KorAP: Find »[drukola/base=istorie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...5835 >

145,869 matches

Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

ales pentru misiunea sa profetico-apostolică: Nu de la oameni, dar nici pentru oameni, ci din cer a primit această chemare, în aceasta s-a sprijinit și de aceasta s-a lăsat să fie condus, conform cuvântului dumnezeiescului Pavel. (Teodoret de Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Către anul 658 î.Hr., tribul Megarilor, desprins din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
din Marele trunchi Trac, având în frunte pe viteazul Bizant, și-a ridicat pe Bosfor cetatea de scaun numită Bizanț, iar mai apoi în fața ei au zidit și Calcedonul.(Herodot- sec V î. Hr., Istoria, IV, 144; /Polivie- sec. II î.Hr., Istoria IV, 38, 44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin alege Bizanțul. (Sozomen, P.G. 67, col. 936-

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
a dat seama de importanța deosebită a unei așezări care se găsea la granița dintre Europa și Asia, și preceda orașul care se număra printre cele mai mari capitale ale lumii. (Histoire des peuples Balkanique, Paris; /și în ed. greacă, Istoria popoarelor balcanice, Atena, 1995, p. 25). În același spirit elogios se adaugă și lordul britanic, istoricul Steven Runciman: Pentru a se întregi preschimarea imperiului, mai era nevoie de ceva. Acest lucru a însemnat întemeierea Constantinopolului..., capitală superioară Romei, fiindcă aceasta

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza secolului III, prigonitor, influențând evident și salvator destinul omenirii, schimbând soarta neamului omenesc și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap. 14, cap. 24). Suveranii

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap. 14, cap. 24). Suveranii prigonitori ai Creștinismului, ca unelte perverse ale celui Rău s-au dovedit a fi cele mai odioase și insultătoare orori ale istoriei. Relatăm câteva mărturii ale lui Constantin despre o parte dintre marii persecutori, mărturisiri revelatoare și pentru ceilalți tirani, dinainte și după Marele Împărat daco-român: Dar tu, Decius, - pe tine te întreb acum-, tu, care altădată ți-ai bătut joc de

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
să-i băgăm în seamă. de aceea mă voi opri doar la observația pertinentă a istoricului francez Louis-Gaston Boissier, în grandioasa sa lucrare, Sfârșitul păgânismului: Din nefericire, atunci când ne ocupăm de marii bărbați, care au jucat un rol important în istorie, și încercăm să le cercetăm viața și activitatea, rareori suntem satisfăcuți de explicațiile firești. Faptul că oamenii aceștia au ceva diferit față de ceilalți oameni ne face să nu credem că pot să funcționeze ca simplii oameni. Căutăm motive întunecate în spatele

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
am început de la marginile oceanului și am înconjurat lumea cu nădejdi, că, după ce toate dispăruseră înrobite de atâția și căzute în necazurile zilnice, acestea și-au primit răzbunarea și au reînviat exact așa cum se întâmplă după o oarecare vindecare. (Teodoret, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 24). Referință Bibliografică: ÎMPĂRATUL CONSTANTIN - CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719

de mult viața și personajele din acele vremuri încât, atunci când a terminat armata, deși era foarte mâhnit și conștient că o viață mai bună ca asta nu va mai avea niciodată, s-a hotărât să dea examen la facultatea de istorie. I se părea că este singura opțiune posibilă, fiindcă, hai, să fim sinceri, din celelalte materii din liceu nu-și mai amintea chiar nimic. A intrat fără mari probleme la facultate deoarece transformările prin care trecea țara luase gândul tinerilor

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
a cărui teză intitulată: Relații diplomatice ale Țărilor Române cu Franța secolului al XVI-lea și al XVII-lea, a fost foarte bine apreciată fiindcă nimeni nu știa despre ce este vorba. Nici cu locul de muncă, o catedră de istorie al un liceu profesional, nu a fost greu deoarece nimeni nu mai dorea să moară de foame predând o disciplină considerată de toată lumea ca fiind inutilă. La catedră, Verdunel, rămas încă un romantic incurabil, a încercat, la început, să capteze

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
acțiunile cărților sale se petreceau pe vremea tatălui lui Ludovic al-XIV-lea, un tip mult mai modest, dacă se poate vorbi de așa ceva. De fapt mult mai bine supravegheat de aprigul Richelieu care prin asta își făcuse nume prost în toată istoria. Cert este că, la un moment dat, Verdunel se trezi vorbind singur pe un hol imens, decorat ca-n basme. - Băi, tată, să vezi că mă rătăcii, dreacu’ pă-n hardughie își zise Verdunel fără să se îngrijoreze. Avea cu

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
avea semnal... - Bă, asta e, conchise el filosofic! Că doar nu m-or lăsa ei, oltenii, p-acilea, la cât îs dă ofticoși... Se așeză pe o banchetă și își aprinse o țigară. Era chiar fericit. Fuma, el profu’ dă istorie, Verdunel, în locul unde regii și prinții trăiau pe vremuri. Ce poate fi mai măreț!? - Hai, că-i mișto își spuse, în timp ce zvârlea cerculețe de fum către splendidele candelabre din cristal și-și făcea cu mâna în sutele de oglinzi, ignorând

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
la care șeful știa desigur răspunsul. Acesta veni de la subaltern sub forma unui rânjet la care se adaugă acea vestită mișcare a degetelor inconfundabilă și care înseamnă: banii, și apoi mai vorbim! Înjurăturile în elvețiană nu au fost consemnate de istorie dar ele au avut loc, în mod sigur. Apoi șeful a scos o monedă de aramă, cea mai puțin valoroasă cu putință, și i-o înmână ceremonios subordonatului de parcă i-ar fi înmânat tezaurul sultanului, făcându-i și un semn

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
și să treacă prin câteva încercări de asasinat din partea celorlalți profesori. Cert este că a ajuns în țară cu toate hainele la el, inclusiv pălăria cu pene, însă asta nu l-a ajutat prea mult în toamnă când catedra de istorie a fost desființată iar el, profesorul în jurul căruia circulau legendele mai ceva decât aventurile muschetarilor, a fost pus pe liber. Ceea ce, tot din disperare, i-a fost de folos. În criză de idei și mai ales de locuri de muncă

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
era un portret al lui Ludovic al-XIV-lea, acela cu un picior întins grațios spre pictor și fotografia lui, aceea cu pălărie. De data asta lângă o mașină nemțească să vadă tot bostanul cum s-a ajuns el pe baza cunoașterii istoriei. Referință Bibliografică: UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584

spus Dan Puric. Dominic Rubin, Episcopul Sofian Brașoveanu, dr. Dimitry Avdeev, prof. dr. Tristan Engelhardt jr., prof. dr.Vasile Mihoc, prof. dr. Georgios Metallinos, domnul Dan Puric, alături de ceilalți participanți la simpozion, au dezbătut această temă care face parte din istoria recentă a românilor. „A fost un adevărat privilegiu să pot veni și vorbi despre marii martiri ai României”, a spus unul din părinții fondatori ai bioeticii americane, profesorul doctor în medicină și filosofie, domnul Tristam Engelhardt jr, de la Rice university

PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
martirologice” (Editura Christiana) realizat de prof. dr. Ilie Bădescu, lector dr. Andreea Băndoiu și prof. dr. Pavel Chirilă. Vizita la închisoarea Jilava, fortul 13, a fost un ultim punct al agendei simpozionului. Zidurile, azi ruine, ale unui loc încărcat de istorie tristă, încă provoacă fiori în sufletele celor care le revăd, sau ale celor care le văd pentru prima dată. Prof. dr. Vasile Mihoc, împreună cu prof. dr. Georgios Metallinos, a condus o slujbă de pomenire în amintirea celor care au trecut

PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243

luat, adică, paradoxal va repeta fără să vrea chiar cuvintele lui Hristos, care a spus:”Eu am venit să iau, nu să dau “. Înainte de a dezbate această temă, putem sublinia că misterul intensității cu care Iisus s-a instalat în istoria omenirii drept cea mai puternică autoritate, observăm că înțelegerea ei greșită de către instanțele laice, drept voință proprie, aflată la originea dramaticei confuzii, ține de incapacitatea subsumării acțiunilor omului unei vocații sacrificial. Ce a înțeles Iisus să ia oamenilor, încât prin

CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531

muzicale au traversat un ciclu lung, de la starea brută, oferită de natură, trecând prin confecționări empirice, meșteșug și tehnică... Azi, unele din ele sunt inimaginabil de sofisticate. În afară de cele care se dezlănțuie în limitele neînsuflețitei electronici, instrumentele muzicale au o istorie colectivă, este un înger în toate, o suavitate în fiecare, câte un zeu ce le farmecă. Naiul, pe care l-au lăcrimat cu lacrimi pastorale virtuozi îngemănați cu mitologia, îi este azi prag de cosmos între frunte și buze, maestrului

GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414827836.html [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
Corola-blog/BlogPost/94880_a_96172

natală și anume Spania. În 1988 Zara a deschis magazine în Portugalia, în 1989 în New York iar în Paris în 1990, acesta a fost începutul pentru cele peste 73 de magazine din Europa, America, Asia și Africa. Acum să lăsăm istoria brandului Zara și să privim cele 4 fotografii din noua colecție a anului 2009 de primăvară/vară pentru bărbați. Citește tot...

Barbati by http://www.iasi4u.ro/stire/barbati/ [Corola-blog/BlogPost/94880_a_96172]
Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823

Printre cadrele didactice au fost: Marinescu Ion - profesor de limba română, director, Busioceanu Nicolae - profesor de fizică și matematică, Calotă Ion - profesor de limba română, Cumpănașu Adela - profesor de științe biologice, Fusea Nicolae - profesor de geografie, Roman Ștefan - profesor de istorie, apoi profesor de istorie la Universitatea din Craiova și poet, Stănică Gheorghe - Profesor de matematică. În toamna anului 1963, în 3 noiembrie, s-a inaugurat noul local al Liceului Grădiștea, construit prin contribuția exclusivă în bani și muncă, a locuitorilor

LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1478694361.html [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]