44 matches
-
lor. Începând cu anii 1990, publicațiile se înmulțesc. Printre autorii mai importanți sunt de citat August Kovačec, Elena Scărlătoiu, Richard Sârbu, Vasile Frățilă, Goran Filipi, Petru Neiescu și Antonio Dianich, care au realizat dicționare și alte lucrări lingvistice legate de istroromână. Din cauza insuficienței surselor istorice, istoriografia despre istroromâni este strâns legată de cercetările lingvistice, căutând împreună să lămurească originea lor și să stabilească traseul pe care l-au parcurs până s-au așezat în Istria. Aceste aspecte sunt controversate și în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
lor „rumeri”. Într-adevăr, acest cuvânt reflectă schimbări fonetice produse în evoluția de la limba latină la limbile romanice de est în general ([o] neaccentuat > [u], [a] accentuat urmat de [n] + vocală > [ɨ], redată în italiană prin e) și una specifică istroromânei: [n] intervocalic simplu > [r]. Autorul dă și 13 substantive singure, 8 substantive cu determinant și 2 propoziții din limba lor, cu traducerea în latină. Aceasta este prima atestare a limbii în afară de toponime și nume de persoană, dintre care apăruseră și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
vlåški", respectiv "žejånski", unii se consideră italieni, iar câteva zeci se declară români. Unii își spun români numai în contactele cu români din România. În prezent se estimează că mai sunt în satele lor natale 150 de vorbitori fluenți de istroromână, care au învățat limba de la părinți. Poate mai sunt de două sau de trei ori pe atâția în orașe și încă câteva sute în afara Croației: Europa, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia. Antonio Dianich estimează la 400-500 numărul istroromânilor stabiliți în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
apare limba istroromână într-un asemenea raport, pentru prima oară într-un document oficial al Consiliului, reamintind o cerere anterioară adresată guvernului croat: „Unele elemente probează prezența tradițională în Istria a unei mici comunități de vorbitori ai unei limbi numite istroromână. Comitetul de experți dorește să obțină informații asupra acestei limbi cu ocazia următorului raport periodic” (paragraful 48). Raportul citează și răspunsul guvernului croat: „[...] în septembrie 2007, Ministerul Culturii a hotărât să atribuie acestei limbi statutul de bun cultural nematerial; prin
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
un nou raport prezentat la Consiliul Europei referitor la aplicarea Cartei, cel din octombrie 2010, raportorul József Berényi, deputat din partea Slovaciei, menționează că a cuprins în raportul său propunerea de rezoluție a lui Vlad Cubreacov și că prezintă cazul minorității istroromâne ca exemplu care trebuie să facă obiectul unei atenții deosebite. Reamintește informațiile cuprinse în raportul din 12 martie 2008, apoi cere o atenție mai mare pentru limba istroromână amenințată cu dispariția, și exprimă necesitatea recunoașterii oficiale și a protejării minorității
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Kršan și "Žejane". Este susținută de Ministerul Culturii al Republicii Croația, de către două consilii județene și două consilii locale. Din 2010 are un site care cuprinde înregistrări audio și video, dicționarul lui Kovačec din 1998 în format online, lecții de istroromână etc. Alte acțiuni importante sunt întreprinse prin intermediul site-ului Istro-Romanian Community Worldwide al Marisa Ciceran, pentru publicarea a numeroase materiale de tot felul legate de istroromâni. Pe lângă literatura populară culeasă și publicată de cercetători în decursul timpului, datorită asociațiilor și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Community Worldwide al Marisa Ciceran, pentru publicarea a numeroase materiale de tot felul legate de istroromâni. Pe lângă literatura populară culeasă și publicată de cercetători în decursul timpului, datorită asociațiilor și proiectelor există de puțină vreme și o literatură cultă în istroromână, redusă cantitativ, care constă în poezii, unele pe muzică, amintiri, eseuri și traduceri. Unele creații au fost publicate în prima revistă în limba istroromână, "Scrisore către fraț Rumer", a Asociației culturale istroromâne „Andrei Glavina”, apărută în anii 1996-2002, în volum
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
romanice de est, de exemplu "năprǫ́tcă / năprătcă" „năpârcă” și "țap", altele nu, de exemplu "daș" „miel de casă, pentru copii”. Lexicul meglenoromân moștenit din latină este mai redus decât cel din aromână, dar mai mare decât cel din istroromână. În lista Swadesh a limbii meglenoromâne de 207 cuvinte, 90,33% din acestea sunt moștenite din latină. Unele cuvinte din latină nu există în celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "dărtoari" „secure mică” (< ), "sirbiri" (< ) „a sluji, a munci”, "urdinari
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Porumbescu, rețin atenția acele pagini care conțin documente mai puțin cunoscute, comentarii privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit În Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar Într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima Însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cel evocat mai sus, notează formele din meglenoromână - ubdăviță, ubdubiță, uduviță - și le explică prin bulg. volovica (deși trecerea lui v inițial la u este un fenomen fonetic sârbesc și ucrainean; în al doilea caz ų este nesilabic) și din istroromână - odovițe, udoviți -, trimițând la sârbescul udovica. întorcându-mă la cuvintele general românești ce mă preocupă aici, văduvă, văduv 71, folosite de toți vorbitorii de limba română și de aromâni, aș vrea să remarc extinderile de sens care s-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru monografiile dialectale. Densusianu a făcut joncțiunea între cercetarea graiurilor și a
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Gramatica istroromânei este foarte asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est. Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features: Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
cultură lingvistică generală unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă să fie un instrument prețios în primul rînd pentru specialiști, pentru că reunește o cantitate foarte mare de informație: explicații și interpretări fonetice și gramaticale, forme din istroromână, meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
romanice), agest „aluviune“ < lat. aggestus (termen transmis numai românei), a deșidera „a dori“ < lat. desiderare, lard „slănină“ < lat. lardum. Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A. Kovačec, lucrare de unde voi lua și alte referiri la acest idiom. Vorbitorii dialectului istroromân sunt toți bilingvi; pe lângă dialectul lor, vorbesc și croata. Vocabularul acestui dialect, aflat pe punctul de a dispărea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
justificare snobismul; bilingvismul nu este real, este doar o „poză“. În paranteză fie spus, același fenomen s-a înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația în ceea ce-i privește pe vorbitorii istroromânei, care nu dispun de instituții (școală, Biserică, presă) unde să-și folosească limba maternă și, de aceea, bilingvismul activ este general: copiii de vârstă școlară vorbesc curent istroromâna și croata. Necesitatea de a folosi a doua limbă este zilnică, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de a folosi a doua limbă este zilnică, în contact cu populația croată înconjurătoare și, în situații excepționale, chiar cu consătenii istroromâni. În aceste condiții, ne putem imagina cât de mare este prestigiul croatei și care sunt consecințele în planul istroromânei. Zone de „joasă presiune“ Există în lexic zone unde este nevoie constantă de sinonime, care au fost numite de U. Weinreich zone de „joasă presiune“. În aceste zone, împrumuturile reprezintă un izvor de cuvinte superioare ca expresivitate și, de aceea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în anumite contexte, aceste sinonime pot deveni un concurent serios al cuvintelor din vechiul fond, ajungând să le elimine pe acestea din urmă. Așa s-au petrecut lucrurile, cu siguranță, și cu vechile cuvinte românești pentru „tată“ și „mamă“ din istroromână, înlocuite acum complet prin formele croate de vocativ čâie și mâie. „Vitalitatea“ împrumutului Nu toate cuvintele ocupă aceeași poziție în structura lexicului unei limbi: unele sunt mai frecvente, fie pentru că denumesc noțiuni importante, fie pentru că au mai multe sensuri. De
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]