4,397 matches
-
nu aduce neapărat și imediat succesul sau, cum se spune acum cu voluptate, evenimentul, aduce un stil vital, contaminant de a face și a înțelege teatrul, de a-l iubi și respecta, în profunzime, cu liniștea sau neliniștea asumării, izgonind ispita gălăgioasă a superficialității și a suficienței. Tot mai seducătoare în țara noastră. Acest stil este o investiție prețioasă și pe termen lung, stă la baza performanței și a unei percepții proaspete asupra fenomenului teatral în complexitatea sa, și nu doar
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
însă în valoare intelectuală. - Dacă spun despre dumneavoastră că sunteți un personaj care s-a „fofilat" ca să facă față greutăților cu care s-a confruntat, greșesc? - Aveți dreptate, am încercat să mă strecor, cu conștiința împăcată de a fi ocolit ispita și repetatele „chemări" să activez pentru regim. M-am „fofilat" recurgînd la diferite subterfugii: cîte o mică recenzie, cîte un mic eseu, cîte un articol, dar rar, întrucît conștiința nu mă lăsa să mă angajez total în ceea ce se aștepta
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
pădurea se va deschide în luminișuri de popas. Poemul Veghe mă îndreptățește să cred aceasta. Spuneți "de vorbe încâlcit./ Zadarnic elanul"... și ceva mai la vale: Abandonat de iubire/ în zodia copacului,/ ancorat în realitate,/ veghez (eu aș spune supraveghez!) ispita trădării/ de care ei, copacii,/ nu știu"... (Vasile Ghinea, Râmnicu Sărat)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
sa a constat în încercarea, prin "actul gratuit", de a-l imita, în chip blasfemic, pe Dumnezeu: "Gide vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat datele observației concrete într-o direcție nebuloasă, în zona unor nori care slobozesc averse, a unor
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Ochiul său interior, străbătînd parcă pîlnia unui vulcan, întrezărea clocotul lăuntric, lumini de apocalips, catastrofe finale". Dar și asceza laică a lui Proust se transfigurează în raza unei spiritualizări, aplicîndu-i-se o diafană insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Humbaba, printre copaci înfloriți electric/ în grădina Rockefeller Center sau în Herald Sq., într-un/ apartament din Olimpic Town, la etajul 34, la Nelu,/ sub cupola de gheață, între ochi asiatici, hispanici și triști/ botoșăneni dansînd bătute din Nord, dus ispitei ca jurnaliștii/ de ocazie în preajma unui eveniment de scandal, ce spaime/ de prunc părăsit în City Hall sau pierdut printre mașinile/ de noroc din New Jersey, speriat prin Harlem, ucis/ prin Brooklyn, circumcis prin The Bronx, înfiat prin Queens/ sau
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
e o diferență de nivel energetic al Răului pus în scenă. Infernaliile mai tînărului diarist nu au statutul unei furtuni, ci al unei brize insinuante, care trece peste paginile acoperite cu o caligrafie melancolică, făcîndu-le să foșnească ușor. În raport cu autorul Ispitei de-a exista, ni se prezintă precum reproducerea unui tablou pe un timbru poștal. Mult mai mult decît cu Cioran, Livius Ciocârlie, un izbitor tip livresc, "claustrat în bibliotecă", după cum singur se recomadnă, ni se pare apropiat de Jules Renard
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
nu o dată contradictorii, ce nu mai aspiră la o coerență resimțită drept factice, cele două repere consacrate ale Septentrionului abordat. Mai întîi e vorba de acel Nord înfiorător al Vechiului Testament. Adică de un lăcaș al Răului satanic și al ispitei, izvor al unui uragan nimicitor pe care-l circumscrie verbul vaticinar al lui Ieremia: "De la miazănoapte se va deschide nenorocire asupra tuturor locuitorilor țării acesteia" (1, 14), adăugînd că invadatorul va purcede din același punct cardinal (46, 20). Un atare
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
pe cea din urmă prin prisma celei dintîi. De la Alecsandri la Topîrceanu, toți poeții vechi erau siliți să se așeze într-un pat al lui Procust. Deveneau interesanți exclusiv prin ceea ce anticipau. Era imposibil ca noi înșine să fi rezistat ispitei de a-i citi în acest fel. Dovadă entuziasmul față de felul în care îl citise Călinescu pe Goga (ca "poet pur", cîntînd o "jale nemotivată de popor străvechi") ori Negoițescu pe Bolintineanu (ale cărui "sonuri" îl prevesteau pe Ion Barbu
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
continente pe care, la frageda-mi vârstă de astăzi încă nu le-am călcat cu piciorul, desigur m-ar înviora. A trage pe nări nărăvașul aer umed al cascadei Niagara mi-ar trezi apetitul de a ajunge la izvoarele Zambezi-ului, ispite greu calificabile, o dată ce, cu cât vor trece anii, deceniile, voi fi mai vânjos, mai vital, mai tenace, mai întreprinzător, mai setos de viață. Spre a face de râs nesărata vorbă a bătrânețelor haine grele voi purta pantaloni de cârpă cu
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
cu Nichita Stănescu, monografie, antologie comentată, (dosar de) receptare critică. Încercând să surprindă fizionomia spirituală a poetului și treptele devenirii sale încă de pe primele pagini, Vasile Spiridon - îmbrăcat „în frac” și cu o retorică „la patru ace” - cedează destul de des ispitei limbajului ușor academizant și suprasolicita vocabularul în raport cu simplitatea referentului, păcătuind astfel prin inadecvarea față de pretențiile (nivelul) tinerilor cititori. Demersul critic necesită, pe alocuri, o zonă prea consistentă a implicitului informațional. Presupunând că monografia se adresează cu precădere elevilor de liceu
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
relevant: „Contemplarea pietrei inerte ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
în afirmarea valorilor autentice. O spune textual: „Regret și îmi fac retrospective imputări amare că n-am fost în stare să aleg calea demnă a negării în întregime a unui regim sclerozat și inuman”. Adică, tot cu vorbele lui, între „ispita cerului” a înclinat spre aceea a „smârcului”. Totuși un anume curaj a existat. Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu n-ar fi apărut fără girul unui estetician ca Ion Ianoși, care avea un cuvânt la secția de propagandă a C.C.
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
din Ilia Ilici Oblomov s-a cuibărit în tine, în actele refuzate, ratate, în tăceri grele, te-a contaminat, ț-a alienat ființa, ț-a vîrît în minte și în suflet lenea. Lenea care îl farmecă cu vrăjile și cu ispitele ei pe Oblomov în lumina lumînărilor de pe scenă, în furtuna din suflet, în pacea din el. Am văzut o singură reprezentațe. A cincea. Nu știu dacă am prins toate intențile, nuanțele. Îmi place să văd un spectacol de cîteva ori
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea ei din mocirla trivialității politice și a retardării culturale nu poate fi decât rodul unei atitudini radicale. Avem nevoie de un proiect îndrăzneț orientat spre înainte, pentru a contracara ispita privirii înapoi. Pseudo-integrarea europeană sub poala Rusiei, pe care ne-o propun mai nou comuniștii lui Voronin, surprinși de epuizarea unor termene de așteptare la poarta unor organizații internaționale, este aceeași bălăceală în ape murdare și o tentativă, a câta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și definește o teribilă încercare. Este vorba, în fond, de textul unei femei cerebrale, inițiate în arta războiului sau mai curând a ițelor de interese, integrate acestei inițieri, cu lecturile acumulate în timp, atentă la capodopere, cu energia care nu
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
de gen feminin, mai totdeauna, asemeni iubitei eroului tuns de orice vigoare... Slăbiciunile personale te devitalizează. Fie că ești romancier sau jucător de fotbal. Cu alte cuvinte: orice ai face, orice ți s-ar întâmpla, orice înfrângere ai suferi, rezistă ispitei de a da vina pe altceva sau pe altcineva, decât pe tine însuți, pe propria ta moliciune generatoare de iluzii, de insuccese, așa cum lipsa de luciditate, somnul rațiunii... naște monștri. Nu vreau să spun că aceștia, monștrii, dacă nu te
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
5, p. 269) „Căci, deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828) Persecutorii „Dioclețian în ziua Patimilor mântuitoare a distrus bisericile în tot Imperiul Roman. Dar după trecere de nouă ani ele au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bune! Nu-i puțin lucru să știi să fii smerit când ești plin de bunătăți. Este, deci, tuturor de folos comoara aceasta! Este un loc de scăpare cum nu se poate mai potrivit! Celor ce-au greșit, ca să scape de ispite; celor ce le merge bine, pentru ca bunătățile să rămână trainice; celor bolnavi, ca să se facă sănătoși; celor sănătoși, ca să nu se îmbolnăvească. Gândindu-ne la toate acestea, să punem mai presus de toată desfătarea, de toată plăcerea, șederea aici lângă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
încetat pe dată boala și nu s-a însănătoșit cel aflat în neputință? Și mulți, încurcându-se în situații fără ieșire și văzând primejdii grele atârnând asupra lor, au venit aici rugători, și printr-o rugăciune încordată au scăpat de ispita tuturor acelor grozăvii. Dar ce vorbesc eu de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ambele laturi ale ființei bivalente. Să zăbovim puțin asupra relațiilor pe care Ioan Pintea crede a le putea accepta între oficierea religioasă și cea a cuvîntului cu miză estetică. Conexiunea nu e totuși foarte lesnicioasă, tangentă fiind la o anume "ispită" (,mi-a plăcut să fiu ispitit"). La un moment dat, autorul notează că l-a citit pe Luca Pițu "rîzînd și surîzînd copios", pentru a se amenda de îndată, "dar creștinește". Și a întări: "ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
sale: ,, Poate c-a fost vorba de-un purice strivit de un șoricel. Și din chestia asta se face un capăt de lume!“ Totul, repetăm, în atmosferă de cabaret - saxofon, jazz, dixilen..., supapa la prohibiția din acei ani și la ispita unei lumi onirice, dominate de LSD. Aici, trimiterea dramaturgului și a celui mai mare regizor american - după cum îl aprecia Eugen Ionescu pe Robert Wilson încă din 1971, pe când acesta avea doar vârstă de 30 de ani! - trimiterea este, nu ne
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
și de o oarecare stare de nesiguranță, pentru că dragostea este învăluita în mister, nu este la vedere, nu este cunoscută de toți. Poți face investiții periculoase, care pot avea efecte pe termen lung, de aceea ar fi bine să reziști ispitei de a cheltui sume prea mari. Vor fi momente în care vei părea complet absent de la serviciu, nu știi să te pui într-o lumină bună, de parcă ai fugi de lume și nu ai avea încredere în forțele tale. SURSA
Afla ce-ti rezerva astrele pentru anul ce tocmai a inceput Horoscop 2009 [Corola-blog/BlogPost/94403_a_95695]
-
existențe și nu mă pierd până ce vântul nu vine să-mi ceară răspunsul viața tinde spre înălțimi zidește spațiul ce nu se-nchide târăște după sine pielea albă a cerului lumina din insomniile mele fără căpătâi sufletul după bombardamentul ultimelor ispite se reface în oglinzile sparte din deșert și mă înghesuie în desaga sa poate am să-i înțeleg starea de imaterialitate spre mine năvălește iarna (barcă supraîncărcată de somn) lângă ultimul foc de vreascuri în pâlpâiri de umbre visez că
Versuri by Teodor Preda () [Corola-journal/Imaginative/3630_a_4955]
-
lucruri și femei care îmi atrag neatenția și mă zăpăcesc mă pun în încurcătură ceea ce este același lucru cu încurcă lume cu așteptarea lui Godot și cu Bernard Pivot în dialog cu Eugen Ionescu la „Apostrophes” sunt tot mai multe ispite ce-mi atrag indiferența care la nivel superior de conștiință are același sens sau lipsă de sens cu neatenția și aceasta mă zăpăcește cu presupunerea că aș fi pierdut ceva esențial aproape foarte important distrugându-mă cu incertitudinea de a
Situație poate chiar stare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3871_a_5196]