112 matches
-
în cea mai mare parte ca fiind originile scandinave ale vocabularului și toponomiei în domeniile în care s-au așezat, inclusiv in nordul Angliei, Scoției și Rusiei. În Islanda, vikingii au lăsat o organizație extinsă de literatură de specialitate, saga islandeză, în care au sărbătorit cele mai mari victorii ale trecutului lor glorios. În secolul al X-lea, Ahmad ibn Fadlan, diplomat arab, a scris în jurnalul Risala, mărturii legate de modul de viață al scandinavilor.Le-a descris înfățișarea, aceștia
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
Insulele Feroe" este un pleonasm, deoarece sufixele "øerne" și "oyar" înseamnă "insule" în daneză, respectiv feroeză. Insulele Feroe au o cultură oarecum proprie, dar are și elemente comune cu Norvegia, Islanda și Danemarca. Limba feroeză, vorbită de feroezi, este foarte similară cu islandeza. "Føroya Fróðskaparfelag", Societatea Științifică Feroeză a fost înființată în 1952 cu scopul de a promova cooperarea în toate domeniile învățării, colectarea literaturii științifice și publicarea rezultatelor cercetărilor asupra sau din Insulele Feroe. Un periodic anual, "Fróðskaparrit", este publicat. Prin munca societății
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
(în islandeză "Vínland", în norvegiană și suedeză "") este numele dat unui teritoriu din America de Nord, de către vikingul Leif Eriksson aproximativ în anul 1000. În 1960 la L' Anse aux Meadows pe insula Newfoundland au fost găsite dovezi arheologice privind existența aici a unei
Vinland () [Corola-website/Science/325750_a_327079]
-
Islanda. Este o limbă complexă care face parte din grupa limbilor germanice. Se aseamănă lingvistic cu suedeza, norvegiana și daneza, dar în comparație cu acestea există totuși diferențe destul de mari în gramatică și vocabular, deoarece Islanda este destul de izolată față de restul Europei. Islandeza nu s-a schimbat mult din era vikingilor, aceasta dându-i un caracter unic. De asemenea, alfabetul folosit pentru a scrie limba islandă are două litere care nu sunt găsite în alte limbi moderne: "ț" (numită thorn sau "țorn") și
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
nu sunt găsite în alte limbi moderne: "ț" (numită thorn sau "țorn") și "ð" (numită eth sau "eða"). Ca pronunție amândouă se aseamănă cu fonemul θ (theta) din Alfabetul Fonetic Internațional AFI, care corespunde și sunetului "th" din limba engleză. Islandeza este o limbă indo-europeană care face parte din subgrupul de nord al limbilor germanice. Este ruda cea mai apropriată a limbii feroeze și, împreună cu ea și cu limba norvegiană, creează grupul limbilor scandinave de vest, cel al descendenților dialectelor vestice
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
limba norvegiană, creează grupul limbilor scandinave de vest, cel al descendenților dialectelor vestice ale limbii nordice veche. Totuși, cercetările mai recente au reclasificat aceste limbi împărțindu-le în subgrupurile „continental” și „insular” fiindcă norvegiana nu mai prezintă caracteristicile comune cu islandeză și feroeză deoarece a fost puternic influențată de daneză. a păstrat foarte multe particularități gramaticale ale limbilor germanice mai vechi și se aseamănă cu norvegiana veche din perioada anterioară simplificărilor flexionare, asta datorită izolării sale față de țările scandinave. Islandeza modernă
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
cu islandeză și feroeză deoarece a fost puternic influențată de daneză. a păstrat foarte multe particularități gramaticale ale limbilor germanice mai vechi și se aseamănă cu norvegiana veche din perioada anterioară simplificărilor flexionare, asta datorită izolării sale față de țările scandinave. Islandeza modernă încă este o limbă flexionară, păstrând patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ și acuzativ. Substantivele pot avea trei genuri: masculin, feminin și neutru. Există două paradigme principale pentru fiecare gen: cea tare și cea slabă, care sunt, în plus
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
norvegiane. Unele persoane le numesc însă ca și limbi separate, aceasta mai degrabă pentru genealogia lingvistică: primul este considerat ca fiind o limbă germanică est-nordică (precum daneza și suedeza), ultimul este o limbă germanică vest-nordică (la fel ca faroeza și islandeza). Puține persoane vorbesc vreuna din acestea două, dar unele dialecte existente sunt mai apropiate de bokmål decât nynorsk și vice versa. În cazul dialectelor care sunt la fel de asemănătoare cu ambele standarde de scriere sau la fel de diferite, decizia asupra ortografiei utilizate
Bokmål () [Corola-website/Science/302751_a_304080]
-
Unnur Birna, este fiica unei regine a frumesții, Unnur Steinsson, care a ajuns până în finala concursului Miss World. Unnur Birna, a studiat jură la o unversitate din Reykjavík. Ea este după Hólmfríður Karlsdóttir (1985) și Linda Pétursdóttir (1988) a treia islandeza care obține titlul de Miss World.
Unnur Birna Vilhjálmsdóttir () [Corola-website/Science/318982_a_320311]
-
() (n. 4 octombrie 1942, Reykjavík) este o politiciană islandeză, al Islandei între 2009 și 2013, în fruntea unei coaliții social-democrate-ecologiste. Anterior a fost ministru pentru probleme sociale și securitate socială, între 1987-1994 și 2007-2009. Din 1978 a fost membră a parlamentului Islandei, Althing, pentru Reykjavík. A fost realeasă de
Jóhanna Sigurðardóttir () [Corola-website/Science/314815_a_316144]
-
istoriograful și omul politic islandez Snorri Sturluson (1179-1241) între anii 1220 și 1225. Cuvântul "" nu are corespondent în alte limbi germanice și, folosit ca titlu al unei lucrări cu intenție didactică poetică și mitografică, are mai multe interpretări posibile. În islandeza veche, "edda" înseamnă "bunică", "străbună", titlul trimițând astfel la o cunoaștere profundă a unor lucruri din vechime, respectiv a artei versificației vechilor scalzi din Islanda și Norvegia sau a mitologiei precreștine a popoarelor germanice. O altă interpretare posibilă derivă "Edda
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
străbună", titlul trimițând astfel la o cunoaștere profundă a unor lucruri din vechime, respectiv a artei versificației vechilor scalzi din Islanda și Norvegia sau a mitologiei precreștine a popoarelor germanice. O altă interpretare posibilă derivă "Edda" de la "óðr", care în islandeza veche însemna "arta poeziei, poezie". Titlul operei lui Snorri ar putea fi deci tradus prin "Cartea despre poezie". Acest titlu a fost interpretat și ca o trimitere la un toponim islandez, Oddi, respectiv locul în care Snorri a fost crescut
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
spun, declar, relatez". Cartea are patru părți: "Fórmali" (Prolog), "Gylfaginning" (Amăgirea lui Gylfi), "Skáldskaparmál" (Limba poeziei) și "Háttatal" (Felurile versurilor sau Versificația). Un manuscris de doar 45 de pagini, redactat în jurul anului 1270, conținând cântece mitologice și eroice scrise în islandeza veche ajunge în 1643 în posesia episcopului islandez Brynjólfur Sveinsson, care îl dăruiește în 1662 regelui danez Frederik al III-lea. Până în 1971, când a fost returnat Islandei, manuscrisul a fost păstrat în Biblioteca Regală din Copenhaga, de aceea el
Edda () [Corola-website/Science/311814_a_313143]
-
(în islandeză "Íslendingasögur") desemnează o categorie a creațiilor epice în proză scrise în Islanda medievală care prezintă biografia unor islandezi de seamă ce au trăit cu precădere între 930 și 1030, interval cunoscut sub numele de epocă Saga ("Söguöld"). Este vorba de
Saga Islandezilor () [Corola-website/Science/325772_a_327101]
-
scalzilor Grettir ("Grettis saga Ásmundarson"), Hallfreðr (Hallfreðar saga) și Kormák ("Kormáks saga"). În pătrarul de est a fost scrisă celebra „Saga despre Hrafnkell, goði-ul zeului Frey” ("Hrafnkels saga Freysgoða"), iar în cel de sud cea mai îndrăgită și cunoscută saga islandeză, „Saga despre Njáll” ("Brennu Njáls saga"). Pe lângă aceste texte de dimensiuni mai mari, s-au păstrat și numeroase "țættir" (la singular "țáttr"), episoade care prezintă doar o scurtă perioadă din viața unui personaj, povestiri care condensează o acțiune în câteva
Saga Islandezilor () [Corola-website/Science/325772_a_327101]
-
stăpânit pentru străini. Daneza este o limbă est-scandinavă, la fel ca și limba suedeză. Deși limba norvegiană este clasificată ca o limbă vest-scandinavă împreună cu limba feroeză și limba islandeză, o clasificare mai recentă bazată pe inteligibilitatea reciprocă a limbilor sugerează islandeza și feroeza ca formând o ramură de "scandinavă insulară", iar norvegiana, daneza și suedeza sunt considerate a fi limbi din ramura "scandinavă de continent". Daneza scrisă și norvegiana bokmål sunt foarte asemănătoare, deși fonetica și metrica celor două limbi sunt
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
face parte din familia limbilor germanice de nord, cunoscute și sub denumirea de limbi scandinave. Din punct de vedere lingvistic, ea aparține ramurii estice a limbilor scandinave, împreună cu limba daneză, acestea fiind separate de limbile scandinave de vest, anume norvegiana, islandeza și feroeza. În ciuda acestor fapte, analize mai recente asupra limbilor în discuție separă limbile germanice de nord în limbi "scandinave insulare" (feroeza și islandeza) și "scandinave continentale" (suedeză, daneză și norvegiană). Aceste rezultate sunt bazate pe inteligibilitatea mutuală a limbilor
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
a limbilor scandinave, împreună cu limba daneză, acestea fiind separate de limbile scandinave de vest, anume norvegiana, islandeza și feroeza. În ciuda acestor fapte, analize mai recente asupra limbilor în discuție separă limbile germanice de nord în limbi "scandinave insulare" (feroeza și islandeza) și "scandinave continentale" (suedeză, daneză și norvegiană). Aceste rezultate sunt bazate pe inteligibilitatea mutuală a limbilor continentale, care se datorează influenței est-scandinave (în special daneze) din timpul mileniului trecut asupra limbii norvegiene, dar și depărtării acestei limbi de feroeză și
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
și "scandinave continentale" (suedeză, daneză și norvegiană). Aceste rezultate sunt bazate pe inteligibilitatea mutuală a limbilor continentale, care se datorează influenței est-scandinave (în special daneze) din timpul mileniului trecut asupra limbii norvegiene, dar și depărtării acestei limbi de feroeză și islandeză. Pe baza criteriului general al inteligibilității mutuale, limbile scandinave continentale ar putea fi considerate dialecte ale unei limbi scandinave comune. Totuși, din cauza mai multor secole de neînțelegeri între Danemarca și Suedia, printre care se numără și o serie de războaie
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
de asemenea alte limbi importante, cum ar fi olandeza cu 23 de milioane de vorbitori și afrikaans cu mai mult de 6 milioane de vorbitori nativi. Grupa nordică a limbilor germanice include norvegiana, daneza, suedeza (care împreună formează subgrupa continentală), islandeza și feroeza (care aparțin subgrupei insulare), care sunt vorbite împreună de un total de 20 de milioane de vorbitori. "Etnologul" SIL a listat un total de 53 de limbi germanice diferite. Limbile germanice posedă un număr de caracteristici comune, unice
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
Grupa nordică a limbilor germanice, pe de altă parte, au rămas unificate după 1000 d.Hr.; de fapt, limbile scandinavice continentale (suedeza, daneza și norvegiana) încă păstrează o oarecare inteligibilitate mutuală. Diferențele dintre limbile vestice continentale și insulare (cum este islandeza) se datorează în mare parte datorită faptului că gramatica limbii nordice veche a rămas practic neschimbată, în timp ce a celor continentale s-a schimbat foarte multe. Limba engleză are statut oficial în Belize, Canada, Insulele Falkland, Noua Zeelandă, Filipine, Puerto Rico, Guam, și
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
vândute în limba germană, reeditarile in Germania ale romanului ajungand pana in 2010 la un tiraj de mai mult de nouă milioane de exemplare. Pana in anul 2000, romanul a fost tradus in 38 de limbi, cel mai recent în islandeză. În Lübeck, romanul a fost la început primit ca un roman cu cheie. Totuși, mulți dintre cei care s-au văzut portretizați au fost indignați. Thomas Mann a încercat să contracareze indignarea concetățenilor, spunând: „Nu tot întrebați cine o fi
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
Președintele Islandei (în islandeză, Forseti Íslands) este șeful statului islandez. Președintele este ales pentru un mandat de patru ani prin vot universal și are puteri limitate, dar este persoana care reprezintă statul islandez în relațiile interne și externe. De la cucerirea independenței în 1944, Islanda
Președinte al Islandei () [Corola-website/Science/303001_a_304330]
-
Tammet poate învăța limbi străine foarte repede. A reușit să învețe limba islandeză, cât să poată discuta într-o emisiune la o televiziune islandeză, în numai 5 zile. Acesta vorbește fluent 10 limbi: engleza, franceza, finlandeza, germana, spaniola, lituaniana, româna, islandeza, galeza și esperanto.
Daniel Tammet () [Corola-website/Science/318403_a_319732]
-
în scrierile lui Ptolemeu în anul 140, unde se referea la oraș că "Eblana". Numele Eblana este destul de apropiat de Dublin ca să pună dubii asupra derivației de la Dubh Linn. Un cuvant similar cu Dubh Linn se poate găsi în limba islandeza - "djúp lind", care înseamnă "baltă adâncă". Temperat-marina cu temperaturi medii anuale de +4 grade Celsius în ianuarie și +16 grade Celsius în iulie. Precipitații medii anuale: 750 mm/m pătrat. Prima așezare pe teritoriul orașului a fost "Áth Cliath", o
Dublin () [Corola-website/Science/298179_a_299508]