KorAP: Find »[drukola/base=ispas & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

142 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781

des, că te zbârcești fără vreme... Ei, mulțumesc pentru sfat bun și mai rămâneți sănătoși! (pleacă) ISPAS: Umblă sănătos, Dănilă. Și vezi de fă treabă bună! ANISIA: Haide, bre omule, că s-au sleit de tot cele plăcinte în covată. ISPAS: Da' spuneai că nici nu le-ai dat la cuptor. Când le-ai făcut de s-au și sleit? ANISIA: Ei, multe spune omul la supărare... Da' cum păcatele mele să te-aștept fără să am ce-ți pune dinainte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
să zic? Dreptate am și eu, dacă mă gândesc bine. Toți au dreptate. Așa că ia să bat în poartă la alde frate-meu, să-mi facă și el liturghia cuvenită. (bate în poartă. Hămăit de câini) Bădiță Ispas, acasă ești? ISPAS (iese din casă, urmat de Anisia): Bre Dănilă, ce tot au cânii aiștia cu tine, că bat ca la urs când te-aud! Și doar ar fi trebuit să te cunoască, bre, că vii destul de des pe-aici. DĂNILĂ: Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
iar. ANISIA: Cânii, Dănilă, să știi că-s mai deștepți decât unii oameni; nu bat decât când simt o primejdie, află asta de la mine. DĂNILĂ: Dacă spui dumneata, atunci numaidecât așa trebuie să fie. ANISIA: Apoi chiar așa și este! ISPAS: Hai, Dănilă, intră și stai ici, pe prispă. (Dănilă intră, se așază toți) Vra să zică te-ai întors. Tare bine! Ei, ai isprăvit treaba pentru care ai plecat la târg? DĂNILĂ: Am isprăvit-o de tot! Bieții boișorii mei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Dănilă intră, se așază toți) Vra să zică te-ai întors. Tare bine! Ei, ai isprăvit treaba pentru care ai plecat la târg? DĂNILĂ: Am isprăvit-o de tot! Bieții boișorii mei s-au cam dus ca pe gura lupului. ISPAS: Cum așa? Vreo dihanie a dat peste dânșii sau ți i-a furat careva? DĂNILĂ: Nu mi i-a mâncat și nu mi i-a furat nimeni, i-am dat eu, cu mâna mea. I-am schimbat întâi pe-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
întâi pe-un car, carul l-am dat pe-o capră, capra pe-un gânsac, și-apoi ce mai tura-vura, dintr-o pereche de boi ca aceia m-am ales c-o pungă; da' și-n asta suflă a pustiu. ISPAS: Ai făcut tu toate acestea pe care le spui? ANISIA: Le-a făcut, vezi bine! Că doar nu le-oi fi făcut eu... DĂNILĂ: Le-am făcut, bădie și dragă cumnată Anisie! Eu nu știu unde mi-au stat mințile! ANISIA: Acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
făcut, bădie și dragă cumnată Anisie! Eu nu știu unde mi-au stat mințile! ANISIA: Acolo unde ți-au stat dintotdeauna, cumnate, adică în cap la altul! Cată, bărbate dragă, cată la odorul de frate-tău și te minunează de-atâta deșteptăciune! ISPAS: Mai așa! Bre Dănilă, drept să-ți spun, mare tăntălău mai ești! DĂNILĂ: Apoi de, bădiță, pân-aici toate au fost cum au fost, da' de-acu' gata, am prins eu la minte; aista a fost capătul! Așa că, dacă tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
venit aici, îți dau dumnitale punga asta, că eu, precum se știe, n-am ce pune-ntr-însa. Ba, mai bine i-o dăruiesc cumnatei Anisia. Iaca, cumnată, ține, nu te uita că-i goală, da' atârnă preț de doi boi falnici. ISPAS: Ia-o, Anisie, ia-o! ANISIA: Las' c-o iau, nu te teme. Ado-ncoace, Dănilă. (ia punga) DĂNILĂ: Așa. Iară pe dumneata, bădiță, te rog de toți dumnezeii să-mi mai împrumuți o dată carul, da' cu boii dumnitale, s-aduc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
împrumuți o dată carul, da' cu boii dumnitale, s-aduc niște lemne din pădure, că-mi spunea adineaori nevasta că nu se mai găsește așchie chioară la trunchi. Ș-apoi trag nădejde că nu te-oi mai supăra de-acuma înainte. ISPAS: Ptiu, măi, se vede că Dumnezeu a umplut lumea asta cu ce-a putut! Iaca-ți mai dau o dată carul, da' asta ți-a fi cea din urmă. ANISIA: Așa, bărbate, așa. Mai dă-i-l! Poate i-a face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
împrăștiat în treaba lor. Toporul s-a dus la fund, și tu bate din buze, Dănilă! Măi, da' rău mi-a mai mers și astăzi... Ce zi pocită! Acuma chiar pot pleca. (iese) Tabloul 3 (Acasă la Ispas, în ogradă.) ISPAS: Ce s-a mai întâmplat, Dănilă? DĂNILĂ: Ce să se-ntâmple? Nimica. ANISIA: Da' unde-s boii și carul, cumnate? DĂNILĂ: Nu te-ngriji, cumnată, că-s la loc bun... Bădiță Ispas, iaca la ce-am venit: fă-mi bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
și cu iapa, să mân boii de-a călare; în pădure a plouat grozav, pe urmă s-a abătut un val de răceală și s-a făcut o mâzgă și-un ghețuș de nu te mai poți ținea pe picioare. ISPAS: Măi Dănilă, apoi cum nu-și crapă ție obrazul să-mi vii cu asemenea istorii care se potrivesc drept ca nuca-n perete! Acuma, în crucea verii, mâzgă și ghețuș, ai? Da' pe cine crezi tu că-mbrobodești? Măi, tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
te pustiești într-un cotlon, să nu mai încurci locul și oamenii. Haiti, lipsești din fața mea, și du-te unde-a dus surdul roata și mutul iapa, ca să nu mai aud de numele tău! ANISIA: Da' carul cu boi, bărbate? ISPAS: Lehamite și de car, și de boi, și de-așa om. Să nu-ți mai calce piciorul pe-aici, Dănilă, c-asmut dulăii; tot te hârâie ei de-o vreme. Așa să știi! (intră în casă, împreună cu Anisia) DĂNILĂ: Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
dobândit cu capul ista prost al meu. (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede. Din culise, vocile lui Ispas și Anisiei) ANISIA: Ba eu îți spun, barbate, că l-am văzut pe Dănilă călărind prin văzduh un balaur! ISPAS: Taci, Anisie, că te-a râde lumea! (intră amândoi) Iaca, Dănilă îi ici, de față. DĂNILĂ: E-he-he, să crestez în grindă, bădie! Ați catadixit să umblați pân-la pragu' meu... ISPAS (se apropie, se uită la sac): Bre, bre, da' știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
l-am văzut pe Dănilă călărind prin văzduh un balaur! ISPAS: Taci, Anisie, că te-a râde lumea! (intră amândoi) Iaca, Dănilă îi ici, de față. DĂNILĂ: E-he-he, să crestez în grindă, bădie! Ați catadixit să umblați pân-la pragu' meu... ISPAS (se apropie, se uită la sac): Bre, bre, da' știu că ai ceva parale! Ai găsit vreo comoară, Dănilă? ANISIA (se uită și ea): N-ar fi de mirare; norocu' bate mai ales acolo unde lipsește mintea... DĂNILĂ: Ba mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Dănilă, că, de , îi de-al nostru... Așa-i, bărbate? DĂNILĂ: Da' nu te mai osteni să-l întrebi pe dânsul, că doară cunosc și eu într-o părere cum stau lucrurile... Așa-i, mai încape vorbă? ANISIA: Păi vezi? ISPAS: Măi nevastă, mai pune stavilă celui plisc și nu tot clămpăni în dodii. Ce-a fost, a fost, ce va fi om vedea. SMARANDA: Mai așa, cumnate Ispas. DĂNILĂ: Da' poftiți, mă rog, poftiți, nu stați așa uitați în bătătură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
stavilă celui plisc și nu tot clămpăni în dodii. Ce-a fost, a fost, ce va fi om vedea. SMARANDA: Mai așa, cumnate Ispas. DĂNILĂ: Da' poftiți, mă rog, poftiți, nu stați așa uitați în bătătură. Ședeți ici, pe prispă. ISPAS: Chiar așa, să stăm măcar cât stă cânele pe coadă. (se așază împreună cu Anisia) Și să ne spui și nouă, măi frate, ce-ai învârtit de-ai scos la lumină bănăretul pământului... ANISIA (cu însuflețire): Așa, așa, să ne spui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
spune să te-apuci de neguțat boi, cumnate, că acolo te miști mai în voie... DĂNILĂ: Bine-mi pare și mă bucur de-asemenea sfat! Iară din câte vrei s-auzi, cumnată, bag samă că prima o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă? DĂNILĂ: Spun bine, bădie. (se aude, apropiindu-se, o melodie săltăreață, cântată cam scârțâit la vioară) Ei, am sau n-am dreptate? Aista-i Pâșpâlică, scripcarul, aista simte peste trei hotare unde-i rost de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Corola-journal/Journalistic/62184_a_63509

și ca sărbătoare națională bisericească. În această zi, bisericile românești din țara și din străinătate sărbătoresc pe toți eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credință, dreptate, întregirea neamului sau apărarea țării. Obiceiuri, tradiții și superstiții Ajunul Ispasului era numit în popor Hurdubaia Paștelui. Cei care se împărtășeau de Paște erau obligați să nu lucreze șase săptămâni (însă este puțin de crezut că cineva ținea acest obicei în condițiile începerii muncii câmpului), adică până de Ispas, deoarece se

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014. Tradiții și obiceiuri by Cristina Alexandrescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/62184_a_63509]
Corola-journal/Journalistic/33530_a_34855

de ce să nu ne promovăm și sărbătorile noastre tradiționale?", a spus Maria Grapini, duminică, citată de Agerpres. Astfel că pe prima pagină a Google am putea vedea de la primele ore promovate date precum: Ziua de Dragobete, Zilele Babelor, Boboteaza, Sânzienele, Ispasul, Sânedrul, Ignatul sau alte sărbători tradiționale puternic intrate în conștiința neamului românesc.

Turismul și tradițiile românești ar putea fi promovate într-un mod inedit by Bratu Iulian (2013) [Corola-journal/Journalistic/33530_a_34855]
Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116

6 d. Paști (a Orbului din naștere). Sf. Mc. Dorotei, ep. Tirului († 362); 6 iunie - Cuv. Visarion, făcătorul de minuni, și Ilarion cel Nou († 845); 8 iunie - Aducerea moaștelor Sf. Teodor Stratilat. Încheierea Sărbătorii Sfintelor Paști; 9 iunie - Înălțarea Domnului (Ispasul) - Ziua Eroilor; Sf. Ciril al Alexandriei († 444). BISERICA EVANGHELICĂ 5 iunie - A doua duminică după Sf. Treime. CULTUL MOZAIC 4 iunie - Bamidbar, Binec. lunii, P.A. 5; 6 iunie - Ziua Ierusalimului; 8 iunie - Roș Hodeș. vă reamintim l Sâmbătă, 4 iunie

Agenda2005-23-05-stiri (2005) [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > RECENZIE - PARINTELE GHEORGHE ISPAS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Recenzie: Pr. Dr. Gheorghe Ispas - „Euharistia - Taina Unității Bisericii”- Aspecte teologice și practice, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București 2008, 226 pagini. Moto: „Euharistia este

PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013

eu povestea mea. Acum, plec după mâncare, puișorilor le e foame deja. La revedere! - La revedere! zise alunul, bucuros că are o prietenă. Nota autorului: La șase săptămâni de la Paște, se sărbătorește Înălțarea Domnului. Tot în această zi este și Ispasul. Despre Ispas se spune că ar fi asistat la Înălțarea Lui Iisus la Cer. În această zi, întocmai ca în ziua de Paște, se mănâncă pască, cozonaci, ouă roșii și preparate din miel. Când doi oameni ciocnesc ouăle, unul spune

POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445

Doamne, de Lumină! Dar Te tog să ai răbdare, Dă-mi Lumina cu încetul, Că-ntunericul mi-i mare Și-ndărătnicit procletul! Și lungește-Ți mila, Doamne, După cât de-ncet mi-i pasul, Rabdă-mă vreo două toamne, Până-mi hotărăști ispasul! Referință Bibliografică: RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445]
Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847

Cultural > Spiritual > ÎNĂLȚAREA DOMNULUI-TRADIȚII LA ROMÂNI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Înălțarea La 40 de zile de la Înviere, sărbătorim Înălțarea, ziua când domnul Iisus Hristos s-a urcat la Cer (Ispasul). De Ispas se crede că sufletul morților se poate rătăci în drumul lor spre Cer. De aceea, în tradiția românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc, care se duc la

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc, care se duc la sfințit pentru a nu se prinde farmecele, apoi se pun la porți sau la stâlpii caselor ... În noaptea dinaintea Ispasului, flăcăii și fetele mergeau prin alunișuri să culeagă flori de alun, căci acestea înfloresc și se scutură în această noapte; potrivit tradiției, ele sunt bune de leac și de dragoste. HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT! Povestea alunei (Noaptea de Ispas) Există

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080

spus însă: -Maică, să nu faceți asta, pentru că e mare păcat! În această zi se împart bucate pentru cei trecuți dincolo. Înălțarea La 40 de zile de la Înviere, sărbătorim Înălțarea, ziua când domnul Iisus Hristos s-a urcat la Cer (Ispasul). De Ispas se crede că sufletul morților se poate rătăci în drumul lor spre Cer. De aceea, în tradiția românească, există obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun și nuc care se duc la

TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]