218 matches
-
articolul 127, capitolul al III-lea, secția a VII-a a Regulamentului Organic, se prevede că săteanul nu se poate strămuta decât în ultimul an dinaintea catagrafiei, cu știrea proprietarului și a stăpânirii. Strămutarea trebuia anunțată proprietarului, judecătorilor sătești și isprăvniciei cu un an înainte. În ceilalți ani care despart o catagrafie de alta, țăranii se pot strămuta numai după ce au plătit birul pe toți anii care mai rămân până la viitoarea catagrafie, iar stăpânului prețul lucrului pe un an întreg. Fiecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a împiedica schimbarea domiciliului țăranului, mijloc de care proprietarul se folosește ori de câte ori dorește. Așezământul din 1851, deși acordă unele înlesniri strămutării, ea totuși nu putea fi obținută cu ușurință. Țăranul se putea muta după ce în prealabil a cerut în scris isprăvniciei strămutarea cu șase luni înaintea zilei de 23 aprilie a fiecărui an. Isprăvnicia era obligată să încunoștiințeze imediat pe proprietar. Până la 23 aprilie, săteanul era obligat să-și achite toate obligațiile și datoriile față de proprietar, partea sa de capitație și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așezământul din 1851, deși acordă unele înlesniri strămutării, ea totuși nu putea fi obținută cu ușurință. Țăranul se putea muta după ce în prealabil a cerut în scris isprăvniciei strămutarea cu șase luni înaintea zilei de 23 aprilie a fiecărui an. Isprăvnicia era obligată să încunoștiințeze imediat pe proprietar. Până la 23 aprilie, săteanul era obligat să-și achite toate obligațiile și datoriile față de proprietar, partea sa de capitație și rămășițele la cutia sătească. Grădina și casele rămâneau proprietarului moșiei, fără ca acesta din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el și cei din urmă se interpuneau administratorii, adevărații conducători ai întreprinderii, care nu împărtășeau întotdeauna sentimentele și ideile proprietarului ei. Numai așa poate fi explicată manifestarea nesupunerii și revolta spontană a lucrătorilor și represaliile drastice ale administrației. „Înfrânarea” la isprăvnicie și aplicarea art. 7 din „Codul criminal” lui Ion Toader, care sustrăsese de la fabrică „puțină lână” și untdelemn într-un „ulceraș” sunt semnificative pentru cunoașterea relațiilor dintre muncitori și patroni. De altfel, condițiile de viață ale muncitorilor nu puteau fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ocna o minoritate. Jalbele erau formele cele mai răspândite de protest și revendicări. Ele rămâneau însă de cele mai multe ori fără efect. Cui să se plângă, se întrebau rufetașii, „caimacamului ? De la el n-am avea rezultatul decât tirania și amenințarea surghiunului. Isprăvniciei ? Nu se amestecă. Vistieriei ? În toată vremea au dat dovezi de ruinarea noastră”. Atunci când condițiile de muncă și viață atingeau marginea rezistenței fizice, rufetașii se revoltau în mod spontan, neorganizat ca, de pildă, în 1843 sau în 1852, când organele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată, în moșii și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
probabil la contextul versetelor 8-11: "8. Da, mie, care sînt cel mai neînsemnat dintre toți sfinții, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogățiile nepătrunse ale lui Hristos, / 9. și să pun în lumina înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile; / 10. pentruca domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurita a lui Dumnezeu, / 11. după planul vecinic, pe care l-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cultura bogată. În 1810 se afla în țară, exilat la Buzău de generalul M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ridică de la pământ barba și le spuse cu trudă: —Să știți că m-a străpuns muierea... Atunci oamenii, fără a mai pregeta, au prins-o cu ușurință, au legat-o cu funii ș-au dat de veste la curte. De la isprăvnicie a venit a doua zi cercetare. Cum vremea era pe-nserate, boierii au găzduit la curte ș-a rămas să cheme pe vinovată înaintea scaunului lor în dimineața următoare. Iar în fața chiliei unde vârâseră pe Cristina, așezară dorobanț cu pușcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cărei slujitor am fost făcut eu, Pavel. 24. Mă bucur acum în suferințele mele pentru voi; și în trupul meu împlinesc ce lipsește suferințelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica. 25. Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia, pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi ca să întregesc Cuvîntul lui Dumnezeu. 26. Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii și în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui, 27. cărora Dumnezeu a voit să le facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
sfînt în Domnul. 22. Și prin El și voi sunteți zidiți împreună, ca să fiți un lăcaș al lui Dumnezeu, prin Duhul. $3 1. Iată de ce eu, Pavel, întemnițatul lui Isus Hristos pentru voi, Neamurilor... 2. (Dacă cel puțin ați auzit de isprăvnicia harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dată față de voi. 3. Prin descoperire dumnezeiască am luat cunoștință de taina aceasta despre care vă scrisei în puține cuvinte. 4. Citindu-le, vă puteți închipui priceperea pe care o am eu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
mie prin lucrarea puterii Lui. 8. Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toți sfinții, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogățiile nepătrunse ale lui Hristos, 9. și să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine ascunse din veacuri în Dumnezeu care a făcut toate lucrurile, 10. pentru ca domniile și stăpînirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, 11. după planul veșnic, pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; și vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia! 17. Dacă fac lucrul acesta de bună voie, am o răsplată. Chiar dacă-l fac de silă, este o isprăvnicie care mi-a fost încredințată. 18. Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. 19. Căci, măcar că sunt slobod față de toți, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
culoare, este senzitivă și ține suficient de mult cît să te îndrăgostești, să te dezîndrăgostești și apoi iar să te îndrăgostești”. În rest... „acasă” e la Montréal. Există, se pare, o patrie olfactivă. Sau poate, mai corect, o matrie... Instituția isprăvniciei la români După integrarea noastră europeană, parcă toată lumea a intrat în panică identitară : care e identitatea noastră ? care sînt valorile românului ? are românu’ caracter ?, și cîte și mai cîte astfel de frămîntări existențiale. Cam la fiecare săptămînă, cîte un jurnalist
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai spus ucenicilor Săi: "Un om bogat avea un ispravnic care a fost pîrît la el că-i risipește averea. 2. El l-a chemat, și i-a zis: "Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteală de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poți fi ispravnic." 3. Ispravnicul și-a zis: "Ce am să fac dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine. 4. Știu ce am să fac, pentru ca, atunci cînd voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
El l-a chemat, și i-a zis: "Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteală de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poți fi ispravnic." 3. Ispravnicul și-a zis: "Ce am să fac dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine. 4. Știu ce am să fac, pentru ca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor." 5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
mai poți fi ispravnic." 3. Ispravnicul și-a zis: "Ce am să fac dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine. 4. Știu ce am să fac, pentru ca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor." 5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: "Cît ești dator stăpînului meu?" 6. "O sută de măsuri de untdelemn", a răspuns el. Și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți doi săteni de pe listă, Dumitru Borș și Manolache Ciobotariu, nu se arată nici că au fost, nici că nu au fost. Aceste persoane urmau să fie arestate la Umbrărești, de către jandarmii trimiși cu ordinul ca „numaidecât va aduce la Isprăvnicie pe acești zurbagii”, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste câteva exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului, Isprăvnicia și Ocolul, au manifestat înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelegerea legală corespunzătoare. Iritat și nemulțumit, Panait Balș se adresează Departamentului Trebilor din Lăuntru (MinisteruI de Interne de azi), reclamând că, „în mai multe rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și a dărâma crengile cele mari”, lucrare în urma căreia, consemnează unul din rapoartele Isprăvniciei, un locuitor, pe nume Ilie Ursu „ar fi chicat dintr-un copac silit fiind, prin bătaie, a să sui și a-i curăți, bez (în afară de) altul mort mai înainte din bătaia lui [...] și altul ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Isprăvniciei, un locuitor, pe nume Ilie Ursu „ar fi chicat dintr-un copac silit fiind, prin bătaie, a să sui și a-i curăți, bez (în afară de) altul mort mai înainte din bătaia lui [...] și altul ci să găsăști acum bolnav”. Isprăvnicia găsește vinovat pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor vremii. Cu timpul, cultivarea viței de vie se va bucura de o tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]