1,184 matches
-
răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Mântuitorului atât în cer cât și pe pământ. Mai întâi Cerul s-a primenit cu totul pentru Întruparea Logosului dumnezeiesc: Tatăl și-a croit veșmânt împărătesc din porfiră verde. Duhul Sfânt din porfiră Albă, apoi au ales pe cei mai iscusiți Luceferi să scrie Poemul Nașterii Celei mai presus de toate. Au făcut soarele mai strălucitor, iar stelelor mai îndepărtate le-a dat mai multă strălucire. Au pieptănat norii și ploaia au risipit-o în mărgăritare mirifice de rouă. Vântul și-
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
Dar, acum fruntea-mi nu poate să gândească Cum pot calea spre noi s-o dibuiască? Prea puțină lume în Dacia știe drumurile toate, Iar dacă pe table de lemn le avem artătate În taină ele sunt păstrate. O călăuză iscusită pecetluită de soartă, E la mijloc, ce cu sârg pe cale îi poartă. Bănuiala nu e bună, dar tâlc are, Spionii sunt sclavii ce-i aveam la închisoare. Blestemul neamului să cadă întreit Asupra aceluia care pe spioni i-a îndrăgit
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
la Topești, sat gorjenesc și memorial: la patru kilometri de aici a văzut lumina lumii, iar lumina lumii i-a pecetluit lui soarta în mari și geniale tenebre ale pietrei, Constantin Brâncuși. Tatăl viitoarei flori a cântecului popular gorjenesc, un iscusit și talentat cioplitor în lemn, chiar a fost îndrumat și a lucrat într-un timp cu cel ce a înălțat din piatră coloana spiritualității românești, la Târgu Jiu. Pe scena de care-și va înmlădia de acum anii următori, până
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
-și expună calea, căutările, descoperirile, „transcederea prin această lume, către o alta eternă”, așa cum precizează cu sinceritate chiar domnia sa, în ”Nota autorului” din finalul volumului. Deși nu uzitează de cuvinte explicite și nu se adresează direct Divinității, Dumitru Brăneanu, un iscusit artizan al metaforei, prin arderea sa interioară, creează acel catharsis care conferă noblețe operei sale poetice. Aș exemplifica aici, din poezia Monalisa, cea care deschide volumul, următoarele versuri: „prințesă, curcubeu al dragostei/ mirarea nevinovată/ ține lumea în echilibru/ pe căi
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1485816877.html [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
ceeace-și dorește încă din titlu, un Pentagon, un fel de fortăreață a artei și culturii noastre românești, în care profesorul Martínez Sanz cheamă la apel cinci genii universale de origine română: Brâncuși, Cioran, Ionescu, Tristan și Eliade. Ca un cercetător iscusit, îndepărtază cu meticulozitate și multă răbdare, colbul așezat de timp și pietrificat neguri și ploi de pe creațiile acestor mari români ale artei și culturii universale, folosind doar acea perie fină a grijuliului arheolog cuprins de febra descoperirii nemuririi sufletului, și
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
-te, cuvios al celor sfinte; Bucură-te, luptător neobosit cu cele potrivnice; Bucură-te, slujitorule al Împărăției de Sus; Bucură-te, credinciosul Evangheliei lui Hristos; Bucură-te, stâlp de viață monahicească; Bucură-te, icoană de trăire sihăstrească; Bucură-te, povățuitor iscusit al călugărilor; Bucură-te, deslușitor al tainelor ascunse; Bucură-te, descoperitorul vicleniilor ucigătoare; Bucură-te, împăcarea învrăjbiților; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 7-lea Tot mai mult doreai cele duhovnicești, făcând din paradisul peșterii unde sihăstreai
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
bășicuțe pe inimă. Și mie. De stat în casă. De stat degeaba. De stat în sine. Evora, Evora, Cesaria mea, cât dor mi-e de tine! De fumul urcând din trabuc, de tavernele pe unde-ai cântat cu cei mai iscusiți negri. O să plec să te caut. Doar așa se va liniști dorul meu care a funcționat ireproșabil, încă dinainte de naștere. Dor de lumea aceea. Poate din pricina asta n-am vrut să mă nasc și-n salonul de pe strada Dumitru Chicuș
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Cata_tristete_tableta_cezarin_cezarina_adamescu_1338318637.html [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
darul Dar ... n-am sorbit nectarul Crezând că e virgină. Amoru-a fost platonic, Apoi ... am vrut să ies pe Fereastră când - sardonic - Un bărzăun mi-a spus că Neprihănita viespe De fapt e ... rea de muscă!!” JOCURI ACVATICE Trei morse iscusite Curtate de delfini, Simpatici și blajini. Păreau ademenite. Cum niște duri rechini Au vrut să le invite La dans, descumpănite, Fugiră spre vecini. Vrând a păstra secretul În tainica lagună Lăsară ... alfabetul Și-apoi, cu mult umor se Deciseră-mpreună
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1377249439.html [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
în spate, îți dai seama usor că țara e neschimbată. Până la Ploiesti tot vagonul transpiră, până și geamurile au glandele condensului prezente, iar ușa, ușa vagonului pare a fi una și aceeași, în tot trenul, mutată fără știrea călătorilor de iscusiții controlori, de la un compartiment la altul. Așa cum oamenii poți să-i recunosti după schiopătat, ușa asta e simplu de deosebit, are un tic nervos - nu se închide total niciodată. Ceea ce, pot spune unii, e un lucru benefic - mai respiră gândurile
România, un curcubeu ținut în cușcă by https://republica.ro/romania-un-curcubeu-c-inut-in-cuc-ca [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
veteran" al închisorilor comuniste. După decretul din anul 1964, Părintele Ioan Negruțiu a fost eliberat și a avut posibilitatea de a-și valorifica talanții cu care l-a înzestrat Dumnezeu atât pe tărâm pastoral ca preot paroh, duhovnic și predicator iscusit, dar și în administrația bisericească. Astfel, din anul 1965 și până în anul 1967 a funcționat ca preot paroh la Parohia Cihei din Bihorul natal, secretar și inspector eparhial la Episcopia Oradiei (1968-1971), profesor și director la Seminarul Teologic Special de la
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
fie numai și de la cuvântul medicului, suprapune realității dramelor umane, o cât de vagă speranță. Contrariul nu e nepermis în universul uman, el există atunci când un medic e sărăcit de luminozitatea interioară a iubirii, atunci când iubirea nu se asociază profesionalului iscusit. Oricât de profesionist, științific și novator, medicul rămâne împietrit profund în încercări care nu spun nimic, de a face bine oamenilor, asemeni unei mașini surde și oarbe. Mașina nu te vede, nu te ascultă, nu te aude, nu îți vorbește
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_luminita_marilena_pascari_aurel_v_zgheran_1380813434.html [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
fie așezată în biserica cea nouă, după cum mai toate mănăstirile Sfântului Munte Athos au câte o icoană făcătoare de minuni. Așadar, aflându-se Părinții Nifon și Nectarie în Iași, au început a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit și cu viață plăcuta lui Dumnezeu, care să le zugrăvească o icoană a Născătoarei de Dumnezeu. Și au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să le facă această icoană, după modelul primit de la părinți. Însă
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1436176682.html [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
punct de vedere valoric, asta deoarece se află pe mâinile unui înzestrat colectiv redacțional: Daniela Onț (redactor șef adjunct), Georgiana Bondrea (secretar de redacție), Maria Halász, Daniela Ștefan și Marius Florin Sima (Redactori), partea de grafică și tehnoredactare revenindu-i iscusitului Alin Marcu. Un plus de atenție din partea cititorului merită frumoasa și mult înțeleapta epistolă trimisă de Sf. Vasile cel Mare lui Nectarie și soției acestuia la moartea fiului lor („Mângâiați-vă unul pe altul!”), precum și articolul lui Marius Sima despre
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
spunea că „Adevărata cultură constă în transformarea ideilor în sentimente”. Și oare ideile femeilor românce de a se înveșmânta cu aceste odăjdii, a înveșmânta și bărbații lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, a firului de ață și a mâinilor iscusite, nu au fost făcute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca întotdeauna, românii au creat aceste ii, pentru plăcerea ochilor și pentru a adăuga un plus frumuseții trupului. „Nu există cultură, oricât de primitivă, fără conștiința binelui, a
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
aminte câți ani avea. Pentru că abia se mai putea ține pe picioare, nu mai vedea și nu mai auzea bine, vrăjitoarea se hotărî să își părăsească casa, pădurea și lacul, pentru a merge să locuiască alături de nepoatele ei, trei vrăjitoare iscusite aflate în slujba Regelui Pădurilor. Își strânse într-o legătură mică globul de cristal, bagheta și sticluțele cu licori, după care încălecă pe mătura ei credincioasă, gata de drum. Cum trăise în acele locuri o grămadă de vreme, se gândi
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupațiile tradiționale: păstoritul, pomicultura, prelucratul lemnului și „industria cas �nică”. De remarcat că în această cameră
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
şi mai departe în eforturile dumneavoastră literare, chiar dacă lacrimile despărțirii vă podidesc adesea. Cu toată stima.“ (Sergiu Grossu, director, „Catacombes”, Courbevoie, Franța, 14 februarie 1989. * „...Volum care ne prezintă o scriitoare iscusită, un suflet sensibil,capabil să prindă, într-o fugară imagine de viață, o lume eternă de sentimente (...). (D.C. (Dan Costescu) Lumea liberă, New York, octombrie 1988. * Radio Vatican, 15/16.02.1989: „Cartea doamnei
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1429700069.html [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
care scotea în relief două împrejurări ce umbresc proza eminesciană, prestigiul poeziei eminesciene în primul rând și faima prozei sale politice în al doilea rând: „Se poate afirma că Eminescu a fost și în ordinea prozei literare un meșteșugar tot atât de iscusit și strălucitor ca și în ordinea poeziei”. Mai scurt, Eugen Simion, în lucrarea Eminescu. Proza literară, afirmă că „Eminescu deschide prin epica sa cel puțin două drumuri în literatura română, drumul prozei fantastice prin nuvela Sărmanul Dionis, și drumul prozei
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
înviorându-mă iar vântul mă poartă în plimbarea sa neobosită să descopăr clipele de vis, căutate îndelung de sufletul meu candid. Privesc în zare un stol de păsărele ce par ca niște pete de smoală aruncate pe pânza unui pictor iscusit. Crăiasa toamnă ne oferă un tablou emoționant pictat în culori vii și stacojii. Cerul e încărcat de nori posomorâți, trândavi și obosiți. Soarele stă pitit după această perdea plumburie, probabil odihnindu-se, fiind moleșit de atmosfera de toamnă. Respir intens
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Emotie_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
sau obraznic. Întâi de toate, el nu trebuie să fie stăpânit niciodată de mânie, întrucât mânia atrage după ea nenumărate nerozii ori absurdități[113]. Trebuie să corecteze și să arate cu iubire părintească purtarea corectă. „Cu compătimire părintească și discuție iscusită să fie corectate greșelile tinerilor, oferind terapia potrivită pentru fiecare greșeală, așa încât acest prilej și această mustrare să fie adusă pentru greșeală și exercițiul împotriva apatiei să fie făcut pentru suflet.”[ 114] Dascălul-pedagog nu trebuie să se comporte în același
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > CORNELIU TRAIAN ATANASIU - ÎNCĂ O PANĂ ISCUSITĂ - VASILICA GRIGORAȘ Autor: Corneliu Traian Atanasiu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Prefață la cartea „STAREA VREMII AZI” senryu, de Vasilica Grigoraș Două lucruri sînt importante pentru autorul de senryu: să aibă haz și
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_traian_atanasiu_1473235037.html [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
discuție, Vasilica Grigoraș își află locul între cei doar o mînă de autori cu talent evident pentru acest poem hîtru fără a fi veninos - senryu. --------------------------------------- Corneliu Traian ATANASIU 5 septembrie 2016 București Referință Bibliografică: Corneliu Traian ATANASIU - ÎNCĂ O PANĂ ISCUSITĂ - VASILICA GRIGORAȘ / Corneliu Traian Atanasiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corneliu Traian Atanasiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_traian_atanasiu_1473235037.html [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
stăruitor al rugăciunii, un ostenitor neobosit al slujbelor bisericești. Monahul este un far de lumină, un postitor desăvârșit, un practicant al smeritei cugetări, un reper moral și duhovnicesc, un traitor al vieții creștine autentice. El este un bun ascultător, un iscusit povățuitor, un vrednic duhovnic, un “doctor” al sufletelor bolnave, un mărturisitor al credinței ortodoxe, un iertător, prin excelență, un aprig apărător al dreptei-credințe. Lecția Din această experiență unică am învățat că nu oricine poate fi călugăr, că îți trebuie, pe
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1468079429.html [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
și la mormântul Părintelui Cleopa Ilie, și iau pământ și flori de binecuvântare, spunând că simt ajutor, prin rugăciunile sfinției sale. Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - vechi ucenic al Părintelui, spunea: "Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiți duhovnici, sfetnici și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, de ascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]