165 matches
-
capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul a purtat numele de „Cochiivechi". În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei, episcopul Ghedeon nu-i lasă, se jeluiește la Domnie, Domnul rânduiește cercetarea la fața locului de către Toma, marele vornic al Țării de Jos, după care, în baza respingerii pretențiilor târgoveților, Ghedeon depune feria de 24 zloți și Domnia, prin ispisoc domnesc semnat de Vasile Vodă, la 1646, recunoaște încă o dată stăpânirea Episcopiei asupra satului Broscenii al Episcopiei. În anul 1649, alături de multe altele, în arhiva Episcopiei Hușilor se află un act de mare importanță nu numai pentru biserică ci și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
carte în limba slavonă, a lui Miron Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hudici avea sigiliul său cu emblemă pe care erau imprimate săgeți cu arcuri încordate. în același document este menționat și Roman Hudici, fratele lui Petru Hudici care era tot din Hudineț. Ulterior numele lui Petru Hudici apare în uricile și ispisoacele din anul 1438, până în luna mai 1449 când este menționat pentru ultima dată în divanul domnesc. Fratele său Roman Hudici apare și în divanul lui Petru voievod până în anul 1456. Istoricul Hurmuzache îl menționează însă „Pan Roman de la Hudinschi. Iațco
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ori satul a primit numele lui. Din studiul documentelor asupra denumirii localităților din Moldova în evul mediu rezultă că o parte din acestea au luat numele unor slujitori domnești sau a familiilor boierești care aveau în stăpânire, prin urice sau ispisoace date de domnitori, moșiile, satele, târgurile sau alte bunuri pentru a-i sluji cu credință. De exemplu, satul Comănești din comuna Suharău își trage numele de la Coman, fiul lui Galiș care prin ispisocul din 3 aprilie 1412 dat de Alexandru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care aveau în stăpânire, prin urice sau ispisoace date de domnitori, moșiile, satele, târgurile sau alte bunuri pentru a-i sluji cu credință. De exemplu, satul Comănești din comuna Suharău își trage numele de la Coman, fiul lui Galiș care prin ispisocul din 3 aprilie 1412 dat de Alexandru cel Bun a primit „în pământul Moldovei un loc pustiu să-și facă lui un sat podli Bașeu. Satul Balinți își trage numele de la boierul Balici, Huțanii (sau Huețanii) de la Huet etc. I.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea mare a țării,atârnată iar mai târziu și cu iscălitura domnului. Hrisovul era un fel de titlu de proprietate. Ispisoc - act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu, carte domnească. Jitnicer - dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu P.Carp,care sunt înmormântați la Cavoul din Țibănești). Unele evenimente istorice locale își puneau amprenta în documente, precum faptul că Băseamul (vornic ) care apare stăpân în Țibănești în 1618 a fost întărit prin ispisoc pe "drepții lor robi, țigani din ipisocul de cumpărătură". Un alt aspect a fost surprinderea unor incursiuni ale tătarilor:" Stana, neavând copii, renunțase la dreptul ei de ocină în favoarea lui Ivașcu care o răscumparase de la Tătari”. Ultimul eveniment produs la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
I.Cuza", 48.Enciu, Gh. (1984)Poșta și telecomunicațiile în România, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 49.Frunzescu, D. (1872)Dicționar topografic și statistic al României, București. 50.Gane, C. (1923)Pe aripa vremii, București. 51.Ghibănescu, Gh. (1915)Ispisoace și zapise, Iași. 52.Ghibănescu, Gh. (1915)Surete, vol.IV, Iași. 53.Giubernea, M. (1995)O nouă descoperire făcută de arheologul Nicolae Pușcașu, în cotidianul "Monitorul" din 25 sept., Iași. 54.Giurescu, CC. (1975)Românii în mileniul migrațiilor,discurs de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze faptele la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnesc era trimis să cerceteze faptele la fața locului, acesta întocmea o dare de seamă către Vodă. Aceasta se chema anoforă. Uricul însă e un act de stăpânire pe veci a unui bun dăruit de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În acest act se găsește o formulă obișnuită: „Scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru...” - Imi place cum sună
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
omului.” - Te gândești la ceva anume când spui asta, mărite Spirit? - La faptul că Antonie Ruset a fost nevoit la 14 feb. 1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neînțelegerea dintre călugării de la mănăstirea Nicoriță și cei de la mănăstirea Aron Vodă. Ziceau cei de la Nicoriță că un iaz de pe pârâul Ciric este al lor, pentru că l-au primit danie de la Barnovschi voievod. Cei de la Aron Vodă au arătat un ispisoc de danie de la însuși Moise Moghila voievod pe același iaz. Unde era adevărul? Moise Moghila voievod spune: „Am aflat cu adevărat că n-au fost dreaptă acea carte ce-au avut-o călugării de la Nicoriță danie de la Barnovschie voievod, pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai (Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnești să cerceteze locul. Mănăstirea Zlataust a rămas să aducă în termen de 50 de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat să facă drese călugărilor pre moșie de la Prisăci.” - Prin urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru la 27 aprilie 1713 (7221). Iată însă că la 1 mai 1717 (7225) Mihai Racoviță voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul de la Zlataust, nu a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot ținut ascunsu și nu l-au mai arătat la iveală...Iar mănăstirea lui Aron Vodă să aibă a-și ține cu bună pace seliște de la Prisăci
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca să n-aibă pre unde ieși din școală nici la o uliță.” Când a fost vorba de acte pe locul reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
reclamat, ispisocul de la Aron Vodă nu arăta lămurit locul până unde se întinde stăpânirea lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606 (7117), prin care Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să culeagă via de la Copou, dăruită de Parasca, fiica lui ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc...de la Vasile (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite Spirit, care la 7 mai 1660 (7168), dăruiește mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]