110 matches
-
Aga Khan. Din acest motiv, Nizariții actuali mai sunt numiți și adepți ai lui Aga Khan. Imamatul este considerat o funcție ereditara Comunitatea nizarită o surclasează pe cea musta’ilită ca număr de adepți. Nizariții sunt singura comunitate de Șiiți Ismailiți care este astăzi condusa de un Imam prezent și in viață "(Hazer wa Mawjud)". Distribuție geografică: Comunitatea nizarită are o prezență globală deși in secolele recente, Ismailiții au fost preponderent o comunitate Indo-Iraniana. Din punct de vedere istoric, comunitatea reflectă
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
cea musta’ilită ca număr de adepți. Nizariții sunt singura comunitate de Șiiți Ismailiți care este astăzi condusa de un Imam prezent și in viață "(Hazer wa Mawjud)". Distribuție geografică: Comunitatea nizarită are o prezență globală deși in secolele recente, Ismailiții au fost preponderent o comunitate Indo-Iraniana. Din punct de vedere istoric, comunitatea reflectă diversitatea etnografică a diferitelor regiuni geografice de unde adepții săi au provenit și unde au trăit, care includ Asia Centrală, Persia/Iran, țările arabe și Asia de Sud. Nizariții se regăsesc
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
în 1840. Imamii sunt considerați de Nizariți ca Ahl al-Bayt (Arabă: أهل البيت) oamenii casei. Imamii, considerați ca intermediari între om și Dumnezeu , au pentru mulți dintre șiiți o aură divină, noțiune total străină sunniților, ca și aceea de imamat. Ismailiții împart primii șapte imami cu șiitii duodecimani. De menționat însă faptul că există o dispută în ceea ce privește numărătoarea, întrucat unele grupări se referă la ’Ali ca fiind primul Imam, în timp ce altele îl consideră pe Hassan ca fiind primul. Adițional, unele grupări
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
au rupt de acest fir de succesiune după Ali ibn Hussein, urmându-l pe Zayd ibn Ali în locul lui Muhammad al-Baqir. Lineația Imamilor Nizariți este următoarea (pe cât posibil, s-au urmărit și elementele comune cu alte grupări șiite): Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Duodecimanilor - Cu specificațiile din paranteze Ismailiții și Ziadiții se despart de Duodecimani în ceea ce privește succesiunea Imamului Ja’far . Ismailiții consideră că succesiunea corectă este de la Ja’far la fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
urmându-l pe Zayd ibn Ali în locul lui Muhammad al-Baqir. Lineația Imamilor Nizariți este următoarea (pe cât posibil, s-au urmărit și elementele comune cu alte grupări șiite): Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Duodecimanilor - Cu specificațiile din paranteze Ismailiții și Ziadiții se despart de Duodecimani în ceea ce privește succesiunea Imamului Ja’far . Ismailiții consideră că succesiunea corectă este de la Ja’far la fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că Imamului Ja’far i-a succedat fratele lui Ismăʿīl, Imamul Musa
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
Nizariți este următoarea (pe cât posibil, s-au urmărit și elementele comune cu alte grupări șiite): Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Duodecimanilor - Cu specificațiile din paranteze Ismailiții și Ziadiții se despart de Duodecimani în ceea ce privește succesiunea Imamului Ja’far . Ismailiții consideră că succesiunea corectă este de la Ja’far la fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că Imamului Ja’far i-a succedat fratele lui Ismăʿīl, Imamul Musa al-Kazim. Ziadiții și Ismailiții cred în succesiunea lui Ismăʿīl și dupa el
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
despart de Duodecimani în ceea ce privește succesiunea Imamului Ja’far . Ismailiții consideră că succesiunea corectă este de la Ja’far la fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că Imamului Ja’far i-a succedat fratele lui Ismăʿīl, Imamul Musa al-Kazim. Ziadiții și Ismailiții cred în succesiunea lui Ismăʿīl și dupa el, a fiului sau Muhammad ibn Ismăʿīl. Așadar, Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Ziadiților: Grupul care a crezut că Muhammad ibn Ismail era "Mahdi" care a intrat în ocultare și
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
fiul său cel mare Ismăʿīl. Duodecimanii cred că Imamului Ja’far i-a succedat fratele lui Ismăʿīl, Imamul Musa al-Kazim. Ziadiții și Ismailiții cred în succesiunea lui Ismăʿīl și dupa el, a fiului sau Muhammad ibn Ismăʿīl. Așadar, Imami comuni Ismailiților (Nizariți și Musta’iliți), și Ziadiților: Grupul care a crezut că Muhammad ibn Ismail era "Mahdi" care a intrat în ocultare și că acesta se va întoarce din nou pe pământ într-o zi, a ajuns să fie numit drept
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
a crezut că Muhammad ibn Ismail era "Mahdi" care a intrat în ocultare și că acesta se va întoarce din nou pe pământ într-o zi, a ajuns să fie numit drept Septimani. Această terminologie este adeseori utilizată incorect pentru Ismailiți, care s-au separat de Septimani și au continuat să creadă în succesiunea ulterioară pe linia Imamatului. În tradiția fatimidă, Imamatul a continuat pe următoarea succesiune: După moartea sa, succesiunea a fost disputată. Malik al-Afdal l-a plasat la succesiune
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
a fost contestată de fiul cel mare al lui Mustansir, an-Nizar, însă acesta a fost înfrânt și a murit în închisoare. Această dispută a dus la schisma dintre Nizariți și Musta’iliți. Următorii Imami sunt recunoscuți doar pe linie Nizarită: Ismailiții susțin existența a șapte stâlpi ai Islamului , fiecare dintre aceștia având trei niveluri diferite de înțeles și practică: Pentru fiecare stâlp există trei stări diferite. Spre exemplu, șawm există în trei stări: "ẓăhirī șawm, băținī șawm, și ḥaqīqī șawm". Forma
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
șawm, și ḥaqīqī șawm". Forma exoterica (ẓăhir) este disponibilă oricui în orice tradiție religioasă. Înțelesul esoteric (bățin) este disponibil doar inițiaților "(murīds)" drumurilor spirituale ("țurūq" - plural de la "țarīqah") - și deci acest înțeles esoteric aparține direct celor ce sunt "da‘wah Ismailiți" sau "țarīqah" ai Islamului. Realitatea interioară ḥaqīqah - esotericul esotericului (bătin al-bățin) - este universal dar doar direct perceput de către mistici, învățați și sfinți ai marilor religii. Nizariții cred că ḥaqīqah este unul și același pentru toate credințele și este Religia lui
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
کریم حسینی، آقاخان چهارم) (Urdu: شاه کریم حسینی، آقاخان چهارم) ("Aga Khan" sau "Aqa Khan" and "Agha Khan") n. 13 decembrie 1936 la Geneva, Elveția, este un magnat britanic, și cel de-al patruzeci și nouălea (și actualul) Imam al Ismailiților Nizariți. Aga Khan IV deține poziția de Imam de la data de 11 iulie 1957, când, la vârsta de douăzeci de ani, i-a succedat bunicului său, Sir Sultan Muhammad Shah Aga Khan III. Aga Khan susține că este descendent direct
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
său, Sir Sultan Muhammad Shah Aga Khan III. Aga Khan susține că este descendent direct al profetului Mohammed, prin intermediul lui Ali ibn Abi Talib. În 1986, Aga Khan a stipulat versiunea curentă a Constituției Ismailite, un decret ecleziastic ce atestă Ismailiților Nizariți faptul că Aga Khan este „singura autoritate îndreptațită să interpreteze Coranul și să furnizeze îndrumare autoritară în privința oricarei probleme ce ține de credință”. Constituția formalizează astfel dreptul lui Aga Khan de a constitui singura autoritate și putere pentru guvernarea
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
a aprobat invazia Orientului Mijlociu și sudului Chinei. Mongke l-a pus pe Hulegu la comandă armatei în Persia, și i-a pus pe chagataizi și jochizi să se alăture armatei lui Hulegu. Musulmanii din Qazvin au denunțat amenințarea nizarilor ismailiți, o sectă eretică a șiiților. Comandantul mongol naiman, Kitbuga, a început asediul fortărețelor ismaelite în 1253, înainte că Hulegu să avanseze în 1256. Marele Maestru al ismaeliților, Rukn ud-Din, s-a predat în 1257 și a fost executat. Toate fortărețele
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
există. Sistemul legal este bazat pe Shari'a (legea islamică), cu tribunale Shari'a care judecă pe baza unui cod derivat din Coran și Sunna. Conform Human Rights Watch, Arabia Saudită „discriminează sistematic minoritățile religioase musulmane, în particular pe șiiți și ismailiți”, dar guvernul le permite musulmanilor șiiți să-și folosească propriile tradiții judiciare pentru a rezolva cazuri fără aspect penal din cadrul comunității lor.
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
noi cetățeni de confesiune musulmană. Astfel s-a constituit o comunitate eterogenă, atât din punct de vedere al cetățeniei - sirieni, irakieni, palestinieni, libanezi, iordanieni, algerieni, egipteni, libieni, tunisieni, marocani, cât și din punct de vedere al confesiunii - suniți, șiiți, alawiți, ismailiți, druzi. Subcomunități s-au constituit pe aceste criterii. Odată cu înăsprirea condițiilor oferite de mediul de afaceri, numărul musulmanilor a suferit o regresie accentuată însă, existând un număr însemnat de familii mixte și de cetățeni străini care au dobândit cetățenia română
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Ortodoxă Ucraineană autocefală - 3.600 Biserica Ortodoxă Egipteană - 3.000 Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Kievului) - 1.000 Altele Biserica Mormonă - 37.159 Martorii lui Iehova - 166.000 Sunniți - 2,5 milioane Aleviți - 410.000 Shiiți - 225.000 Almadiyya- 50.000 Ismailiți - 12.000 Sufi - 10.000 Uniunea Progresivă a Evreilor din Germania - 3.000 Consiliul Central al Evreilor din Germania - mai multe comunități evreiești Total: 200.000 (0,25%) Budiști - 245.000 (0,30%) Hinduși - 97.500 Sikh - 50.000 Credința
Demografia Germaniei () [Corola-website/Science/319533_a_320862]
-
a mutat din Andaluzia natală la Cairo. Prezența sa la curte chiar și după moartea lui Saladin, în calitate de medic al fiului acestuia, a influențat pozitiv relațiile dintre comunitatea musulmană și elitele evreiești. Pentru a contracara expansiunea ideologică propagată de șiiții ismailiți școliți în centrele principale fatimide, teologii musulmani au creat o rețea de școli de tip madrasa, care s-a extins în tot califatul, răspândirea acestor madrasale fiindu-le atribuită lui Șalăḥ ad- Dīn și descendeților săi.. Aceste școli au fost
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
a studiat în particular, într-o manieră autodidactă, diverse științe și aptitudini, devenind până la vârsta de 17 ani, maestru în chirologie, limbi străine, filosofie, astronomie și geometrie. Rayy era în perioada adolescenței lui Hasan un centru important pentru activitățile misionarilor ismailiți din centrul Persiei (regiunea Jibal). Mișcarea ismailită era una emergentă în Persia la jumătatea secolului XI, fiind o emanație dirijată de califul-imam Al-Mustansir din Cairo, capitala califatului fatimid. Se presupune că succesul misionarismului ismailit în Persia, s-a datorat în
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
un centru important pentru activitățile misionarilor ismailiți din centrul Persiei (regiunea Jibal). Mișcarea ismailită era una emergentă în Persia la jumătatea secolului XI, fiind o emanație dirijată de califul-imam Al-Mustansir din Cairo, capitala califatului fatimid. Se presupune că succesul misionarismului ismailit în Persia, s-a datorat în mare parte agresivității turcilor selgiukizi, care de altfel dominau întreaga regiune prin interpuși, majoritatea neagreați de populația locală de origine arabă sau persană. Misiunea religioasă ismailită era eșalonată în trei straturi, cea mai de
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
organizatorice. În Rayy, tânărul Hasan cunoaște ismailismul șiit, doctrină ce la început nu îl impresionează, dar în timp, respectul său pentru respectiva doctrină crește, acesta participând la numeroase dezbateri religioase. Impresionat în mare parte de convingerea de nezdruncinat a misionarilor ismailiți, Hasan Sabbah își începe propria cercetare a doctrinelor ismailite, pentru a deveni la rândul său șiit ismailit. La vârsta de 17 ani, Hasan se convertește la ismailism și jură credință califului fatimid din Cairo, Al-Mustansir. Stilul auster și devotamentul sincer
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
timp, respectul său pentru respectiva doctrină crește, acesta participând la numeroase dezbateri religioase. Impresionat în mare parte de convingerea de nezdruncinat a misionarilor ismailiți, Hasan Sabbah își începe propria cercetare a doctrinelor ismailite, pentru a deveni la rândul său șiit ismailit. La vârsta de 17 ani, Hasan se convertește la ismailism și jură credință califului fatimid din Cairo, Al-Mustansir. Stilul auster și devotamentul sincer al lui Hasan îl aduc în atenția misionarului responsabil de eforturile ismailite din regiunea sa, pe numele
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
legea selgiukidă au dus la o confruntare în care Sabbah avea să joace un rol central. Alarmat de mărirea numărului adepților șiiți în arealul din nord-vestul Persiei, sultanatul selgiukid decide suprimarea sectei și trece la incursiuni în zonele locuite de ismailiți. Efectul scontat de războinicii selgiukizi nu a decurs conform planurilor, adepții ismailiți retrăgându-se mai adânc în munții Alborz din nord-vestul Persiei, unde împreună cu noul lor lider Hasan Sabbah, plănuiesc o răzbunare cumplită. Hasan aveau un set complex de motive
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
joace un rol central. Alarmat de mărirea numărului adepților șiiți în arealul din nord-vestul Persiei, sultanatul selgiukid decide suprimarea sectei și trece la incursiuni în zonele locuite de ismailiți. Efectul scontat de războinicii selgiukizi nu a decurs conform planurilor, adepții ismailiți retrăgându-se mai adânc în munții Alborz din nord-vestul Persiei, unde împreună cu noul lor lider Hasan Sabbah, plănuiesc o răzbunare cumplită. Hasan aveau un set complex de motive pentru care nu putea tolera ocupația selgiukidă. Ca șiit ismailit nu putea
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
planurilor, adepții ismailiți retrăgându-se mai adânc în munții Alborz din nord-vestul Persiei, unde împreună cu noul lor lider Hasan Sabbah, plănuiesc o răzbunare cumplită. Hasan aveau un set complex de motive pentru care nu putea tolera ocupația selgiukidă. Ca șiit ismailit nu putea tolera fervoarea religioasă sunnită, ostilitatea turcilor față de șiiți precum și țelul acestora de a distruge califatul fatimid. Revolta lui Hasan avea ca motiv și prezența unor resentimente la adresa cuceririi selgiukide, ocupație văzută de arabi dar în mare parte de
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]