26,665 matches
-
câteva amânări, a refuzat să participe. Și tot la categoria “vești bune”, istoricul Neagu Djuvara a confirmat prezența pentru ediția de săptămâna viitoare, intitulată și dedicată Centrului de Istorie a Românilor înființat cu sprijinul lui Gigi Becali. Celălalt invitat este istoricul Alex Mihai Stoenescu, coordonatorul Centrului. Dragoș, offtopic puțin: felicitări, m-am uitat la showul mari români, a fost un proiect foarte bun, am învățat foarte mult (am stat mulți ani în străinătate, nu sunt chiar pus la punct în privită
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
Brâncuși va fi reprezentat de către Dan C.Mihailescu și Eliade de către Dragoș Bucurenci am crezut că s-a făcut o greșeală, primul fiind unul dintre cei mai obiectivi exegeți ai lui Eliade de pe la noi. Și mă gândeam cu groază, ca istoricul religiilor va fi făcut maț, bătut cu propriile arme de un critic care îl cunoștea până în cele mai mici amănunte. Spre surprinderea și bucuria mea m-am înșelat. Felicitări pentru felul în care s-a realizat documentarul despre Eliade, despre
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
Mai jos comunicatul TVR și aici prima parte a unui dezbaterii inițiate de Suplimentul de Cultură. Foto: Mirelamiada Astfel, în prima dezbatere, cea din 14 septembrie, realizatorul de programe radio Vlad Craioveanu îl va susține pe Ștefan cel Mare, iar istoricul Adrian Cioroianu este susținătorul lui Ion Antonescu. Cea de-a doua dezbatere va porni de la documentarele realizate despre Alexandru Ioan Cuza (al carui susținător este jurnalistul Ioan Ț. Morar) și despre Nadia Comăneci (susținută de Bogdan Naumovici). A treia dezbatere
Mari romani – recolta de toamna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83058_a_84383]
-
nu era un paradis al perspectivelor sociale. & (psihanalist): Și în interbelic, elitele au putut părăsi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut și în absența lui, cum s-a petrecut peste tot in Europa. Nu și în Turcia. (istoric al religiilor): În școli ar trebui să existe o bibliografie obligatorie despre totalitarism. Generația tânără trebuie vaccinata față de acest pericol. Mai importantă decât reflecția asupra proprietății este reflecția și experiența libertății. Sărăcia este un dat al umanității. Vezi cuvântul Evangheliei
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
cele cu care a venit. Dar e bine că dezbaterea a avut loc. în sfârșit o eboșa de dialog în românia. vom fi lăsat în urmă etapă ‘gedesismului’ ( discursul ‘noi între noi’, cu rezultat previzibil). foarte coerent gabriel liiceanu, ultrapenibil istoricul religiilor, dezamăgitor de slab dl bucurenci, rezonabil dl vieru. lucrurile astea trebuie reluate pentru fiecare contencios social sau intelectual. s-ar putea ca, pe nesimțite, să se fi produs cu noi un soi de progres - iertat să-mi fie flagrantul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
O carte - după părerea mea - necesară și utilă, deoarece crimele și din gulagurile comuniste trebuie cunoscute și condamnate cu severitate. Dar în anul următor a apărut tot la Paris „Cartea neagră a capitalismului“ volum elaborat de un mare număr de istorici, scriitori și ziariști. Se pătrunde, răsfoind paginile acestei cărți, într-un domeniu asupra căruia conformismul la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
deschis una dintre cele mai importante expoziții de pictură și grafică din ultima vreme, și anume o expoziție a cărei temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și se întinde pe un interval care, practic, echivalează cu vîrsta matură a picturii naționale, adică acela care începe
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
în scoarță uriașul op al fostului președinte al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Mircea Mihăieș Cazul Treptow - istoricul americano-român, eroul unei sordide povești de pornografie și pedofilie - e relevant nu atât pentru ceea ce deja se știe, cât pentru ce nu se știe. în urma insistențelor presei, s-au adunat suficiente probe dacă nu pentru a-l condamna, măcar pentru
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea fișă de dicționar: un tânăr american, fascinat de istoria României, sosește în această țară, după ce, în prealabil, făcuse studii doctorale cu Keith Hitchins - acesta, într-adevăr, un remarcabil istoric, ale cărui cărți au și fost traduse în românește. Tânărul își caută, mai întâi, un rost la Cluj, unde predă la universitate inițial lecții de engleză, apoi de istorie. în ambele cazuri, lucrurile se încheie prost. în primul, pentru că talentul
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
și nu neapărat din pasiunea d-lui Treptow de a-și filma isprăvile sexuale cu minori. Și e păcat că presa a cedat senzaționalului scabros, în loc să pună întrebările care trebuia puse. Într-adevăr, e greu de înțeles cum putea un istoric de douăzeci și ceva de ani (cât avea dl. Treptow la sosirea în România) să aibă toate porțile deschise la oficialitățile românești, deși, la acea dată, nu era capabil să pună pe masă nici o lucrarea științifică. încercând să mă informez
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
asupra înaltului prestigiu de care se bucură în rândul ofițerilor de informații români figurile lui Zelea-Codreanu și Antonescu (s-au scris studii serioase pe această temă - vezi, de pildă, abordările lui Dan Pavel). Cu adevărat relevant e că dintre toți istoricii din Iași, dl. Treptow și l-a luat drept coautor pe Gheorghe Buzatu! Nu pe Alexandru Zub, nu pe Sorin Antohi, nu pe Mihai-Răzvan Ungureanu, ci pe senatorul lui Vadim Tudor! Pe cel care girează, în cadrul filialei din Iași a
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
amfibologic, pomenește de Ph. Lejeune (distincția autor-narator), de informanții spațio-temporali (R. Barthes), de dubla viziune a lui Pouillon, par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu monografic despre Liviu Rebreanu în 1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus și pe latura biografică
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
nivelul mișcării legionare. Cacealmaua judiciară încheiată cu scandaloasa asasinare a lui Corneliu Zelea Codreanu a produs o vie emoție și a făcut ca mulți tineri intelectuali (Constantin Noica, Theodor Cazaban însuși) să adere la idealurile mișcării. Asasinarea, "în contrapartidă" a istoricului Nicolae Iorga ("Antisemit a fost și el cît cuprinde, alături de A.C. Cuza" - p. 56) a produs mari remușcări printre "inocenții" mișcării. Mai mult, Theodor Cazaban neagă - e drept fără a oferi prea multe argumente că evreii uciși în timpul rebeliunii legionare
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
judecă faptele bune și faptele rele, retrăiește speranțele și dezamăgirile își recunoaște propriile naivități și erori, dar nu iartă nici tendința tot mai prezentă astăzi, de a privi lucrurile în alb și negru, în virtutea unei atotnivelatoare "corectitudini istorice". Este treaba istoricilor de meserie să sesizeze eventualele erori din argumentația lui Theodor Cazaban. Oricum, confesiunile sale au meritul de a da de gîndit. Ele pot fi acceptate sau respinse, dar un lucru este sigur: în istorie nu se (mai) poate lucra cu
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu avea, se știe, o teorie despre aceste forme fără fond (sau, mai exact, care n-ar fi fost, după părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar sociologii și istoricii culturii din secolul XX au demonstrat că se poate evolua și de la formă spre fond. nu este altceva decît acest fond intern corespunzător unor instituții democratice pe care le-am adus din afară. Ar fi, cu alte cuvinte, fondul nou
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
cel dintîi pare să aibă în spate o anume tradiție sau măcar un oarecare exercițiu. Și la noi, la fel. Celebra scrisoare a boierului brașovean Neacșu nu este deloc convingătoare în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie, un gen
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
numai. Proză de dna Nora Iuga, memorii ale d-lui Al. Lungu. Două articole semnează dl Grigurcu însuși: un editorial (Caragiale și M. Eliade) și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu interes numărul de la toamnă. * "Pe scriitorul, editorul și istoricul literar Pierre-Yves Souci l-am cunoscut în 1992 [...] În toamna acelui an participam prima oară la [...] Bienala Internațională de Poezie de la Liège. Am ținut atunci o comunicare care a impresionat asistența [...] Acea comunicare l-a determinat pe cunoscutul scriitor francez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
dar aducea cu sine învățătura unor valoroși specialiști din țara sa (slavistul B. Hravanék printre alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se găseau filologi, istorici literari și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg aveau faimă internațională. Românistica (ceh. Rumun"tina) era de dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
E în ele un deliciu al amănuntului, un pitoresc al secundarului și o vigoare polemică pe care vîrsta nu le-a diminuat. Competenței lui universale nu-i scăpa nimic. Nu era doar critic ori istoric literar. Era deopotrivă filolog, lexicograf, istoric al limbii, filosof al culturii, biograf și bibliograf. Marin Sorescu l-a numit odată pe Ș. Cioculescu "un vestigiu prețios din vremea criticii normale". Vremea cu pricina era aceea interbelică. Normală, doar în raport cu vremea comunistă. Ș. Cioculescu a fost mereu
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
privință. H. B.: Am fost anul trecut invitat de către d-na Ana Blandiana și de către d-nul Romulus Rusan să fac o expunere la întîlnirea internațională la Sighetul Marmației. Am fost plăcut impresionat cum, cel puțin în aceste cercuri, sociologi, istorici și politologi mai tineri și mai vîrstnici au încercat să se confrunte cu trecutul comunist. Această orientare foarte obiectivă, foarte "la rece" m-a impresionat. Cel puțin în aceste cercuri, și am vorbit cu zeci de oameni, exemplul Germaniei a
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o imposibilitate fără rădăcini religioase. Istoricii își dau seama de aceasta în mod treptat, iar atitudinea adversă ține de materialismul secolului al XIX-lea, nu de contemporaneitate". Termenul de "eră post-creștină", care cunoaște o anume vogă, devine valabil doar dacă ținem seama de faptul că "post
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Balotă și implicit polemică față de cea a lui Adrian Marino. Care sînt, în prezent, relațiile lui Virgil Nemoianu cu țara d-sale natală? "Expatriat" iar nu "exilat", așa cum am văzut că se consideră, eseistul se plasează nu atît sub specia istoricului, așa cum se petrece cu majoritatea celor din diaspora, ci sub cea a filosoficului. Justificarea ruperii de mediul de baștină la care a recurs e una supracomunitară, de ținută antic-grecească: "Acum, ca să spun adevărul, nici eu unul nu prea mă dau
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Iulia Popovici Aceasta e tema celei mai recente cărți a istoricului Lucian Boia, sau, mai curînd, pe înțelesul englezilor, pentru că volumul a fost scris la solicitarea Editurii Reaktion Books din Londra. Pentru un cititor familiarizat cu modul de abordare al profesorului Boia, nimic din ce spune în acest volum nu e
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]