280 matches
-
este un sămănătorist, când el s-a format mai ales pe seamă proprie, dar și sub influența lui Macedonski, asemeni prietenilor săi T. Arghezi și N.D. Cocea cu care e ușor să vezi cât de mult se diferențiază. Oare vreun istoriograf al literaturii noastre ar putea grupa sub titlul Realiștii o sumă de artiști din felurite generații, omițându-l pe Caragiale care ar trebui să stea în fruntea lor? Iar printre Romantici pe Eminescu, care prin măreție e văzut astăzi de
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
sub semnul noutății. .. .Dar nici nu sesizează diferența abisală dintre literatura noastră „sincronizată" și ce scriau alți „condeieri" sămănătoriști și poporaniști întârziați, uneori nu chiar nuli -cazul excepțional al lui Pavel Dan nu e înțeles nici azi cum trebuie de istoriografi. Literatura în socialism se prezintă ca o gravă soluție de continuitate și ea a fost provocată de o ocupație străină, nu de dezvoltarea foarte diversă a societății intelectuale românești, cu necesitățile ei racordate la Occident sau la psihologismul rusesc niciodată
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
directă împotriva lor. (Probabil că la nivelul cancelariilor, pe cale diplomatică, s-au produs unele proteste, dar ele au fost așa de discrete și ineficiente încât au contribuit mai mult la consolidarea unui act consumat). Mult mai târziu, occidentalii, comentatori și istoriografi, și-au pus întrebarea cum se poate ca un partid oarecare numărând un vreo mie de membri, precum minusculul P.M.R. să obțină scoruri neașteptate la alegerile de toate felurile, la scrutine necontestate de nimeni, nici chiar de „opoziția” care exista
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
prin conferințe publice) aveau aerul că sunt justificate de situația lui de evadat dintr-o tiranie, așa că respira abia acum aerul cel mai pur al libertății. Înainte de a mi se semnala ca scriitor prin meritele sale artistice de critic și istoriograf, de prozator sau măcar de dramaturg, G. Călinescu a fost pentru mine o decepție în aceeași măsură ca și Camil Petrescu, care mă consternase însă dintr-o singură lovitură prin piesa de teatru Bălcescu, capul de serie al unui șir
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
pe care le păstram pentru mine sau le comunicam oral diferiților amici, care în genere le împărtășeau; nu-l „căutam” pe autorul Cronicilor optimistului doar pentru a descoperi lucruri juste sau încântătoare. La vremea aceea, stilul neologistic cucerise toți criticii, istoriografii, cronicarii sau recenzenții de oarecare relief; era admis fără restricții, fiind socotit „tehnic”, adică propriu unui jargon specializat; în comunism însă, se cultiva limbajul tern, voit neutru, de preferință lapidar, ca ordinele în armată și în concluzia ședințelor de partid
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
avocat, un om de afaceri, două femei mai tinere, iar Otilia, cam de aceeași vârstă cu Felix Sima, medicinistul Weismann și dr. Vasiliad) par niște personaje din 1937-1938, data apariției romanului. E o preocupare care lipsește în mod curios unui istoriograf. Călinescu însă vede lumea estetic, nu în succesiune, cum era obligatoriu să fie Istoria... sa. El urma să ocupe o poziție eminentă în Academie, la Universitate, ca director de studii și publicații, dar opera lui capitală era dosită de privirile
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
repaus și de mărime pe care ne-o produce antichitatea...; de aici provine diferința că, pe când în scrierile modernilor auzim totdeauna vorbind un individ, cu mărginirea sa egoistică, în operele clasicității, în Tucidide, în Cezar, în Salustie, nu auzim pe istoriograf, ci pare că auzim însăși istoria, în epopeele lui Homer și în cântecele rustice ale lui Virgilie, nu vedem pe poet, ci chiar întâmplările și realitatea poetică”. S-a spus vreodată mai frumos un adevăr atât de simplu? Riguros ca
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
scrisori inedite confirmă pasiunea lui Perpessicius pentru Brăila și fac loc unor mărturisiri personale. Într-o epistolă, bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor politice și
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
care ar putea fi „fenomenul originar” al acestui autor. Deoarece d-sa e un impunător intelectual polivalent, pe de o parte medic și profesor universitar de biofizică, avînd în această direcție o operă științifică, iar pe de alta poet, prozator, istoriograf, memorialist și, nu în ultimul rînd, traducător din poezia italiană și franceză. Nu îmbinarea activităților ar putea intriga, ci amploarea lor pe ambele laturi. Niciuna nu pare secundă în raport cu cealaltă. Am impresia că e vorba de un fond efervescent, frenetic
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
spre obiectivitate, proza subiectivă fiind o eroare, un nonsens.) G. Călinescu, în 1940-1941, scriind despre perioada interbelică, dar și despre anii precedenți, o face cu Istoria... lui E. Lovinescu pe masa de lucru, așa cum just a observat Eugen Simion. Ambii istoriografi privilegiau proza clasică, a secolului XIX, inaugurată de alții, înainte de Balzac și caracterizată prin ductul narativ uniliniar, bine precizat, prin caractere dezvăluite de situații clare de viață, în fond urmând nemărturisit tehnica dramaturgiei clasice (greco-latine și cea a Marelui Secol
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
să cred că din greșeală, totuși), și imediat i-am considerat pe Vlad Țepeș vampir, pe Mihai Viteazul aventurier de duzină, iar pe Ștefan cel Mare curvar, deci exmatriculat dintre canonizați. De fapt, așa cum rezulta din cercetările sincere ale unor istoriografi care învățaseră istoria carpato-danubiano-pontică după manualul tradus la noi dintr-un text descoperit pe un papirus și intitulat: „Fratre, fratre, brânza-i pe bani, my sono Decebalus per Scorillo! Good Bye...” Ce a urmat nu mai descriu; voi nota doar
Manual conjugal-alternativ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/13220_a_14545]
-
calitățile” paranormale de care se crede că dispunea Grigori Efimovici Rasputin, cel care ani de-a rândul ca „virtual” parapsiholog a hrănit intrigile de la curtea țarului Nicolae II al Rusiei și a fost preocupat îndeaproape de... „bunăstarea” intimă a țarinei. Istoriografii curții imperiale scriau, în 1916, că Rasputin, cu forța voinței sale, le croia sieși și altora destinele, supunându-și necondiționat slujbașii curții. Însăși moartea sa, moment studiat și de parapsihologii timișoreni, a rămas încă învăluită în negura tainelor. Martorii scenei
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
Agheev și nici măcar de membrii comitetului de redacție al revistei Cisla, unde, odată cu manuscrisul, ar fi sosit și un pașaport pentru prelungirea vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din 1985, Generația pierdută: „Agheev a dispărut fără de urmă“. A intervenit în polemică D. Volchek cu articolul său din Rodnik, 11, 1989, Misteriosul domn Agheev, precum și cu prefața la ediția romanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de Medicină și Farmacie Clujană”, apărută la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, și primită cu dedicație de la distinsa profesoară, se înscrie în tipul de studiu științific amplu asupra istoriei medicinei și farmaciei clujene în centrul căruia se află medicul, profesorul și istoriograful Florea Marin în tangență cu mediul științific, social, politic și medical de-alungul unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din centrul universitar clujan domnul Profesor Florea Marin binecunoscut drept cel mai mare istoriograf al învățământului medical clujan“, cartea se deschide programatic cu un motto-u din discursul rostit de Iuliu Hațieganu la ședința solemnă de deschidere a anului universitar 1941-1942:” Noi nu avem nevoie să falsificăm adevărul-noi nu vrem să facem din istorie propagandă-
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe care o absolvă în 1951, în plin regim stalinist
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
de Medicină și Farmacie Clujană”, apărută la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, și primită cu dedicație de la distinsa profesoară, se înscrie în tipul de studiu științific amplu asupra istoriei medicinei și farmaciei clujene în centrul căruia se află medicul, profesorul și istoriograful Florea Marin în tangență cu mediul științific, social, politic și medical de-alungul unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din centrul universitar clujan domnul Profesor Florea Marin binecunoscut drept cel mai mare istoriograf al învățământului medical clujan“, cartea se deschide programatic cu un motto-u din discursul rostit de Iuliu Hațieganu la ședința solemnă de deschidere a anului universitar 1941-1942:” Noi nu avem nevoie să falsificăm adevărul-noi nu vrem să facem din istorie propagandă-
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe care o absolvă în 1951, în plin regim stalinist
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
de Medicină și Farmacie Clujană”, apărută la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, și primită cu dedicație de la distinsa profesoară, se înscrie în tipul de studiu științific amplu asupra istoriei medicinei și farmaciei clujene în centrul căruia se află medicul, profesorul și istoriograful Florea Marin în tangență cu mediul științific, social, politic și medical de-alungul unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
unei cariere de succes. Structurată pe principiu unei convorbiri despre viața sinuasă, dar laborioasă, a celui care, cum scrie distinsa autoare, este ” În rândul oamenilor de cultură din centrul universitar clujan domnul Profesor Florea Marin binecunoscut drept cel mai mare istoriograf al învățământului medical clujan“, cartea se deschide programatic cu un motto-u din discursul rostit de Iuliu Hațieganu la ședința solemnă de deschidere a anului universitar 1941-1942:” Noi nu avem nevoie să falsificăm adevărul-noi nu vrem să facem din istorie propagandă-
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe care o absolvă în 1951, în plin regim stalinist
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
abominabil, acum, când și copiii, cu un iPhone în mână, știu că Hitler, el singur, e unicul vinovat de acel război!?! Cum necum, iată, vine un agent de marcă al spionajului militar sovietic să răstoarne răspunsul pe care propaganda și istoriografii sovietici, plus credulii occidentali l-au bătut în piroane, timp de șapte decenii, fără să mai pună în dezbatere această întrebare! Sigur că, cei ce știu câte ceva, sau chiar mai mult, despre al doilea război mondial sau vor să mai
ELIBERATORUL POPOARELOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362447_a_363776]
-
a supus la mari și aprige încercări, dar l-a și ajutat să se bucure și să ducă la bun sfârșit creația lui artistică, literară, plastică și spirituală. A fost un om monumental: profesor, pictor, scriitor, poet, dramaturg, traducător, eseist, istoriograf, teolog, român, creștin... A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, al Asociației Veteranilor de Război. Așa cum spunea psalmistul: L-au lovit valurile și nu l-au clintit! L-au bătut vânturile și
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
române în administrație. În acest timp la Sibiu apare, din însărcinarea mitropolitului Șaguna “Cartea de citire pentru Școalele poporane “, scrisă de profesorul de la Institutul pedagogic -teologic arhidiecazan din Sibiu, Zaharia Boicu (1834-1903). Înființează "fondul de penziuni" al notarilor din Arad. Istoriograful maghiar Márki Sándor scria că "George Popa are merite în ceea ce privește reorganizarea administrativă a comitatului Arad și că sub el Aradul a devenit un centru al românilor". Contribuie la înființarea Mitropoliei românilor, împreună cu Andrei Șaguna, Emanuel Gojdu, s.a., reorganizeară Episcopia ortodoxă
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]