110 matches
-
pe care mi l-a dat pentru a construi aceste exemple ilustrative și lui Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra lor. 19 Limbi scandinave continentale (engl. Mainland Scandinavian): suedeza, daneza, norvegiana; limbi scandinave insulare (engl. Insular Scandinavian): islandeză, faroeză. 20 Salvi (2001) arată că, pe lângă propozițiile subordonate cu structură V2, în limbile romanice vechi persistă și un tipar mai arhaic, în care subiectul este întotdeauna preverbal, cliticele sunt adiacente la elementul de subordonare (v. și Rivero 1997 asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Într-un dialog, unul dintre personaje întreabă care este capitala Finlandei. Nu a știut nimeni răspunsul 625. Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973) propune câteva repere cronologice din viața scriitorului. Aflăm că, în 1906-1911, scriitorul învață vechile limbi nordice: finlandeza, islandeza, norvegiana, etc. În anul 1911 începe studii de filologie comparată și citește epopeea mitologică finlandeză Kalevala 626. În Corupția e un lucru bun, același autor devine retoric: "Corupția e legată de mentalitatea unui popor, și de nedezrădăcinat. Cum altfel am
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care n-o Înțelegi? Prima mișcare, provocată de disperarea unuia căruia Îi fuge pământul de sub picioare, e să cauți pe net traducerea. Dacă asculți Sigur Rós, senzația cea mai puternică venită din Islanda, vei găsi varianta engleză a versurilor În islandeză (sé lest e văd un tren). Dar nu la toate cântecele - pentru că În multe dintre ele, solistul Jónsi face un soi de scat (ceea ce Într-un interviu a fost numit, În glumă, hopelandic, iar critica a preluat termenul ca atare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
diferențiază limbile între ele? Problemă tipologiei, după cum bine se știe, își are originea în dezvoltarea lingvisticii comparativ-istorice, de la începutul secolului al XIX-lea. Îndeosebi descoperirea sanscritei și compararea ei cu limbile europene mai vechi (greacă, latină) și mai noi (germană, islandeza, franceza, engleza etc.) au dus la descoperirea unor relații de înrudire între limbi și, deci, la o clasificare genealogica (genetică) a limbilor. Apare astfel necesitatea clasificării limbilor în funcție de o serie de asemănări, la nivelurile morfologic și lexical îndeosebi, așa încît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gradul de flectivitate este diferit de la o limbă la alta, chiar dacă acestea fac parte din aceeași familie sau chiar din aceeași ramură: latină este flexionara în mai mare grad decît româna, română decît franceză; tipul flexionar este mai puternic în islandeza că în germană, dar mai puternic în germană decît în engleză etc. În general se considera că slăbirea dusă pînă la dispariție a flexiunii (evidență, în cazul limbilor romanice, la franceză) marchează o trecere de la tipul flexionar către tipul izolant
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nordică, cu un pronunțat caracter arhaic, durează pînă în sec. VIII-IX d.C. În sec. al IX-lea (epoca vikingilor) nordică comună s-a scindat în două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
transcriere latină 107. faroeză, feroeză (faeroysk) O Insulele Feroe (care intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proprie: Gaeilge. Cea mai conservatoare dintre limbile celtice. Vechea irlandeză, notata cu alfabet ogamic, este atestata în numeroase inscripții din secolele IV-VI d.C. Limba a unei bogate literaturi populare. familia indo-europeană, ramura celtica insulara, grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale din germanica comună). Islandeza veche durează pînă către 1250
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale din germanica comună). Islandeza veche durează pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale din germanica comună). Islandeza veche durează pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ingușă, rusă Iordania Asia Amman arabă Iran (Persia) Asia Teheran persana (neopersană, farsi); azerbaidjana, kurdă, turkmena, balochi, gilaki, armeana Irak Asia Bagdad arabă, kurdă Irlanda Europa Dublin irlandeză, engleza Irlanda de Nord Europa Belfast engleză; irlandeză, scoțiana de Ulster Islanda Europa Reykjavik islandeza Israel Asia Ierusalim + Țel Aviv ebraica modernă (ivrit), arabă; idiș, rusă, ladino (iudeospaniola) Italia Europa Romă italiană; germană, franceza, sarda, retoromana (ladina, friulana) Jamaica America Centrală Kingston engleză; creola jamaicana cu baza engleză (patwa) Japonia Asia Tokio japoneză; aynu itak, ryukyuan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slovianski) 232 inuktitut 218, 252, 259, 271, 320 inupiak 219, 259, 271, 315 ipoteza 16, 123, 148, 180, 199, 208, 218, 219, ~a Kurgan 15, 141, 148, ~a Sapir-Whorf 46 irlandeză 146, 161, 258, 271, 301, 326, 331, 344, 345 islandeza 49, 90, 145, 162, 260, 271, 326, șaga ~ 100 istoricitate 33, 40, 41, 114 istorie 15, 33, 35, 36, 37, 41, 43, 45, 50, 52, 136, 137, 159, 171, 224, 230, 237, 283, 285, 307, 355, ~ lingvistică 33, 37, 85
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă în secolul al XX-lea. Goții au creat și un stil arhitectonic, bazat pe arcul frînt (stilul gotic), cu o mare răspîndire în construcțiile europene realizate în zonele civilizate. Grupul limbilor germanice de nord sau scandinav cuprinde astăzi limbile islandeză (care este cea mai apropiată de germanica comună, avînd multe trăsături arhaice), norvegiană, daneză și suedeză, dar care formau în trecut o singură limbă relativ unitară (limba nordică), din care s-au păstrat inscripții cu caractere runice încă din secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care se vorbesc aceste limbi, încît ele se disting foarte precis numai luate împreună de teritoriile limbilor vecine. Limbile moderne nordice se consideră că s-au desăvîrșit în secolul al XVI-lea, cînd s-a definitivat și aspectul lor literar. Islandeza este vorbită în insula cu același nume (care a fost colonizată de norvegieni în secolul al IX-lea) de 200 mii de vorbitori și este puternic individualizată între limbile germanice, avînd un caracter foarte arhaic, deoarece păstrează elementele cele mai multe din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și are un aspect literar foarte vechi cu multe realizări literare importante. Nu împrumută decît foarte rar cuvinte străine de la alte limbi și, de aceea, realizează elemente pentru a denumi realități noi aproape numai cu mijloace interne. În Evul mediu, islandeza s-a bucurat de un mare prestigiu între limbile nordice, deoarece, începînd cu secolul al X-lea, a fost reprezentată de opere cu un înalt nivel artistic, precum Edda, o colecție de legende ale eroilor și zeilor, Saga, biografii ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
legende ale eroilor și zeilor, Saga, biografii ale oamenilor iluștri, și poezia de curte a scalzilor (numele vechilor poeți scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni, la care s-au adăugat multe elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (fenomenul circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor [stu:r] "mare"). La plural, există numeroase desinențe, ca în germană (și în islandeză), și, tot ca în germană, desinențele sînt însoțite uneori de alternanțe fonetice (umlaut). Relațiile cazuale se exprimă analitic, cu ajutorul prepozițiilor, iar flexiunea adjectivală are două aspecte, tare și slabă, ca în daneză și în olandeză, însă cu forme mai puține
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai clar), așa cum se întîmplă în aria romanică în cazul limbii franceze. Declinarea (sau manifestarea categoriei cazului pentru a marca funcțiile sintactice ale substantivelor și ale pronumelor) relevă, la limbile germanice, aceeași tendință spre analitism ca la romanici, încît doar islandeza a păstrat sistemul complet din limba-bază, iar germana, deși are o flexiune bogată, cu patru cazuri, numărul desinențelor atașate substantivului sînt puține (la singular, genitivul masculin și neutru cu -s și, la plural, dativul feminin și neutru cu -n), existînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de singular și de plural, situația fiind preluată de limbile germanice. Din perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se distinge în mod deosebit de data aceasta prin multe desinențe: -or (blomma blommor ['blum:a blum:ur] "floare", kvinna kvinnor [´kvin:a ´kvinu:r] "femeie", våg vågor [vo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvinte noi cu mijloace proprii (prin compunere și prin prefixare) și, de aceea, pot evita deseori împrumuturile sau le pot adăuga sinonime. Ca atare, limbile germanice au particularitatea de a recurge des la creația internă, fără ca aceasta să presupună, cu excepția islandezei, excluderea împrumuturilor, încît o limbă foarte creativă pre-cum germana a receptat numeroase Fremdwörter ("cuvinte străine" = împrumuturi), preluate uneori din greacă sau din latină chiar cu desinențele originare de plural. Fenomenul compunerii nu presupune însă întotdeauna în limbile germanice realizarea unor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială dintre cele trei limbi nordice prin-cipale (daneza, suedeza și norvegiana) a primit noi suporturi. Influența daneză s-a resimțit în vechime și asupra englezei, dar astăzi este mai pronunțată asupra islandezei și feroezei. Pentru multe dintre limbile germanice vecine, precum neerlandeza și daneza, limba germană a reprezentat uneori o sursă importantă a împrumuturilor lexicale, dar curentele puriste (manifestate îndeosebi în secolul al XIX-lea) au limitat această influență și i-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germana de jos) a evoluat verbul din germana actuală kaufen "a cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care locuiau neamuri celtice, a fost între anii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu noțiunile "analitic" și "sintetic" în cazul familiei limbilor germanice, se poate constata aceeași tendință ca la limbile romanice, încît limbile germanice sînt mai analitice decît germanica comună, dar fiecare limbă reflectă în mod diferit raportul dintre analitic și sintetic. Islandeza a păstrat încă sistemul complet de declinare inițial cu patru cazuri distincte și, la fel, germana are și ea o flexiune nominală bogată, cu păstrarea celor patru cazuri din germanică. Celelalte limbi germanice însă exprimă relațiile cazuale cu ajutorul prepozițiilor, lipsindu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi germanice). Din perspectiva mărcilor de plural, disocierea se poate face tot în două tipuri. Unul dintre ele este reprezentat de engleză, care realizează pluralele aproape numai cu -s, -es, la fel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]