1,086 matches
-
bloguri ce se vor elitiste, aleg ecourile propice propriei mele stări de poezie. Altminteri, poezia ar deveni o dietă care m-ar duce la obezitate și filonul de aur al cititorului ar muri prin exces. Până acum, literatura română se istorisea prin curente literare și așa-zisele „valuri de poeți”, în special decenale, fiecare cu barzii la vedere, în manuale școlare sau cursuri universitare, în dicționare, în istorii literare. Acum avem de a face cu un întreg ocean poetic, iar critica
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
la îndeplinire înalta misiune care îi fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât ar fi bântuit acele sate pârjolite, acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește, traista îi era mai mereu doldora de merinde. Dar el era copleșit de lenea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392647773.html [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
sunt un bun prilej de meditație asupra evenimentelor din anul care e pe cale să se încheie și, totodată, pentru a hoinării prin vremurile trecute, ștergând praful uitării de pe întâmplările care ne-au marcat existența. Întâmplarea pe care am să o istorisesc s-a petrecut demult... tare demult. Era în decembrie 1961. Iarna își intrase în drepturi, asprind zăpada și împodobind ferestrele cu minunatele și inegalabilele sale flori de gheață. În odăița de pe strada Cotului - stradă dispărută odată cu construcția magazinului Central - o
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
copiilor ; pentru că această carte reprezintă amintirile unei fetițe, din lumea sufletelor din care vine, până în clipa când bunicii-îngeri și cronicari devin de prisos în a-i scrie amintirile. Așa cum Ion Creangă își nara amintirile, la persoana I-a, Andreea își istorisește și ea - cu pana de cronicari hipersensibili și fabuloși a bunicilor - trăirile. Fetița descoperă permanent o lume nouă, care îi îmbracă sufletul ca o haină. Uneori, mai strâmtă, alteori, prea largă, stranie, jucăușă, prietenoasă. Pe această lume, ea are alături
BUNICII CROITORI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bunicii_croitori.html [Corola-blog/BlogPost/361773_a_363102]
-
curs unei povestiri pe care am auzit-o, într-o seară de iarnă, în Săliștea Sibiului, în ajunul Crăciunului. Undeva, în munții Cibinului, am cunoscut un bătrânel firav și cam scump la vorbă, însă cu toată această zgârcenie mi-a istorisit o întâmplare pe care am să încerc să v-o relatez, pe scurt. Într-o seară neagră, ca acelea petrecute în zonele unde munții stăpânesc așezările, demult, pe când moșul lui, bătrânul celui care îmi spunea întâmplarea, urca munții fără toiag
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
își împărtășească poveștile africane călători pasionați, colecționari, fotografi, profesori, studenți și voluntari. Una dintre cele mai impresionante povești îi aparține părintelui Eugen Blaj, de la Dieceza de Iași, preot misionar în Kenya din anul 1999. Acesta va fi invitat să își istorisească experiența africană în cursul dimineții de vineri, alături de un alt pasionat de continetul african: Daniel Homorodean. Profesionist în domneniul IT, Daniel Homordean a călătorit în fiecare vară a ultimilor patru ani în Africa, adunând povești, tradiții și o colecție de
UAIC trăieşte, vineri, „O zi în Africa” by http://www.zilesinopti.ro/articole/5411/uaic-traieste-vineri-o-zi-in-africa [Corola-blog/BlogPost/98151_a_99443]
-
viața asta din România, încât nu mai pot sub nici o formă să mai trăiesc aici. Dar ia spune-mi tu cum mai ești, am auzit că un timp ai jucat la echipa mare acum pe unde mai joci?” Liviu îi istorisi în linii mari toată drama sa. După care Dorin spuse: ,,Măi băiatule am treizeci de ani sunt mai mare ca tine, vin din occident am colindat și eu ceva prin lumea asta, tu în Germania cu fotbalul tău ai avea
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1472131194.html [Corola-blog/BlogPost/383767_a_385096]
-
care nu a mai rezistat s-a ridicat de la masă pretextând : - Mă duc să mă piș. Puteți să-i spuneți voi cum a fost ! Nu a mai revenit între ei. Nici măcar nu a trecut pe la toaletă. El unul nu a istorisit nicicând întâmplarea de pomină al cărui subiect a fost. Nici acum nu a vrut să fie de față. S-a grăbit să plece înainte de a se înroși deabinelea. De vină erau sentimentele ce ajunsese să le poarte față de Lara, soția
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
o lămurească de ce ai plecat de lângă Fred? Totuși, la drept vorbind, nimeni nu s-a mirat când a auzit că l-ai abandonat pe Fred. Și el te-a lăsat să îl aștepți aseară, la Universitate. Eu chiar i-am istorisit cum am ajuns să facem cunoștință. Apropos, Fred a zis ceva de niște sandale pe care le cauți. Oricum, îți spune el totul, dragă. Te las, acum. Mă duc să dansez, sunt așteptat, mai adăugă și închise telefonul. Se lumina
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
ne exprimăm bucuria de a-L întâmpina pe Domnul Iisus Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
frământările vremii, anunțându-se cât mai veridic expresiv și autentic, a fi curând o artistă veritabilă, râvna și talentul ei fiind coordonatele pe care se fixează aceste considerații. Ceea ce și animă alcătuirea acestui interviu care, dacă e primul, cumva, va istorisi mâine că azi s-a început zidirea unei speranțe ce atunci va fi certitudine. Interviul nu denunță manifestarea niciunei prudențe, iar talentul Cătălinei Alexa, vedeta care va fi Cătălina, vor veghea ele însele ca ceea ce se scrie acum, chiar și
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
Jianu A apărut volumul 11. O mărturie vie împotriva obscurantismului lumii moderne. Astăzi, când mai degrabă ne închinăm la șef, la patron, la divertisment, sau leu, sau altă valută, la valori involute, la puterea oarbă a civilizației, părintele Cleopa ne istorisește un basm adevărat: cum vor judeca Iisus și sfinții fiecare om, puterea celor 40 de liturghii, dragostea de Dumnezeu, cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
de la zero. Vreau să o fac atât de simplă în dificultatea ei încât și un copil să o poată înțelege”. În același jurnal, realizat în timpul procesului de creație a romanului La răsărit de Eden, autorul își declară intenția de a „istorisi una din cele mai mărețe povestiri, poate cea mai mare dintre toate - o povestire despre bine și rău, despre putere și nevolnicie, despe iubire și ură, despre frumusețe și hidoșenie. (...) îmi vine să cred că poate este singura carte pe
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-la-rasarit-de-eden-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
Suntem traiectorii efemere / În același univers înscrise: / Tu - căutătorul de himere, / Eu - făuritor de dalbe vise. (Traiectorii efemere). Ioana Stuparu și-a rezervat și un “Timp de colind”, cu atmosfera mirifică a sărbătorilor Nașterii Domnului. Sub formă de balade, ea istorisește despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului părăsit, Balada ciobanului, Balada Măriilor,Floarea de Verbină, și chiar o Baladă pentru Eminescu; De dragul lui Eminescu, Lui George Enescu și acest stil baladesc, considerat de unii depășit, reînvie tradiția și frumusețea
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
acea noapte. Îmi era frică să beau din vinul oferit așa că m-am abținut pe cât posibil. Știam de când lucrasem la Valea Călugăreasca faptul că nu e bine să bei mult vin. Am stat mai mult de povești cu doamna Minica, istorisindu-i episoade din viața mea. Se făcuse oră 23 și încă nu mă culcasem și nici la internat nu am mers. Doamna Minica s-a apropiat la un moment dat de capul meu și m-a întors cu fața către
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_impactul_mihai_leonte_1346664219.html [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]
-
a se trage concluzii de ordin moral. În psalmul 77 Asaf descrie perioada eliberării evreilor din robia egipteană și a rătăcirii lor prin pustia Sinai, cu arătarea tuturor dovezilor de fidelitate din partea lui Dumnezeu față de poporul Sau. Și psalmul 104 istorisește aceleași binefaceri revărsate asupra lui Israel până la reașezarea în Canaan. Psalmul 105 descrie alternativ necredincioșia lui Israel și marea milostivire a lui Dumnezeu, din aceeași perioadă Psalmul 136 este un psalm scris în timpul exilului babilonic, el reflectând vremurile de restriște
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Lui toate semințiile neamurilor. Că a Domnului este împărația și El stăpânește peste neamuri" - ps. 21, 31-33; "Neam și neam vor lăuda lucrurile Tale și puterea Ta o vor vesti. Mareția slavei sfințeniei Tale vor grăi și minunile Tale vor istorisi... Pomenirea mulțimii bunatății Tale vor vesti și de dreptatea Ta se vor bucura... Slava împărației Tale vor spune și de puterea Ta vor grăi" (ps. 140, 4, 5, 7,11,12). Ar fi nejustificată încercarea de a reda, fie și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
încă din debutul primului capitol, [...] n-am văzut niciodată îngeri. Sau nu-mi amintesc să fii văzut. Nu fac parte dintre cei care se pot lăuda cu experiențe directe, n-am organ pentru fenomene, ceea ce subliniază că această carte nu istorisește întâmplări supranaturale, neobișnuite sau trăiri limită, ci este o reflectare a unei probleme, în acest caz, anghelologia. Background-ul artistic al desăvârșirii acestei opere nu este similar cu pacea benedictină a unei chilii căptușite de cărți, Andrei Pleșu neavând calma
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
acest sat de lângă Hanu Ancuței, locul de popas consacrat literar de inegalabilul prozator. Iată-i pe cei doi concitadini chiar...veri. În ce privește această ipostază a biografiei lor comune, ea e sugerată de scriitor în unele din scrierile sale, cele care istorisesc întâmplări (cu „oameni și locuri”) preluate din acest sat aflat o lungă perioadă de timp în comuna Miroslovești, județul Iași. Această legătură de rudenie e întărită de informațiile obținute de profesorul de limba română Dumitru Călin din Ciohorăni, care a
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
istorisirii, un cârd de copii apăru ca din pământ și începu să chiuie și să se scălâmbe în jurul negrului, implorându-l să le spună câteva ceva despre acel rege. Însă Belay îi refuză promițându-le totuși că o să le-o istorisească tuturor mai târziu, după maghrib. Iar puștanii, mulțumiți de răspuns, o apucară care încotro pe străzile înguste ale medinei pentru a le da tuturor de veste că Belay o să spună în acea seară povestea regelui maimuță al Timbuktului. Pentru Belay
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
nu știa araba, să-l acompanieze bătând din tobă. Ashu, deși nu înțelegea ce povestea Belay, se ghida întotdeauna după mișcarea buzelor și agitația negrului yoruba. După ce Belay se asigură că toții copii stau roată în jurul său, se puse să istorisească, mișcându-se dintr-o parte în alta, unduindu--și mâinile și vânturându-și neîncetat poalele galabiyyei: “Istorisirea ce v-o spun acum - începu acesta să vorbească -, sub lumina palidă a lui Sigui nu-i despre Olokun, zeul adâncurilor, ori despre Abassi
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Uite că nu știu!, mă întrerupse ea, furioasă. Tot ce știu este că ai dispărut fără nici o explicație de la petrecerea mea, de altceva nu am idee. - Nona, te vei lămuri imediat și îmi vei da dreptate. Lasă-mă să îți istorisesc. Iată cum a fost. Fără să mă grăbesc, fără să acord mai mare importanță decât s-ar fi cuvenit faptelor, refăcând totul până în cele mai neînsemnate detalii, i-am povestit Nonei despre sandalele pierdute, despre biletul în care eram chemată
LOGODNICUL MEU, FRED (VII) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1423820072.html [Corola-blog/BlogPost/367561_a_368890]
-
-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum bine se știe, accentul istoriei cade pe evenimențial, factologic și cronologic. Discursul istoric reține oameni, grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component al țării căreia îi aparține. Lentila discursului nu mai prinde eul ca
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
vina pe (...), am uitat că era vorba de noi” (p. 139). Ca „trăsătură națională” (p. 148) este reținut faptul că atât artiștii români, cât și toți ceilalți nu se înțeleg și s-ar elimina „unul pe altul”. Față de istoria ce istorisește, întâlnim în acest plan observații și constatări referitoare la valori, credințe, relaționarea cu celălalt, identitate, alteritate (descoperire de sine), atitudini colective și ierarhizări. Ei bine, acestea sunt elemente definitorii ale analizei mentalitare și ale istoriei mentalităților. Doi au fost factorii
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]