89,571 matches
-
și sugerează integrarea securității la nivelul UE. Simultan, fiecare stat a identificat riscuri specifice, neaplicabile în cazul unui terț, riscuri care rămân apanajul gestionării de către sistemul național de securitate. Acestea sunt tributare poziției geopolitice și geografice a statelor precum și determinărilor istorice. Considerăm că efortul prevenirii și gestionării riscurilor are același punct de plecare în majoritatea strategiilor de securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc, dar fiecare stat are metodă proprie de abordare a gestionării acestora (Olanda - cu accent
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale securității cu un grad ridicat de ancorare la realitățile mediului de securitate. Statele est-europene se prezintă cu sisteme de securitate care au nevoie de o elasticitate deosebită în adaptarea la fluctuațiile mediului de securitate. Adesea moștenitoare ale unor vulnerabilități istorice, acestea și-au adaptat strategiile de securitate la realitatea apartenenței la spațiul comunitar. Putem concluziona că riscurile asimetrice sunt prezente sub menționări diverse în majoritatea strategiilor de securitate analizate. Acestea sunt menționate direct - că riscuri asimetrice sau indirect, sub formă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înscrie în trendul strategiilor statelor din centrul Europei. Slovacia accentuează că risc specific cel asociat activității serviciilor secrete străine pe teritoriul național. Interesele naționale ale statelor europene au o componentă comună, derivată din valorile democratice comune, din proximitatea geografică și istorică împărtășită, dar și din valorile europene comune și din principiile Strategiei de Securitate a Uniunii Europene. Note 1 Strategia Națională de Securitate Britanică, Guvernul Majestății Sale, London, 2010, p. 1 în http:// merln.ndu.edu/ whitepapers.html, (accesat la 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
88 de ani de când a urcat pentru prima dată pe tronul României, 71 de ani la abolirea monarhiei constituționale, la 25 de ani de la prăbușirea comunismului, Mihai I este un apologet al valorilor vestice și un exponent, chiar o traumă istorică personificata, în clivajul Est-Vest. Articolul de față încearcă să identifice câteva teme exponențiale, percepții, teme, poziționări și simboluri privind raportarea ultimului rege al României la clivajul dintre Est și Vest. Materialul va încerca să evidențieze principalele poziționări, atât din perioada
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales pentru un personaj istoric care a pus la dispoziție propriul destin politic și propriul statut de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care au dus la victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial au avut parte de o deturnare a sensului inițial, prin abilitatea sovieticilor și aparatul de propagandă specific. Schimbarea radicală a semnificațiilor inițiale și, în fond, a realității istorice a generat un tip de acțiune care a avut o consecință esențială în simbolistică specifică confruntării Est-Vest - propagarea ideii comunismului drept un sistem de succes: "Rușii au reușit să transforme victoria mai multora în propria lor victorie. Au reușit chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale, etnice, mai ales că prăbușirea frontierelor României a conexat, în mentalul colectiv, această tragedie cu o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică, un lung șir de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării Uniri, aceasta a fost, cel putin declarativ, un simbol al recâștigării unor ținuturi istorice și al readucerii populației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării Uniri, aceasta a fost, cel putin declarativ, un simbol al recâștigării unor ținuturi istorice și al readucerii populației românești la hotarele naționale. De asemenea, numeroasele minorități etnice au dat acestui teritoriu mai multă libertate de expresie, mai multă "culoare", mai mult spațiu de expresie într-o Românie conservatoare, prizoniera prejudecăților și mai puțin emancipata
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și celelalte țări din Europa de Est, a fost abandonată și lăsată să înfrunte singură dușmani mult mai puternici decât dansa"16. Referirile Regelui la Basarabia sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza Regelui cu privire la apartenența istorică, geografică și politica a teritoriului basarabean la UE face apel la configurația Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: "Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza Regelui cu privire la apartenența istorică, geografică și politica a teritoriului basarabean la UE face apel la configurația Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: "Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei"18. Pactul Ribbentrop-Molotov rămâne cheia relațiilor morale dintre Est și Vest. Dezavuarea să apare ca fiind fundamentală pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă într-o proxima bătălie politică. Propagandă desantata și manipularea au făcut că valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost atât de profund falsificat că Actul de la 23 August 1944. S-au produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și fusese pecetluita". Regele, în acest mesaj din 1990, argumentează "culpă" Națiunilor Unite care amânaseră noi operațiuni militare, ce ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]