3,806 matches
-
riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice. Pe parcursul anilor 2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți din mediul urban București, dispensarizați hipertensiv în asistența medicală primară, fără evenimente majore cardiovasculare precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, recrutați pe bază de voluntariat
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
vârsta mai mare de 45 de ani, tensiunea arterială a pacienților mai mare de 140/90 mmHg în antecedente, iar aceștia să nu fi suferit un eveniment cardiovascular major precum infarctul miocardic, angină instabilă, proceduri de revascularizație, accidentul vascular cerebral ischemic și nici boală arterială periferică clinic manifestă. Din punct de vedere al ocupației majoritatea pacienților, și anume 86,5%, sunt pensionari (96 de pacienți), în timp ce doar 10,8% sunt salariați (12 pacienți) și 2,7% sunt casnici (3 pacienți). Clasificarea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
r 0,37 și p 0), cu consumul de alcool (r 0,19 și p 0,04), cu riscul de evenimente cardiovasculare fatale în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,6 și p 0), cu boala coronariană ischemică (r 0,303 și p 0,001), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,405 și p 0), și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,342 și p 0); s-a corelat negativ cu cantitatea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
r 0,368 și p 0), cu fumatul (r 0,233 și p 0,014), cu tensiunea arterială sistolică (r 0,39 și p 0), cu diferența tensională între membrele superioare (r 0,543 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0,001), cu LDL colesterolul (r 0,295 și p 0, 002), cu consumul de grăsimi saturate (r 0,205 și p 0,03
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu numărul de ore petrecute de pacient pe zi în fața televizorului (r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma SCORE (r 0,482 și p 0), cu boala cardiacă ischemică (r 0,378 și p 0), cu probabilitatea de boală coronariană conform criteriilor NICE (r 0,437 și p 0) și cu arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (r 0,299 și p 0,001) și invers proporțional cu consumul zilnic
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de fructe
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și p 0,045), ceea ce arată că pacienții salariați au în mai mare măsură un grad scăzut de ateroscleroză față de pensionari, probabil și ca urmare a vârstei mai scăzute. Pentru determinarea modelului cel mai potrivit de predicție al bolii coronariene ischemice am utilizat curbele ROC și am comparat AUC (area under the curve - aria de sub curbă) pentru fiecare model în parte, atât pentru ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al bolii
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
utilizat curbele ROC și am comparat AUC (area under the curve - aria de sub curbă) pentru fiecare model în parte, atât pentru ecografia carotidiană, cât și pentru criteriile NICE. La întreg lotul de pacienți primul model de predicție al bolii coronariene ischemice conform criteriilor NICE a înregistrat o AUC de 0,764. În cadrul celui de-al doilea model evaluarea riscului de boală coronariană prin prisma IMT a determinat o AUC de 0, 694. În cadrul celui de-al treilea model la evaluarea procesului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor carotide interne a rezultat o AUC de 0,833, demonstrând că este cel mai eficient model de predicție. La grupa de vârstă până în 65 de ani predicția cea mai fidelă a bolii coronariene ischemică este realizată prin modelul al treilea în care procesul de ateroscleroză este evaluat prin ecografie Doppler atât la nivelul arterei carotide comune, cât și al arterei carotide interne, fapt dovedit statistic prin compararea curbelor ROC și a AUC în cazul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
trei și doi având un p < 0,0001, iar cea dintre modelul trei și unu un p = 0,045. Între modelul unu și doi nu există diferență semnificativă statistic p = 0,67. În continuare am evaluat riscul de boală coronariană ischemică în grupul pacienților cu vârsta peste 65 de ani conform algoritmului anterior și am determinat care model este mai fidel prin compararea curbelor ROC. Astfel, în cazul primului model în care am utilizat criteriile NICE pentru predicția bolii coronariene am
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cea a celui de-al doilea înregistrează semnificație statistică p = 0,02, în timp ce diferența dintre dintre primul model și al treilea p = 0,14, sau al doilea și al treilea p = 0,08 nu are semnificație statistică. Distribuția bolii coronariene ischemice și a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 42,34% pacienți cu BCI fără AOMI, 26,13% pacienți ce prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
prezentau concomitent și BCI și AOMI, 1,8% pacienți doar cu AOMI și 29,73% pacienți ce nu prezentau nici BCI și nici AOMI. Astfel, se observă că ponderea bolii cardiovasculare aterosclerotice cea mai mare este reprezentată de boala coronariană ischemică, în timp ce boala arterială aterosclerotică a membrelor inferioare de sine stătătoare are ponderea cea mai mică, această diferență de distribuție având și semnificație statistică (p = 0). De asemenea, proporția în lotul de studiu dintre pacienții cu boală cardiovasculară (70%) și cei
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă alcătuită din 31 de pacienți cu arteriopatie periferică a fost echivalentul a 27,9% din lotul de studiu. În primul grup media de vârstă a fost de 63 ± 8
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de-al treilea grup media de vârstă a fost 66,74 ± 8,31 ani 95% CI: 63,69-69,79 ani. Din această clasifi care pe grupe de boală se observă că media de vârstă în cazul celor cu boală coronariană ischemică este sensibil egală cu cea a celor din grupul cu arteriopatie periferică și mai mare decât în cazul celor sănătoși. Din punct de vedere al grosimii intimă-medie carotidiană în primul grup, cel fără boală cardiovasculară, media IMT a fost de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
punct de vedere al grosimii intimă-medie carotidiană în primul grup, cel fără boală cardiovasculară, media IMT a fost de 0,71 ± 0,13 mm CI: 0,66-0,76 mm, în cel de-al doilea grup de pacienți cu boală coronariană ischemică, media IMT a fost de 0,82 ± 0,18 mm CI: 0,76-0,87 mm, iar în cel de-al treilea grup media IMT a fost de 0,92 ± 0,22 CI: 0,84-1,01. Din compararea mediilor IMT între
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
grupe rezultă că mediile variază între grupe cu aproximativ 0,1 mm, cea mai mare valoare înregistrându-se în cazul grupului de pacienți cu arteriopatie perferică, iar cea mai mică valoare fiind în cazul celor sănătoși, pacienții cu boală coronariană ischemică înregistrând o valoare intermediară. Curba ROC pentru AOMI pe baza IMT carotidiană are o AUC de 0,659, ceea ce corespunde unui model corect de predicție. Cel mai mare procent al pacienților cu boală arterială periferică de 58,06% și cel
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]