176 matches
-
eminescian, România profundă, poporul român, istoria românilor, intelectualii care se raportează la un destin (al Patriei ori al vocației proprii) în absolut, pe cealaltă se regăsesc: Demiurgul cel Rău (antiteza Dumnezeului treimic), terțul exclus, timpul linear al progresului sans rivages, istoricismul cu evoluția în salturi ("revoluționare"), globalismul omogenizant, ideea canonului cultural "occidental" (fără variante naționale), canonul literar postmodernist al gratuității sans rivages (al Nimicului, altfel spus), "România rătăcitoare", norodul-mutant moștenit din comunism, istoria integrată, falsa intelighenție fără de Dumnezeu, fără de neam și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se pare deosebit de important și mai apropiat preocupărilor mele. Nu pot admite că numai partidele și politicienii sunt opaci și deficitari în raport cu demersurile ideologice. Determinismul linear și mecanicist, pozitivismul transplantat, ca atare, din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic, fascismul statului total și corporatist, nazismul dominației rasiale, toate acestea percepute în lumea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
lui într-una din cele mai însemnate discipline a timpurilor noastre. În amândouă revoluțiile, el n-a plecat de la o idee originală, originalitatea fiind nespus de rară și T. Maiorescu neavând nici un fel de inventivitate: în prima, a pornit de la istoricismul german și de la evoluționismul englez; în cea de-a doua, de la estetica idealistă a lui Platon, filtrată întâi prin Hegel și apoi prin Schopenhauer. Meritul lui stă în a le fi aplicat în chip judicios împrejurărilor vieții noastre culturale. E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
orice minte omenească și se ajunge la ele prin reflectare asupra problemei. Fie ca aceasta să slujească drept o ilustrare limpede asupra punctului nostru de vedere cu privire la „geneza” și la „transmiterea cognitivă” a ideilor, care este opus perspectivei unui anume istoricism elementar. Deși am arătat deja că gnosticismul - ca orice idee sau sistem de idei - nu și-a putut avea originea În altă parte decît În mintea omenească, istoricului Îi revine sarcina de a stabili cît mai precis cu putință cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
6. De exemplu, în Lily Campbell, Shakespeare's Tragic Heroes: Slaves of Passion, Cambridge, ,1930; de asemenea, Oscar J. Campbell, What is the Matter with Hamlet ? în Yale Review, XXXII (1942), pp. 309-322. Stoll este adeptul unui tip diferit de istoricism, care insistă asupra reconstituirii convențiilor teatrale, dar atacă reconstituirea teoriilor psihologice. Vezi Jaques and the Antiquaries, în From Shakespeare to Joyce, pp. 138-145. 7. Imagery and Logic; Ramus and Metaphysical Poetics în Journal of the History of Ideas, III (1942
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și cu alții, atitudine vizibilă în stilul său, adesea polemic. Uneori, a fost și nedrept, ca de pildă cu T. Vianu. În general, însă, scrisul lui este plastic, pe alocuri chiar savuros. Mai mult decât oricine, Bogdan-Duică a reprezentat un istoricism intransigent, adesea confundat cu un exagerat cult al mărunțișului literar. Dacă am vrea s-o definim într-o formulă simplificatoare, am putea denumi specia lui de erudiție un fel de arhivistică literară. Bogdan-Duică a fost stăpânit de instinctul tiranic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în mod egal eretice sau legitime, fiindcă obiectul depus și expus în muzeele noastre este o ființă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puțin și, fiind în orice caz cel mai filolog dintre amândoi, căuta să adune detaliile determinante pentru definirea cadrului epistemologic al științei religiilor. Exemplificăm la întâmplare: conflictul dintre interpretările materialiste (azi spunem reducționiste) și spiritualiste, interpretarea fenomenului în sine, impasurile istoricismului și psihologismului, raportul dintre mit și poezie, divergența dintre studiul istoric (idiografic) și studiul sistematic (nomotetic), legătura dintre mit și limbă ca structuri, istoricizarea simbolurilor, condiționarea formației religioase asupra viziunii despre lume și istorie... Într-un studiu aprofundat al corespondenței
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
totul specific. Vom ajunge oare să-l înțelegem analizând o serie de relații mai vaste în care se inserează, în diferite moduri, noțiunea de Mithra? Aceasta este calea lui Dumézil - nu știu încă dacă ea va conduce la un nou istoricism, cu siguranță mai nuanțat, dar vom depăși o dată cu el istoricismul pur și simplu? Nu cred că aveți pretenția de a fi rezolvat acest conflict. Dar sunteți capabil să-l formulați într-o manieră nouă - eu nu am această capacitate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
serie de relații mai vaste în care se inserează, în diferite moduri, noțiunea de Mithra? Aceasta este calea lui Dumézil - nu știu încă dacă ea va conduce la un nou istoricism, cu siguranță mai nuanțat, dar vom depăși o dată cu el istoricismul pur și simplu? Nu cred că aveți pretenția de a fi rezolvat acest conflict. Dar sunteți capabil să-l formulați într-o manieră nouă - eu nu am această capacitate pe care o invidiez din toată inima la dvs.! În ceea ce privește Le
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
prea obosit, chiar și pentru a citi romanele bune ale altora...). Aveți dreptate în ceea ce privește știința religiilor: eu nu am făcut altceva decât să arăt stadiul actual al lucrurilor, să arăt mai ales impasul în care ne-a condus nu atât istoricismul, cât „filologismul”1. Cred că trebuie să pregătim o nouă generație care va fi poate capabilă să atace ea marile probleme. Misiunea noastră este de a atrage atenția asupra propriilor noastre neatenții și asupra acelora ale predecesorilor noștri. Trăim o
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
o teribilă criză a spiritualității; de-a lungul acestei crize, suntem obligați să arătăm anumite valori pe care doar noi suntem în stare să le vedem în ea și să le înțelegem. În acest sens, rămânem în istorie și facem „istoricism”. Însăși contemporaneitatea noastră ne obligă să căutăm în ea sensul profund al faptului religios. Fericita generație de la 1900 nu avea nevoie de această „pogorâre în profunzimi”. „Istoria” lor șsic!ț le permitea să se dedice exclusiv descifrării inscripțiilor... Astăzi, când
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
et symboles. Dar mi-a trezit atâtea gânduri, încât nu știam de unde să încep. - În primul rând, o observație foarte personală pe care am făcut-o deja citind Le mythe du retour éternel șsic!ț: critica dvs., nu numai a istoricismului, dar chiar și a istoriei, nu se explică ea, în parte, ca rezultat al formației dvs. religioase, greco-ortodoxe? Este dificil să formulez această problemă cum trebuie, întrucât nu cunosc viața religioasă dintr-un mediu greco-ortodox. Cu toate acestea, mi se
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
vom continua data viitoare cu frigiana și armeana. Acest travaliu mi-a confirmat bănuielile că lucrările lui Nilsson, Guthrie, Joseph Wiesner despre religia greacă, mai ales despre cultul lui Dionysos, sunt toate lipsite de valoare, iar autorii lor, prizonierii unui istoricism prea naiv... Dar să ne străduim să fim amabili, se apropie Crăciunul și nu trebuie să ne supărăm. - Elaborez, într-o engleză proastă, articolul promis despre bătălia eshatologică în epopee și îl veți avea la sfârșitul lui ianuarie 2. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
scepticism față de eficiența metodologiilor „originii” sau „filiației”: „...mi se pare nu numai zadarnic, ci în primul rând depășit să credem că fenomenele s-ar putea explica prin «origini» și «filiații» istorice. Acum o vreme, Karl Popper vorbea deja despre «mizeria istoricismului», sărăcie care, însă, caracterizează, în parte, și propria lui epistemologie” - cf. „Dialog între Elémire Zolla și Ioan P. Culianu”, Panorama XXVIII (1989), 2 aprilie, pp. 141-145, reprodus în 22, 30 iulie - 5 august (2002), p. 9. Această cotitură epistemologică s-
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-?ional?. Problema bazilicii Sf�ntul Petru, construit? �n secolul al IV-lea de Constantin ?i par?ial renovat? �n 1452 de Rosselino, se g?se?te, dup? cum este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
p�n? la tulbur?ri revolu?ionare. Limbajul arhitectural trebuie deci s? simbolizeze aceast? evolu?ie. Aceast? mi?care, care elaboreaz? o g�ndire modern?, nu se poate concepe dec�ț �n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1. Modelele arhitectonice re�nnoite De la Rena?tere, din ce �n ce mai mul?i arti?ți, arhi-tec?i, dilettanti c?l?toresc �n Italia, uneori r?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aceast? paști?? ilustreaz? identificarea culturii germane cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu civiliza?ia antic? conceput? ca valoare universal? ?i stabile?te o simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi despre culturile exotice ?i despre repertoriile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Extremul Orient. Fiecare proiect se singularizeaz? printr-o volumetrie, prin deșchideri ?i plan, toate asimetrice ?i contrastate, ca ?i prin materiale ?i folosirea lor tradi?ional?. 2. Arhitectur? ?i industrie P?trunderea industriei �n construc?îi �n timp ce istoricismul conținu? s? dea form? celei mai mari p?r?i a cadrului construit �nmul?ind experien?ele stilistice care urmeaz? c?ile neogoticului ?i ale eclectismului, produsele industriei metalurgice p?trund pe scar? din ce �n ce mai mare �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sistem de montaj ra?ionalizat, din piese fabricate �n uzin? ?i controlate pe parcursul fluxului tehnologic printr-o munc? riguroas? de desen tehnic. Morfologiile astfel ob?inute nu datoreaz? nimic este-ticii codificate a formulelor stilistice practicate de sus?i-n?torii istoricismului. Deci, expresivitatea arhitectonic?, adesea �ndr?znea?? ?i virtuoas?, exhib�ndu-?i ordinea structural? ?i materialele industriale, este cea care contribuie la transformarea sensibilit??îi estetice prin intermediul figurilor constituite de facto �n simboluri ale v�rstei industriale. Ceea ce-l determin? pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fel de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu?i voin?a de a rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]