68 matches
-
atât de violent detestată de către profeți. 38 Cf. J. Lindblom, op. Cit., pp. 29 sq., 85 sq. Și G. Fohrer, op. Cit., pp. 225 sq., care citează alte exemple din Babilon și Asiria. Capitolul VIII RELIGIA INDO-EUROPENILOR. ZEII VEDICI 61. Protoistoria indo-europenilor Irupția indo-europenilor în istorie este marcată prin îngrozitoare distrugeri, între ~ 2300 și ~ 1900, în Grecia, în Asia Mică, în Mesopotamia, numeroase cetăți sunt prădate și incendiate; Troia către ~ 2300, Beycesultan, Tarsus și vreo trei sute de orașe și aglomerări în Anatolia. Documentele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și oameni. Apoi, răpind focul, el 1-a scos din fire pe Zeus și a stârnit astfel intervenția Pandorei, adică apariția femeii și, prin urmare, răspândirea a tot felul de griji, tribulații și nenorociri. Pentru Hesiod, mitul lui Prometeu explică irupția "răului" în lume; în fond, "răul" reprezintă răzbunarea lui Zeus19. Dar această viziune pesimistă asupra istoriei umane, a cărei condamnare e decisă în urma șireteniei unui Titan, nu s-a impus de o manieră definitivă. Pentru Eschil, care substituie mitului vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize micromonografice, relevă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
pe colonelul Fairholm și în sectorul lor de la Drama duceau o viață colonială cu vînătoare, tenis, golf și polo, fără a-și face prea mari griji în orivința "job"-ului care îi aducea în Macedonia. Corpul consular nu vedea această irupție a noilor veniți fără o oarecare invidie, căci în felul acesta era într-o oarecare măsură trecut pe planul al doilea. Printre colegii mei se aflau personalități de valoare: Consulul general al Franței, Steeg, fratele omului politic radical, de mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și numai 50 în acele occidentale. Bistrițenilor li se acorda, în 24 aprilie același an, să facă negoț la Răsărit de Carpați, adică la Baia, Suceava, Siret. În vederea unei mai bune organizări a apărării, ca nu cumva printr-o nouă irupție a mongolilor aduși de Bogdan să fie expusă la devastări însăși Ungaria, Andrei, voievodul Transilvaniei, a primit sarcina să restaureze toate cetățile regale și castrul Dealul Mare (Waarheghiy) din Țara secuilor, distruse de tătari foarte recent (neperissima). Iar, pentru a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în redacție, unde lucram. Redacția era instalată în strada Nouă, astăzi Edgar Quinet, în două mici odăițe, în față redacția, în dos administrația. În aceste două mizerabile încăperi era redactat unul din cele mai citite ziare din țară. Deodată fac irupție cu mâinile la cer și cu fețele aprinse G.D. Paladi și Nicolae Nicorescu, amândoi deputați opoziționiști din Bârlad. — Cum e cu putință ca să fugă Panu? Cum se poate să facă această mare greșală? Pot să spun că am rămas cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
discontinuu", "dinamism/stabilitate", "invarianță/variație", "identitate/alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce este considerat antagonist: "Complexitatea corespunde, în acest sens, irupției antagonismelor în inima fenomenelor organizate, irupției paradoxurilor și contradicțiilor în inima teoriei. Problema gândirii complexe este, din acest moment, de a gândi împreună, fără incoerență, două idei contrare"855. Totul este să se găsească calea de a transforma o disjuncție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alteritate" etc.). În legătură cu acestea din urmă, Morin susține că ele ne apropie de nucleul principal al complexității, care se află mai ales în asocierea a ceea ce este considerat antagonist: "Complexitatea corespunde, în acest sens, irupției antagonismelor în inima fenomenelor organizate, irupției paradoxurilor și contradicțiilor în inima teoriei. Problema gândirii complexe este, din acest moment, de a gândi împreună, fără incoerență, două idei contrare"855. Totul este să se găsească calea de a transforma o disjuncție, ireductibilă din punctul de vedere al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în continuarea celor două "fresce sociale de tehnică naturalistă" (Culianu, 1998: 230), Întoarcerea din Rai și Huliganii, apărute cu doi, respectiv un an mai devreme. O frază a lui Florin Țurcanu rezumă cu mare abilitate subiectul romanului: "Domnișoara Christina descrie irupția terifiantă în realitatea cotidiană a unui univers paralel și fantastic, evocat de mitologia și credințele țăranilor români" (2007: 333). Și mai interesant este faptul că acești "țărani" sunt doar fermentul întregii drame, ce are în centru, concret, figura unei aristocrate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acordat de Fondul Academiei Suedeze (1989). Este și artist plastic (pictor, gravor, desenator) - cu expoziții personale de pictură și gravură în Elveția și Suedia. Ceremonie de iarnă este o carte unică în creația poetei (Mircea Martin), prin spontaneitatea, forța de irupție a lirismului. Debutul, valoros literar prin forță și prospețime, printr-un limbaj poetic în care simplitatea melodioasă și copilărească se îmbină cu un metaforism neașteptat, este uneori spectaculos prin acuitatea percepției concretului, mai ales în imaginile combustiei, ale „arderilor” senzoriale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
recunoscute, cum e profesorul Ion Lascăr. Ecouri multiple, însoțind atare spectaculoase izbînzi, erau de natură să-l ațintească pe tînărul ucenic asupra situațiilor de un accent particular, de o fremătătoare urgență. Probante, incontestabile, succesele profesorului te așteptai să facă direct irupție întrun cuget tineresc, după o logică a imediatului. Împrejurări crunte, - cutare accident de muncă retezînd groaznic o mînă -, zguduitor, presiunea lor near biciui memoria cu imagini inconfortabile: cu livida fascinație exercitată de mîna sardonicului Lacenaire, cînd, după execuție, o evoca
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Eugen Simion, atmosfera a câștigat atât prin caracterul său de obiectivă sociabilitate, cât și prin aducerea în discuție a problemelor complexe ale culturii, literaturii și limbii române, ca o experiență colectivă, personală și conștient elaborată, în fond: orientările deduse din irupția anului 1989, meditațiile istorice și realitatea brutală a peisajului, prielnic celor mai neașteptate și vii dezacorduri și acorduri, privitoare la însumarea dreptului judecării marilor personalități, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noștri celor mai valoroși, a revistelor literare
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
importanță, o prostie, la urma urmei. Le ascult, pentru o clipă, liniștea, le verific țesuturile în căutarea celei mai mici asperități, dar totul este inutil, din fericire, iar Marta îmi anunță repede următoarea sa expediție, o încântătoare gânganie, a cărei irupție îmi produce un sincer entuziasm: cum mai sare dintr-un colț într-altul, cu câtă sprinteneală le împinge pe cele mai mari sau trage de ele și pe urmă șerpuiește în fața lor, insolentă și batjocoritoare, cu grația binevoitoare a copiilor
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
interogativ, căutîndu-și cumva identitatea profundă.... Imaginile pe care le am sub ochi, în aceste mărturii, nu mă pot împiedica să le citesc altfel decît banal, - ca și cum un dincolo ar fi poposit deja în alcătuirea lor de taină. Și îmi fac irupție în memorie, laolaltă, etapele unui întreg itinerar, ce ne-a purtat pe urmele lui Caravaggio, dînd ocol Siciliei, confruntați la Messina cu spectrala Înviere a lui Lazăr, apoi trecînd în Malta, unde creștetul retezat al Sfîntului Ioan Botezătorul fierbe de
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
Dante apar personajele politice ale vremii - toate pe un fond profund livresc, savant. Lumina de seară e produsul unei umbratilis vita care păstrează ecouri din lumina orbitoare a zilei marcate istoric. De altfel, Sorin Mărculescu spune că: "Urme ale acestei irupții de discurs civic reprimat pînă atunci (e vorba despre activitatea sa publicistică din anii 1990-93 pe care am amintit-o, n.L.M.) se pot regăsi și în cartea de față, dar numai subordonate dorinței ca ea să reprezinte în primul rînd
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare, purificatoare ale durerii, descurajării, ale 'nopții obscure' și nici sicitățile sufletești. Dar vine apoi și fericita Întâlnire cu o Persoană. Beatitudinea e această întâlnire, concretă, individuală, paradoxală, ireversibil schimbându-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului în logica zilei. Beatitudinea și beatificarea, trepte spre sfințirea noastră și a celor din jur, nu fără poticniri, ocoluri, dar cu înscrierea pe drumul drept și clar. Ce a reprezentat pentru dvs. etapa Echinox: o anticameră în raport cu Steaua sau
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
gărzi În civil ordinul de a interveni și a opri tumultul. Și taman când se pregătea să deschidă În sfârșit gura pentru un ordin regal și fără drept de apel, l-a surprins și pe el ca pe noi toți irupția lui don Francisco de Quevedo, binecunoscut Curții În fel și chip. Dar surpriza cea mare abia urma să vină. Și asta pentru că poetul strigase numele lui Alatriste intrând În luptă; iar regele stăpânul nostru, care mergea din uimire În uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
că, în alt colț din Univers - nu numai noi avem monopolul sensului; sau, dacă îl avem, îl avem ca pe un dar, ceva acordat întâmplător, nu câștigat prin sârguință și efort de conștiință -, nu se poate produce alt tip de irupție a sensului, un alt mod de articulare a conjuncturii sensurilor decât cel pe care l-am descifrat din optica „obiectivă“ prin care noi surprindem lumea? Și dacă acceptăm această variantă cosmică, anume că undeva în univers, altundeva decât în specificul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
și îl irigă ca un sânge, făcând să răzbată în el această pătrundere care vine din „spate“; din ceva în care vizibilul nu poate locui ca vizibil, dar care, în momentul lui de apariție inițială, încarcă vizibilul cu forța de irupție a ceva care se arată numai pentru a face să apară acest suflu misterios care încarcă lumea văzută în atingerea ei originară cu forța care îl propulsează la vedere. Este momentul când vizibilul iese afară din ceva care n-a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
plec. Un sens, ca să ajungă la forma lui axială de idee, de idee care cuprinde viața și se lasă trăită de ea, cere criză, luptă, descoperirea obscurității întunericului și desprinderea din acesta ca o țâșnire violentă în afara lui: aceasta este irupția sensului sub forma ideii. Ideea țâșnește ca o ultimă înălțare de sens. Adică vine din rădăcini, de jos, și dacă nu are de unde se înălța, ea nu are nici sensul ridicării, nici pe cel al țâșnirii, al ieșirii la lumină
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
condiția nedesăvârșirii. Unul singur, și ar arunca raiul în aer. Contingența - oazele de arbitrar în deșertul Necesității - nu e sesizabilă de formele rațiunii decât prin intervenția de mobilitate pe care-o introduce neastâmpărul paradoxului. Ce-i el dacă nu o irupție demoniacă în rațiune, o transfuzie de sânge în Logică și o suferință a formelor? Semnul hotărâtor că misticii n-au rezolvat nimic, dar au înțeles totul? Avalanșa de paradoxe în preajma lui Dumnezeu, spre a se ușura de teama neînțelesului. Mistica
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înșelăciune, atinsă de existență. Din tot ce se oferă simțirii, iubirea este un minim de vid, la care nu putem renunța fără să deschidem brațele golului firesc, banal și veșnic. Fiind maximum de viață și de moarte, iubirea constituie o irupție de intensitate în vid. Și orice intensitate este o suferință a vidului. Chinul dragostei - l-am suporta noi oare de n-ar fi el o armă în contra plictiselii cosmice, a putregaiului imanent? Sau am luneca noi pe moarte cu încîntare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-un imn de agonie. Scobor sau urc spre povârnișurile firii? Un animal care a văzut viața și care vrea încă să trăiască: omul. Drama lui se epuizează în această îndîrjire. Într-o inimă în care s-a așezat nimicul, irupția dragostei e atât de nespus de sfâșietoare fiindcă ea nu găsește nici un teren de înflorire. De ar fi să cucerești numai femeia, ce ușor ar fi! Dar să desțelenești propriul neant, să te înstăpînești cu greu în vrăjmășia sufletului tău
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
hărțuit între îndoială și delir? Lirismul este maximum de eroare prin care ne putem apăra de urmările lucidității și ale cunoașterii. A nu face deosebire între drama cărnii și a gândului... A fi introdus sângele în logică... Scârba de lume: irupția urii în urât. În vagul plictiselii se introduce astfel calitatea religioasă a negației. Viața-mi pare o mânăstire unde te-ai refugia ca să uiți pe Dumnezeu și ale cărei cruci ar străpunge nimicul cerului. După ce sufletul a filtrat pe Dumnezeu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]