218 matches
-
acești dregători să nu mai existe, nefiind de altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să meargă la facerea herestelei cu dânsul și jeluitorul a arătat că are vadea de judecată la luminatul Divan cu paharnicul Neculae Sion și cu serdarul Teodor Carp ca la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prevedea legea pentru emanciparea pământurilor posedate de clăcași și răscumpărarea sarcinilor acestora. Încă de pe la 1833 sunt menționate raporturi de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu bani „pe la lăturași", iar „jăluitorii" fuseseră nevoiți să-și caute locuri pe alte moșii; că locuitorii ar fi fost bătuți iar arăturile lor luate. Cercetarea trimisă la Isprăvnicie n-a avut sorți de rezolvare nepărtinitoare. Înainte de legea de la 1864 situația proprietății rurale în România era următoarea după unele surse: teritoriul cultivabil se întindea pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe an, cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne rugăm Înălțimii Voastre ca să fie poruncă către locul cuvenit spre a fi puși la cale și va rămâne în veci pomenire". Ajunsă la vistierie, jalba a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne rugăm Înălțimii Voastre ca să fie poruncă către locul cuvenit spre a fi puși la cale și va rămâne în veci pomenire". Ajunsă la vistierie, jalba a fost trimisă în copie la Isprăvnicia ținutului Vasluiului la 11 decembrie 1834, cu recomandarea „să cerceteze înconjurările jăluitorilor și să-i pui la cali potrivit cu așăzământul", fără a se ști care au fost urmările rezolvării jalbei respective. Birul în Moldova este cel mai vechi impozit și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea cutiei obștii era încredințată unui comitet format din șase persoane: vornicul, preotul și 4 săteni aleși. Sarcina strângerii birurilor revenea vornicului care depunea sumele încasate la isprăvnicie. Apoi dintre mazili era aleasă o persoană care s-a ocupat de strângerea birului în numele vornicului. Ea se numea dajdier și nu era plătită. După 1864 în fiecare comună exista un casier comunal, numit mai târziu agent fiscal, iar la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în ogoare și fânețe, gâlcevi și vătămări ușoare dintre și între persoane, neînțelegeri între vecini, dar și între soț și soție ori copiii lor. Litigiile pentru pământ, tâlhăriile, omorurile etc. se judecau la Divanul domnesc, iar mai târziu și la isprăvnicie. Judecarea împricinaților era publică și la ea luau parte și bătrânii satului, ca un fel de observatori și sfătuitori. Se urmărea împăcarea părților aflate în conflict. După cum s-a mai spus, se aplicau și pedepse, chiar și bătaia. După 1830
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul de Codru își avea reședința în târgul Fălciu unde își avea sediul și isprăvnicia, iar ca poziție ierarhică „era al doilea după vel Căpitanul de Iași". Din documentele timpului rezultă că vel Căpitanul lua parte la cercetări în ținut, așa cum rânduia Domnia, iar pagubele dovedite se „împlineau de la cel pe care cădea vina". Din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
data aceasta „provocatorii" motivau gestul lor prin aceea că la Huși nu era nici o autoritate civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
eforiilor. Se înființează la orașe școli publice, se iau măsuri pentru îngrijirea bisericilor, care până la Regulament fuseseră neglijate. Orașele sunt prevăzute cu localuri pentru arestați, niște construcții prevăzute cu tot ceea ce era necesar scopului pentru care fusese instituită instituția. Pe lângă isprăvnicii se înființează arhive pentru păstrarea hârtiilor. În felul acesta, de la această dată ne-au rămas urme scrise despre administrație și viața oamenilor din această perioadă. Dosarele cu astfel de hârtii fac dovada că abuzurile proprii administrației ținuturilor au continuat și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1839 a departamentului treburilor din năuntru către ispravnicul ținutului Tutova, vornicul Neculai Greceanu: „Cinovnicul acestui Departament, Dumnealui medelnicerul Ioan Istrate ce este însărcinat cu reveduirea slujitorilor acestui ținut după așezământ, prin raportul nr.40 încredințează că după toată străduința întrebuințată, Isprăvnicia nu i-ar fi adunat încă slujitorii din care mulți se găsesc întrebuințați în particularnice slujbe, precum unul Dumitru Blaga, rândaș în ograda Dumitale, unul Grigore Cărnici la un boer Scarlat, unul Iordache Hârganul pristav la facerea unui iaz a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Negruzzi, precum și vornicii C. Sturza și Constantin Catargiu. Comisia se numea centrală pentru că, în aceeași vreme, fuseseră create și comisii locale în orașele Botoșani, Bacău și Bârlad, iar instrucțiunile rezultate în urma dezbaterilor între membrii și specialiștii ei erau transmise fiecărei isprăvnicii prin mijlocirea Departamentului din Lăuntru. Într-una din ședințele acestei comisii, propunerea lui Hodocin a fost însușită ca direcție de preocupare în imediată perspectivă, vizând "uscarea văii Bahluiului și colonizarea ei cu würtemburghezi"2. În ianuarie 1843, când unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
răspundea unui nou apel al Epitropiei, făcut în vara următorului an, că "nu pot să mă aplec până când voi cere dizlegare de la Patriarhia Constantinopolei, cătră care este închinată Mănăstirea Aron Vodă"19. Se pare că formalitățile au mai trenat, de vreme ce isprăvnicia ținutului Iași care fusese implicată, prin decizia guvernului, a grăbi executarea lucrărilor de împădurire raporta, la 8 octombrie 1844, că "plantarea proiectată din trecutul an nici până acum nu s-au pus în lucrare". Totuși, la doar câteva zile mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-ar fi încălcat prevederile contractului în vigoare, antreprenorul recomanda Vistieriei că "o asemenea punere la cale s-ar putea face numai atunci când ocnele s-ar căuta pe socoteala statului"5. Mai mult decât atât, el cerea Cârmuirii să poruncească Isprăvniciei de Neamț ca, nu numai "să puie locuitorii să astupe acele locuri unde s-ar găsi sare la suprafața pământului", dar să ia și chezășii de la localnici că "se vor îngriji a nu se scoate sare de către nimeni, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în șir, nu apuca să închidă ochii, măcar un ceas. Strașnic îl mai muncea acest gând pe care încerca să-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească sub greutatea lui. De zbir îl știau și țăranii pe care îi împovăra de dări și zile clacă. I se părea în toată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control pe evreii care angajează moldoveni creștini. Atunci când În cataloage se con semnează „feti di creștini ci să află slujând pi la jâdovi”, acuzația de corupere sexuală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la alte mănăstiri, în special, cum am amintit, la mănăstirea Râșca. Avem în prezent mai multe informații despre asistența alienaților la mănăstirea Râșca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia Ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la vindecare". Față de aceasta, Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească", solicitând internarea sa într-un spital, "făcându-i poftire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]