipei de-mplinire. Chiar mă iubești sau e doar amăgire, Un vis coborâtor din lumi stelare? Fiori rodesc pe umeri de mătase, Pătrund prin zid de frici cu dinți de fier Prin umbrele bolnavelor
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
E joi, și razele abundă. Râul cel trist își leapădă tulpanul Adapă-n noi speranța regăsirii, Trec zilele și se-mplinește anul - Urc, joia, treptele-mplinirii. Rotunde-s astăzi roadele frăției, Albastrul slovelor inundă zarea Și cerul cheamă trilul ciocârliei - Irumpe, joia, sărbătoarea. Aprinsă-i azi făclia deșteptării, Răzbate românescul din ziare, Turnat adânc în plumb, zidire Țării - Aștept o joie viitoare. Notă: Citesc frecvent (desigur, selectiv) de vreo 12-13 ani, “Literatura și Arta”, săptămânalul Uniunii Scriitorilor (acum, al scriitorilor) din
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1412229558.html [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență mistică ce ne-a pus în ecuație relația cu Dumnezeu și ne-a demonstrat că, într-un mod criptic, dar constant, veșnicia irumpe în timpul istoric 43. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486103090.html [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Zehan, în Zeani și va rămâne astfel pentru totdeauna, înmarmorat în columna muzicii universale! Odată cu debutul în „La Traviata” de Verdi, pe scena Teatrului Duse din Bologna, în rolul ce îi va fi efigie carierei sale muzicale, Violetta Valery, va irumpe ca din cer o lance a luminii ce va arbora pentru eternitate, un nume solar al muzicii: Virginia Zeani! Biografia Virginiei Zeani nu poate fi gândită decât analoagă unui sistem unitar al muzicii, unui cosmos al muzicii. E greu și
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
poezie dar eram atât de îndrăgostită încât nu-mi găseam cuvintele: se ascunseseră adânc, în suflet. Și-apoi duceam darurile tale destul de grele pentru umerii mei tineri. Dar, poezia întârzia să apară și într-o zi ai plecat! Atunci au irumpt și dorul mi-a ars sufletul alungând cuvintele ascunse din iubire, cu grijă. LUMINI ȘI UMBRE Mă regăsesc la lumina lămpii într-o seară a greierilor. Eu și imginea mea două umbre ce dispar, născându-se... NEPREVĂZUTUL Erai atât de
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE DRAGOSTE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-ești drag și-ți ascult pașii Cum se-apropie tăcuți Așa cum se furișează primăvara În livezile ce peste noapte Irump în cascade de flori. Parfumul lor îmbătător ne poartă Spre bucurii fără de margini. Eu sunt o melodie, O șoaptă de iubire Ce m-am dăruit ție, Și te-am rugat Din culori să mă zămislești. Te-am lăsat să mă
DE DRAGOSTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/De_dragoste_floarea_carbune_1349510059.html [Corola-blog/BlogPost/346380_a_347709]
-
plin de nostalgii și tristeți Preludiul noului an A decis să salveze din noianul de vieți Doar pe un zeu pământean - Pe nenăscutul oștean NEBUNIA TOAMNEI Invadate de culori nebune Câmpurile par chilimuri scumpe, Ascultând de legile minune Sărbătoarea toamnelor irumpe. Nefi resc tronează galbenul aprins Cadru ireal de lumini și fl ori, Curcubeie vii pare că au nins Întregind tabloul care-ți dă fi ori. Concertează coruri nevăzute În decorul pregătit de Zână - Partituri de nimeni cunoscute Pentru toamna care
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
interieure de l`intuition” că teoria bergsoniană “ignoră imperativul moral al lui Socrate”. A ne cunoaște spunea Bergson înseamnă a descifra în efervescența adâncurilor aritmiile și euritmiile elanului vital, a acorda puterile sufletului la tumultul răscolitor prin care viața cosmică irumpe irațional în om. El susține că elanul vital produce și indivizi de excepție- eroii, profeții, sfinții-ctitori ai unei ai unei “morale deschise”, care îndrumă oamenii către “societatea deschisă“, prin care se înțelege umanitatea. Sub imboldul lor înmugurește în om dorința
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Masina_de_faurit_zei.html [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență mistică ce ne-a pus în ecuație relația cu Dumnezeu și ne-a demonstrat că, într-un mod criptic, dar constant, veșnicia irumpe în timpul istoric. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu comunismul
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
nebănuite, ignorate în prima parte a vieții. Adeptă a lucrului bine făcut, în demersul său literar, procedează cu tact și cumpătare, cu pricepere și înțelepciune, iar printr-o muncă migăloasă și tenace descătușează filonul liric cu care este binecuvântată. Acesta irumpe și astfel, reușește să pună în relație poetică viața și imaginația, trăirile și cuvântul, dorurile și alinările, îngrijorările și speranțele... Câteva considerații despre „Isadorable” Poezia Anei Urma se citește pe îndelete, cu sufletul deschis și mintea trează pentru a decripta
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență mistică ce ne-a pus în ecuație relația cu Dumnezeu și ne-a demonstrat că, într-un mod criptic, dar constant, veșnicia irumpe în timpul istoric. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu comunismul
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
primăvara înapoi? S-o așteptăm, curând ea o să vină Cu bucuria plânsă-n ghiocei, Mă uit în ochii tăi plini de lumină, Cum înflorește dragostea din ei Și trupul tău, ca mugurii pe ram, Când îl ating stă gata să irumpă, Tu știi de bună seamă că te am Din câte sunt, minunea cea mai scumpă! Îți place întotdeauna când te strig, Cum te-am strigat atunci întâia dată, Cât a mai rămas de-acum din frig, Din Poezia mea neterminată
CÂT A MAI RĂMAS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1454254519.html [Corola-blog/BlogPost/384069_a_385398]
-
Articolele Autorului În clipa ne-ncepută Din timpul adormit, Răzbat ecouri ample, Ce-mi spun că totu-i mit. Când pleoapa îți tresaltă Al vieții văl ridici, Iubirea mă inundă, Din ochii-ți calzi și mici. Din gingășia zilei Când zorile irump, Pe buze-ncet îmi picuri, Sărutul tău prea scump. Îți văd în ochi lumina Din scânteieri stelare, Cum se revarsă-n toți, Prin gene milenare. Răsari din umbra nopții Ca stelele pe cer Și-n răsăritul zilei, Trezești vechiul mister
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476534558.html [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
isihia, încremenirii tijă.” Ne întrebăm: Ce-l caracterizează pe poet? Aflăm răspunsul chiar de la autor, din partea a patra a poemului „Zamolxeion'', intitulată ARHEION: „Avida căutare-în deja găsire, sfântă/ silaba- OM durării, suprema-i pace -o cantă.” și... „Cât sinea, dăinuitul, irumpe să asume/ și'înfiorat așterne amprentă fără nume,/ pe-a binelui cărare, în destinal să fie/ doar OMUL stă mișcării, mișcând statornicie”. Se poate afirma că Petru Solonaru invită la o re-edenizare prin cuvânt, prin poezie? Da! Noțiunea de cetățean
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poezia_sensului_elena_armenescu_1359336116.html [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]