3,057 matches
-
modifică, parcă, în mod exagerat. - Ce lucrări pregătiți acum ? - Ultima carte pe care am terminat-o tratează imaginarul climei și acum scriu, pentru editorul meu francez, o carte despre Jules Verne. - Ce le-ați spune studenților, la cursul de Istoria istoriografiei, despre istoricul Lucian Boia ? - Mă puneți în postura dificilă de a încerca să mă autodefinesc. Bun, le-aș spune despre Lucian Boia că este un istoric neconvențional, un istoric de idei - bune sau rele ! - care a abordat o diversitate de
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut și încă neexplorat pentru istoriografia românească de artă. Adevărata profunzime a clivajului dintre Sud-Estul și Nord-Vestul țării nu o oferă, însă, spațiul rarefiat și amăgitor al culturalului, ci acela frust și necruțător al economicului. În vreme ce la nivelul festiv al marilor evenimente artistice, obiectele pot circula
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
de laudatio, intitulat Tinerețea unei senioare, în care, asemenea unui copil răsfățat și egoist, mă bucuram fără echivoc în fața privilegiului de a-i avea încă alături, ca o garanție profundă că mecanismele lumii funcționează corespunzător, pe cei cîțiva clasici ai istoriografiei și criticii noastre de artă, adică pe Barbu Brezianu, pe Radu Bogdan, pe Mircea Popescu și, evident, pe Amelia Pavel însăși. Acum,la sfîrșitul anului 2003, mai exact în ziua de 21 decembrie, Amelia Pavel ne-a părăsit pentru totdeauna
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
multă atenție. Însemnătatea internațională a orașului, iradierea sa în lumea ortodoxă, modernizarea după modelul Franței lipsesc din carte cu desăvârșire. Dincolo de această remarcă, mărturia doamnei Catherine Durandin rămâne, după părerea mea, foarte prețioasă. Cartea se află sub semnul a ceea ce istoriografia franceză numește “le regard de l’autre”, privire care s-a exercitat asupra orașului, în cazul autoarei, timp de trei decenii. În 1971, ea a călătorit la București pentru prima oară, ca tânără studentă pariziană și, de atunci, întreaga sa
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
fastidios să reiau aici, fie și parțial, subiectele sale de aplicație, de la Filimon și Alecsandri până la Vianu și Arghezi, dar și Cioran sau Noica, Iorga sau Pătrășcanu. Pe Z. Ornea îl interesau nu numai edițiile sau exegeza literară, dar și istoriografia, sociologia, filosofia, memorialistica, drama Basarabiei etc. Falimentul Editurii Minerva e ultima dintre problemele de actualitate înregistrate în volum, o situație dureroasă care l-a afectat profund pe încercatul editor al clasicilor, care se vedea neputincios în fața pierderii (adică a distrugerii
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel Ștrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldovenești de la istoriografia slavo-română din secolul al XV-lea și până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere îngrijite de P. P.
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
genealogii ale faraonilor. Și încetul cu încetul în vremurile acelea se considera foarte important rolul individului. Acuma, cum să zic, știința istorică tinde mai mult, mai cu seamă în ultimele zeci de ani s-a făcut o adevărată revoluție în istoriografie și se consideră că evenimențialul nu mai are aproape nici o importanță și atuncea dispar și personalitățile din trecut. Cred că este ca întotdeauna cînd se schimbă o teorie de istoriografie sau de altă știință, se sare peste cal. O să revenim
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
zeci de ani s-a făcut o adevărată revoluție în istoriografie și se consideră că evenimențialul nu mai are aproape nici o importanță și atuncea dispar și personalitățile din trecut. Cred că este ca întotdeauna cînd se schimbă o teorie de istoriografie sau de altă știință, se sare peste cal. O să revenim la ideea că totuși personalitățile joacă un rol...Și în orice caz, în istoria noastră, e clar că clasa boierească a jucat un rol politic covîrșitor în timp. Dar în
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
aceasta - mai mult decât în Erau ziare, evenimente (Brumar, 2000) -, instrumentarul, (pre)textul liric este nu doar științific actual, dar, se pare, unul dintre subiectele de cercetare tot mai amănunțită ale viitorului apropiat. Aliajul argheziano-mandelbrot-ian transcende, astfel, limitele stricte ale istoriografiei poetice, păstrându-se în același timp în câmpul lirismului pur, pixelii și fractalii transformându-se sub pana poetului în bizare peisaje geografice, în frânturi de plante sau în simpatice deși mutante insecte. Ca și în celelalte cărți ale poetului timișorean
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
Nicolae Herlea, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Dan Iordăchescu, dirijorul Constantin Petrovici, precum și muzicologi ca Doru Popovici, Vasile Donose, Viorel Cosma. Anca Florea întreprinde în această lucrare, ca și în toată seria de volume publicate până în prezent, o migăloasă muncă de istoriografie, selectând cu discernământ și obiectivitate cronici diverse sau aprecieri critice din epocă. Apreciem talentul bibliografic al Ancăi Florea, subtilitatea cu care a surprins în detaliu fiecare premieră, cu care a descris emoțional momentele de referință de la începuturile instituției în noul
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absența unor cercetări pe aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conținutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a lumii moderne precum și a participării Bisericilor orientale la lucrările acesteia. Volumul editează așadar jurnalul văncean, completat cu alte documente din arhivele ecleziastice (din presă sau
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Niculae Gheran subliniază foarte bine acest merit: ,Recenta carte a lui D. Vatamaniuc despre Arghezi - mult așteptată - îi va obliga pe exegeții lui să-și revizuiască opurile, punând totodată bazele unei ediții critice serioase", la care adaugă: , Nu cunosc în istoriografia românească un scriitor care să se fi bucurat de o cercetare similară, cu un bilanț atât de prodigios. Fără îndoială, acest lucru se datorează faptului că Arghezi a fost un uriaș poligraf, dar și întinselor șantiere investigate" (p. 705). Cele mai multe
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
două viziuni ortodox/creștine, ci și două puternice concepții despre originile și despre naționalitatea greacă. (Un paralelism curios: există și pentru greci o lucrare - străină - care contestă continuitatea vechilor greci pe pământul Elladei de astăzi, o teorie asemănătoare "rösslerienilor" din istoriografia noastră: "teoria" lui lui Jakob Philip Fallmerayer susține că grecii moderni se trag din triburi... slave și albaneze migrate în Imperiul Bizantin în secolul al VII-lea e.n.!) Fie și doar înșiruind personalitățile Iluminismului neoelen ne convingem de împletirea indestructibilă
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
completă a unui episod ilustrativ pentru absurdul și tragicul sistem în care a fost scufundată România după încheierea războiului. în 1973 Haralamb Zincă a publicat o carte despre actul de la 23 august 1944 care, comparativ cu celelalte lucrări produse de istoriografia comunistă, reprezenta un progres relativ. Evident, stereotipurile peceriste despre rolul hotărâtor al partidului comunist se aflau la loc de cinste. Camil Demetrescu a adnotat pe larg un exemplar al cărții și nu s-a sfiit să taxeze drept minciuni sfruntate
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
în 1998 la Congresul Asociației Internaționale a Hispaniștilor (AIH) de la Madrid. În 2001 conferențiază despre "Don Quijote, dicționar și limba de specialitate" la Seminarul de Lexicografie Hispanica de la Jaen. Este membru al Real Academia de Espańa, al Consiliului științific al colecției Istoriografia Lingvisticii Spaniole, director al colecției Enseńanza Crítica, Barcelona, (Ed. Crítica), membru al Consiliului Director al Limbii Spaniole, secretar executiv al Comisiei științifice a Congresului Limbii spaniole (Sevilia, 1992) și responsabil al secțiunii Limba și Tehnologie, secretar al Comitetului academic al
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
istorie, și o admirație reală pentru Capitală. Rădăcinile artistului se reflectă în alegerea subiectelor, ca și în felul în același timp ceremonios și afectuos cu care le tratează. Lecția pictorului Aurel Vasilescu este una de încredere în valorile perene, chiar dacă istoriografia de artă a fost nedreaptă cu el.
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei Cipariu, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, I.
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
facă față onorabil unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre care se regăsesc cele semnate de nume binecunoscute ale istoriografiei contemporane a Antichității târzii - T. D. Barnes, A. H. M. Jones, J. Fontaine, J. Vogt, A. Cameron ș.a. Cititorul neavizat, adică cel care nu este istoric, al Studiului introductiv, al Notelor, Anexelor și Bibliografiei va rămâne impresionat, chiar uluit, de ceea ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut. Mihai Bărbulescu este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria religiei romane în Dacia, colaborator la LIMC, editor al numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic doar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau intereptarea unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice (p. 34-35, 177-187, 119, 143-144, 177-187, 218-265, 365368, 381-409, 418-422, 427-444, 448-488), în judecarea fără menajamente a istoriografiei creștinismului timpuriu carpato-dunăreano-pontic (p. 74106, 110-112, 117-121, 133 137, 142-143, 270-271, 299-301, 369-371). Toate materialele cuprinse în volum reprezintă contribuții deosebit de valoroase la stimularea cercetării contextualizate, aprofundate și lipsite de prejudecăți a creștinismului din Dacia romană și postromană. Dintre cele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază ritmul extrem de lent în care aceasta realizează monografii serioase de personalități antice<footnote Ritmul pare fi cel multidecenal: Vasile Pârvan, M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus. A. D. 138-161. Studiu istoric, București, 1909
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom continua să rezervăm o bună parte a activității noastre științifice și editoriale analizei literaturii de specialitate, urmând o tradiție care, cândva, făcuse din școala ieșeană de istorie modelul istoriografiei critice. Este și rațiunea pentru care am purces la formularea câtorva opinii pe seama celui de-al XII-lea volum din Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis editat de Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universității de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
primilor romantici, numiți uneori și neoclasiciști (în România, un caz similar îl reprezintă opera unor pașoptiști), dar care a fost, la momentul afirmării lui Pușkin - sau Eminescu - depășit. Un termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]